Persoanele cu diabet zaharat sunt predispuse la o serie de complicatii dermatologice, intr-o proportie ce poate varia de la 30 la 90%. in diabet, problemele cutanate sunt multiple si de multe ori reprezinta chiar primele manifestari clinice ale bolii.

Printre cele mai frecvente afectiuni dermatologice asociate diabetului se regasesc dermopatia diabetica, necrobioza lipoidica, buloza diabetica, ulceratiile cutanate, granulomul inelar, lichenul plan si vitiligo. Aproximativ 20–50% din diabetici dezvolta infectii cutanate bacteriene sau micotice. La acesti pacienti, complicatiile cutanate pot fi favorizate de hiperglicemia cronica, de leziuni, modificari imunologice, insa cea mai grava complicatie este data de neuropatia diabetica. Considerata drept o forma severa si foarte frecventa a diabetului zaharat, aceasta complicatie afecteaza intre 40 si 90% din diabetici. Cea mai frecventa forma de neuropatie diabetica este polineuropatia periferica senzitivo-motorie. Prevalenta ei variaza de la 10% in primul an de la diagnosticarea bolii, pana la 50% la diabeticii care au boala de peste 25 de ani.

La pacientii cu neuropatie diabetica apar rani pe talpi si sub degete, favorizate de presiunea exercitata in timpul mersului. Din cauza neuropatiei, senzatia de durere este grav afectata, motiv pentru care de cele mai multe ori ulceratiile sunt depistate in stadii avansate, iar vindecarea acestora este mult ingreunata.

Neuropatia diabetica este de cele mai multe ori asociata cu durerea cronica neuropatica, neuro-osteoartropatia in cazul piciorului diabetic Charcot sau ulceratiile cronice care se pot suprainfecta si in multe cazuri se ajunge la amputatii. La pacientii diabetici, neuropatia periferica creste riscul de amputatii. Ulceratiile membrelor inferioare sunt o cauza importanta de morbiditate si care altereaza calitatea vietii pacientului. La pacientii cu neuropatie periferica, ulceratiile membrelor inferioare apar de opt pana la 18 ori mai frecvent, iar riscul de amputatie a membrelor inferioare creste de doua pana la 15 ori.

Totusi, diagnosticarea neuropatiei diabetice periferice in stadii incipiente, pentru a preveni aparitia complicatiilor, este greu de realizat, in ciuda mijloacelor moderne de investigatie. Desi este considerata cea mai buna metoda de evaluare a neuropatiei diabetice, testarea electrofiziologica evalueaza doar o proportie redusa din nervii periferici. 

O tehnica imagistica noua este microscopia confocala de reflectanta, cu ajutorul careia se pot vizualiza in mod non-invaziv si in timp real straturile superficiale ale pielii la o rezolutie comparabila cu cea a microscopiei clasice si care permite caracterizarea si cuantificarea in dinamica a microcirculatiei cutanate. O alta tehnica neinvaziva este microscopia confocala corneana, care poate sa detecteze reducerea numarului de terminatii nervoase de la nivelul corneei. Aceste tehnologii reprezinta abordari promitatoare care ar putea clarifica patogenia neuropatiei diabetice si sa identifice biomarkeri care ar putea depista afectarea precoce a fibrelor nervoase.

Material realizat cu sprijinul Asociatiei de Podiatrie.

_{Sursa: Batani A, Caruntu C et al. Neuropatia diabetica in dermatologie. in: Neuropatia diabetica, 2016 (editori: Bajenaru OA, Serafinceanu C, Marin AF)}

Guvernul a modificat proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, in sensul clarificarii textului actului normativ. Astfel, in urma observatiilor facute de Ministerul Justitiei (institutie care avizeaza proiectele legislative), devine mai clar faptul ca este vorba de o contributie personala a asiguratului pentru serviciile medicale oferite de furnizori privati.

Noul text al proiectului adauga un alineat nou dupa alin. (2) al articolului 230 din Legea nr. 95/2006. Alin. (2¹) prevede ca „Furnizorii privati de servicii medicale care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate pentru servicii aferente spitalizarii continue, ambulatoriului clinic de specialitate si ambulatoriului paraclinic, potrivit legii, pot incasa direct de la asigurat o contributie personala pentru serviciile contractate, cu acordul informat prealabil in scris, al asiguratului in acest sens”.

