21 C
București
joi, mai 7, 2026
More

    Cseke Attila a analizat stadiul proiectelor PNRR din sănătate și a cerut accelerarea implementării acestora

    Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a evaluat împreună cu echipa ministerului stadiul proiectelor de infrastructură medicală finanțate prin PNRR, în contextul accelerării implementării acestora și al îmbunătățirii gradului de absorbție a fondurilor europene.

    În urma analizei, Ministerul Sănătății transmite că în perioada următoare, până în luna august, prioritatea rămâne accelerarea implementării proiectelor și finalizarea acestora în termen, precum și evitarea blocajelor administrative și a întârzierilor în finanțare, printr-o mai bună organizare a beneficiarilor și a unităților administrativ-teritoriale și transmiterea fără întârziere a documentelor necesare pentru efectuarea plăților.

    „Este esențial ca beneficiarii proiectelor și unitățile administrativ teritoriale să se organizeze mai bine, să grăbească finalizarea obiectivelor de investiții și să transmită fără întârziere documentele necesare pentru efectuarea plăților, pentru a fi evitate blocajele administrative și întârzierile în finanțare. Ministrul interimar al Sănătății a subliniat necesitatea urgentării procesului de efectuare a plăților de către echipa Ministerului Sănătății”, transmit reprezentanții instituției.

    Totodată, Ministerul Sănătății subliniază că respectarea termenelor este esențială pentru buna derulare a proiectelor, construcția de