Noul proiect nu lamureste insa urgenta cu care ar trebui schimbata legea. in nota de fundamentare se vorbeste despre faptul ca „neadoptarea de masuri imediate, prin ordonanta de urgenta, ar conduce la reale dificultati in ceea ce priveste o functionare optima a intregii activitati medicale, cu consecinte serioase in ceea ce priveste utilizarea eficienta a fondurilor publice si furnizarea unei asistente medicale de calitate pacientilor”, dar nu este explicat care ar fi „consecintele serioase” ale parcurgerii procesului legislativ prin Parlament.

Cel mai probabil, odata cu noul Contract-cadru, care ar trebui sa intre in vigoare la 1 iulie 2019, casele de asigurari de sanatate vor contracta servicii si de la furnizorii privati, pentru care insa asiguratul va trebui sa contribuie din buzunar, deoarece nu vor fi acoperite integral din banii platiti de asigurari. Practic, e vorba de o recunoastere a faptului ca banii platiti de casele de asigurari nu acopera valoarea serviciilor oferite asiguratilor (la furnizorii privati).

Printr-un proiect de ordonanta de urgenta, Guvernul Romaniei propune modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii (republicata si cu modificarile si completarile ulterioare) astfel incat, pentru serviciile medicale curative, sa fie prevazuta prin lege si o contributie a pacientului. Aceasta ar urma sa fie platita direct furnizorilor de servicii medicale.

Astfel, se propune modificarea art. 230, alin. (2), lit. e. Textul nou prevede ca: „Asiguratii au urmatoarele drepturi: (…) sa beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii cu medicamentele, materialele sanitare si investigatiile paraclinice la care ar fi fost indreptatiti fara contributie personala, in conditiile impuse de contractul-cadru, cu exceptia contributiei personale pe care acestia o platesc direct furnizorului de servicii medicale”. Totodata, se modifica si art. 237, alin. (1): „Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond si care pot atrage contributia personala a pacientului sunt: (…)”.

Conform unei informari de presa, Ministerul Sanatatii nu ar intentiona sa reintroduca coplata pentru serviciile medicale acordate in unitatile sanitare de stat. in schimb, proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii ar da posibilitatea furnizorilor privati de servicii medicale sa solicite clientilor o contributie suplimentara, pe langa tariful suportat de sistemul public de asigurari sociale de sanatate. Conform informarii transmise de MS, proiectul legislativ urmareste o abordare unitara, necesara pentru a da posibilitatea persoanelor asigurate in sistemul public de asigurari sociale de sanatate sa beneficieze de servicii medicale la furnizorii privati aflati in contract cu CNAS. Furnizorii de servicii medicale curative vor fi obligati sa informeze persoana asigurata in privinta coplatii si sa obtina acordul acesteia.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private (Palmed) anunta printr-un comunicat de presa ca saluta initiativa Ministerului Sanatatii de a introduce, in Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, termenul de contributie personala cu scopul acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale. Totodata, reprezentantii Palmed considera „nepotrivita” utilizarea termenului de coplata pentru a defini contributia personala. Aceasta din urma ar fi un „aport absolut necesar pentru o functionare optima a sistemului medical, in beneficiul pacientilor”.

La Spitalul Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” Baia Mare a fost inaugurat un centru national de radioterapie. De serviciile noului centru pot beneficia pacientii cu afectiuni oncologice din judetul Maramures si din zonele invecinate. Prezenta la inaugurare, Sorina Pintea, ministrul sanatatii si fost manager al spitalului din Baia Mare, a declarat ca in centrul de radioterapie pot fi tratati anual peste 700 de pacienti.

Cladirea in care se afla centrul a fost construita din fondurile proprii ale spitalului, iar echipamentul a fost achizitionat de Ministerul Sanatatii printr-un proiect finantat de Banca Mondiala. Instalarea echipamentelor, in valoare de 2,2 milioane euro, a fost finalizata in august 2018. Centrul de radioterapie are zece paturi, iar personalul medical este format din trei medici specialisti, noua asistenti medicali specializati in radiologie si radioterapie si doi fizicieni. Laboratorul este dotat cu un accelerator liniar, un computer tomograf cu optiune de simulare, un sistem de plan tratament si sisteme de dozimetrie. Serviciile de radioterapie pot fi acordate ambulator sau in sistem de spitalizare continua, atat pacientilor din judetul Maramures, dar si celor din judetele invecinate.

Opt centre nationale – din Bucuresti, Cluj-Napoca, Oradea, Galati, Constanta, Craiova – vor fi dotate cu aparatura de radioterapie prin programul privind Reforma sectorului sanitar – imbunatatirea Calitatii si Eficientei Sistemului Sanitar, finantat printr-un imprumut de la Banca Mondiala, in valoare de 17,9 milioane de euro. Ministerul Sanatatii intentioneaza insa sa extinda programul si in alte spitale din tara.

Persoanele cu tulburari de spectru autist ar putea avea acces la servicii integrate de sanatate, sociale si de educatie. Ministerul Sanatatii (MS), Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Finantelor Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au incheiat un protocol de colaborare care vizeaza dezvoltarea programelor destinate persoanelor cu tulburari de spectru autist (TSA). Anuntul a fost facut cu prilejul Zilei internationale de constientizare a autismului – 2 aprilie. incheierea protocolului vine in sprijinul persoanelor cu autism – vor fi alocate fonduri astfel incat fiecare pacient diagnosticat cu aceasta afectiune sa beneficieze saptamanal de cinci ore de terapie complementara actului medical. Terapia va fi sustinuta de specialisti in psihoterapie si psihopedagogie speciala. Serviciile integrate de sanatate (evaluare, diagnostic si servicii conexe) vor fi acordate prin Programului national de sanatate mintala (PNSM), in cadrul caruia va fi infiintat un nou subprogram.

De asemenea, vor fi organizate programe de instruire a cadrelor didactice, consilierilor scolari si asistentilor sociali din sistemul educational. Pentru sprijinirea parintilor copiilor diagnosticati cu TSA, va fi dezvoltat subprogramul de educatie parentala din cadrul PNSM. De altfel, activitatile derulate prin acest program au ca obiectiv principal sprijinirea copiilor cu tulburari de spectru autist.

in perioada 2013-2018, medicii de familie au fost instruiti pentru realizarea screeningului precoce, o investigatie necesara in identificarea timpurie a copiilor cu TSA. De altfel, prin acest program au fost achizitionate teste standardizate, iar testarea copiilor se efectueaza in zece centre din tara, de catre 146 de specialisti. in vederea depistarii precoce in cazul tulburarilor de dezvoltare pentru copii si adolescenti, Ministerul Sanatatii a elaborat si un manual de instruire pentru consilierii scolari, iar sase sute de consilieri au fost instruiti in perioada 2016-2017. Accent s-a pus si pe educatia parentala, iar MS a elaborat un manual pentru parinti care-i ajuta sa dezvolte abilitatile sociale si emotionale ale copiilor. Manualul contine informatii practice si vine in sprijinul parintilor pe etape de varsta in procesul de crestere si ingrijire a copiilor.

Persoanele cu diabet sunt predispuse complicatiilor urologice, infectiilor de tract urinar, dar si mai multor tipuri de disfunctie sexuala. Toate acestea au un impact major asupra calitatii vietii lor. Incidenta si severitatea tulburarilor urinare cresc odata cu severitatea afectiunii diabetice, lipsa controlului glicemic si complicatiile microvasculare care au ca rezultat afectarea inervarii vezicii urinare. in cazul bolnavilor care au neuropatie diabetica, cistopatia diabetica afecteaza aparatul vezico-sfincterian. Aparatul urinar poate fi afectat la nivel muscular, uroterial, neurologic sau microvascular.

Functiile aparatului urinar inferior sunt investigate prin urodinamica, cistometria investigheaza faza de umplere a vezicii, iar studiul debit-presiune faza de golire a vezicii. La pacientii cu cistopatie diabetica, probele urodinamice au evidentiat o hiperactivitate a muschiului detrusor in 48% din cazuri si hipoactivitate in 30% din cazuri.

De obicei, pacientii cu diabet se prezinta la consultatie cu simptome de urinare frecventa atat ziua cat si pe timpul noptii. Daca afectiunea este intr-un stadiu avansat, apar si pierderile de urina.

Incontinenta urinara este de mai multe tipuri. Incontinenta urinara prin imperiozitate reprezinta pierderea de urina precedata de senzatia intensa de a urina. Aceasta este o afectiune care apare atat la barbati cat si la femei, iar prevalenta ei creste odata cu varsta si are o incidenta mai mare la femeile aflate la menopauza. Necesitatea imperioasa de a urina, frecventa crescuta si incontinenta afecteaza mult calitatea vietii pacientului si este totodata un factor declansator al anxietatii.

Tratamentele farmacologice de obicei au efecte adverse, in peste 50% din cazuri producand constipatie si uscaciunea gurii. Pacientii care fac tratament cu insulina prezinta un risc semnificativ mai mare pentru incontinenta urinara cu imperiozitate, comparativ cu pacientii care primesc tratament cu antidiabetice orale sau fata de cei care urmeaza doar regim alimentar.

Incontinenta urinara de efort este un alt tip de afectiune care reprezinta eliminarea involuntara de urina asociata cu anumite activitati fizice, inclusiv stranutul si tusea. Studii au aratat ca modificarea stilului de viata prin scadere ponderala si exercitiu fizic a redus incidenta diabetului la femeile cu afectarea tolerantei la glucoza. De asemenea, modificarea stilului de viata si scaderea ponderala au ajutat la reducerea incidentei incontinentei urinare de stres.

Detectarea problemelor de la nivelul aparatului urinar poate fi facuta prin ecografie si probe urodinamice. Pentru imbunatatirea calitatii vietii pacientului si ameliorarea simptomelor, medicul recomanda adoptarea unor masuri de igiena si o alimentatie adecvata, evitarea alimentelor diuretice, a constipatiei, tratarea tusei cronice, scaderea ponderala si activitatea fizica. in cazurile mai grave sunt prescrise tratamente, iar unde acestea nu au efect se recurge la stimulare electrica.

Material realizat cu sprijinul Societatii de Neuropatie Diabetica.

_{Sursa: Manu-Marin A. Tulburarile urinare la pacientii cu diabet zaharat. (in: Neuropatia diabetica, Bajenaru OA, Serafinceanu C, Marin AF, 2016)}

Guvernul a adoptat, in sedinta din 29 martie, o hotarare pentru aprobarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea in domeniul sanatatii si al stiintelor medicale.

Acordul fusese semnat la Ankara, la 15 octombrie 2018, de dr. Fahrettin Koca, ministrul turc al sanatatii, si Sorina Pintea, omologul sau roman. Partea turca solicitase, inca din 2004, incheierea unui nou acord, pentru inlocuirea celui semnat in 1991.

Conform acordului, partile vor promova cooperarea in domeniul sanatatii si al stiintelor medicale, cu precadere in urmatoarele domenii: intarirea sistemelor de sanatate; incurajarea reciproca a investitiilor in sectorul sanitar; medicamente, produse farmaceutice si aparatura medicala; management spitalicesc; sanatate publica si sistemul de medicina de familie; geriatrie si gerontologie; organizarea serviciilor de medicina de urgenta.

„Era absolut necesar ca acordul Romaniei cu Turcia in domeniul sanatatii sa fie adaptat la nevoile de servicii medicale de astazi. Pacientul roman se afla in centrul politicilor promovate de Ministerul Sanatatii. Aceasta colaborare va viza in special pacientii romani cu varsta cuprinsa intre 0 si 18 ani, care vor beneficia de tratament in Turcia pentru anumite patologii”, a declarat  Sorina Pintea, citata de un comunicat de presa.

Acordul aprobat de guvern deschide calea si catre alte proiecte de colaborare cu Turcia in domeniul sanatatii. Unul dintre acestea este construirea unui spital regional la Constanta, in parteneriat cu statul turc.

La 28 martie, prezent la o dezbatere organizata de Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti, ministrul finantelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, declara: „Am semnat deja un memorandum pentru doua spitale regionale, Constanta si Craiova, vor intra in sedinta de guvern [cele doua acte nu se afla pe lista comunicata public dupa sedinta guvern, n.n.] si speram ca in acest an sa inceapa constructia celor doua spitale, care se fac prin acord direct intre doua guverne. Cu Turcia se va face spitalul regional din Constanta”.

Detaliile oferite de oficialul de la Bucuresti indica o oarecare graba in arderea unor etape: „Spitale regionale de ultima generatie sunt deja construite in alte parti, nu inventam nimic. Se ia proiectul tehnic, se copiaza, se construieste in Romania, ca sa nu mai pierdem timp pe licitatii de proiecte tehnice si altele”, a declarat Eugen Teodorovici la 28 martie.

Guvernul ar putea incheia un imprumut de la Banca Mondiala de peste 800 de milioane de euro, pentru a finanta medicina de familie. Informatia a fost data de ministrul finantelor publice, Eugen Orlando Teodorovici, si de ministrul sanatatii, Sorina Pintea, prezenti la o dezbatere organizata joi, 28 martie, de Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti in cadrul Conferintei de Medicina Familiei (28–31 martie).

Ministrul finantelor publice a anuntat ca pregateste, impreuna cu ministrul sanatatii, o schema de finantare pentru medicii de familie printr-un imprumut de la Banca Mondiala. Ar fi vorba, conform oficialului, de stabilirea, de catre Ministerul Sanatatii, a unei liste de activitati medicale pe care medicii de familie le pot presta. Pe baza acestei liste, prin intermediul programului, medicii si-ar putea apoi dota cabinetele cu echipamentele necesare pentru prestarea respectivelor activitati. in plus, medicii ar putea plati si o parte din salariile personalului medical si din cheltuielile cabinetului in ansamblul sau, cheltuieli cu formarea personalului, poate chiar sa achizitioneze ambulante, prin asociere cu alti medici de familie.

Dupa cum a afirmat Eugen Teodorovici, imprumutul ar putea fi aprobat de Banca Mondiala pana in luna august, urmand ca finantarea sa poata incepe pana la sfarsitul acestui an.

„Facem asta pentru a degreva spitalele judetene, pentru a face dv. ce trebuie sa faceti ca medici, nu doar sa eliberati hartiute”, le-a spus ministrul medicilor de familie prezenti la dezbatere. El a explicat si cum a fost gandit acest program: „Asta a plecat de la o idee data de un medic de familie din judetul Tulcea, care mi-a spus, intr-o seara, dupa un pescuit frumos, mi-a povestit cum este in Franta, cum e sistemul. O serie de activitati pe care Casa sa le deconteze, pe care dv. sa le puteti presta”.

Sorina Pintea, ministrul sanatatii, a citit din proiectul contractului de finantare cu Banca Mondiala care sunt obiectivele propuse: extinderea serviciilor medicale furnizate de medicii de familie si introducerea unui mecanism de plata pe baza de performanta, actiuni care conduc la cresterea fondurilor alocate asistentei medicale primare de la 6,5% la circa 10%.

Dr. Marius Ungureanu, director educational la Școala de Sanatate Publica din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca si fost secretar de stat in Ministerul Sanatatii, prezent la dezbater, a aratat insa ca acestea sunt „promisiuni politice”. Pentru un sistem de sanatate functional, este nevoie de date, de institutii care sa faca politici si de factorul politic. „Cata vreme trepiedul acesta este schiop, pentru ca date nu avem sau nu le analizam cum trebuie, nu avem politici si nu avem institutii care sa faca politici sustenabile si avem doar factorul politic, ei bine, un trepied cu un singur picior nu o sa stea niciodata in picioare”, a declarat medicul clujean.

Totodata, Marius Ungureanu a adaugat: „Daca as fi medic de familie, m-as intreba cine va avea capacitatea institutionala sa implementeze programul de care s-a vorbit mai devreme. in Ministerul Sanatatii, din cate stiu, exista o singura persoana care se ocupa de asistenta medicala primara. Avem capacitatea tehnica de a implementa un asemenea proiect? E si o problema de sustenabilitate. imprumutul este, probabil, pe o perioada limitata. Ce se va intampla apoi? Va prelua Casa costurile? Le va acoperi Ministerul?”.

Medicul expert in politici de sanatate publica s-a declarat surprins de fundamentul pe baza caruia decidentul politic poate sa ia o decizie: „O intalnire cu un prieten la pescuit nu poate sa substituie niste date care sunt fundamentate. Fara o investitie in ceilalti doi piloni, datele si designul, realizarea de politici si implementarea lor, nu putem sa avem o structura care sa fie stabila”.

Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti anunta eliberarea a cinci locuri in cadrul programului „O sansa pentru cuplurile infertile” (FIV1) inceput anul trecut. Locurile au fost eliberate ca urmare a renuntarii, retragerii sau respingerii dosarelor deja inregistrate pana la 27 martie 2019. Locurile disponibile vor putea fi ocupate incepand cu data de 29 martie 2019, ora 8, cand se va redeschide aplicatia online.

Programul FIV1 a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) in urma cu exact un an. Bugetul alocat a fost de 13.800.000 de lei, pentru o mie de cupluri beneficiare. Acestea au primit vouchere in doua transe: in valoare de 4.600 de lei pentru medicamente si in valoare de 9.200 de lei pentru proceduri medicale de fertilizare in vitro, in total 13.800 de lei pentru fiecare cuplu.

Odata finalizat acest program, alte doua mii de cupluri vor putea beneficia de finantarea municipalitatii pentru proceduri de fertilizare in vitro intr-o a doua faza a proiectului, suplimentare deja aprobata de CGMB la 12 decembrie 2018.

La finalul lunii ianuarie, au mai fost redeschise inscrierile in programul FIV1 pentru ocuparea a 24 de locuri disponibile.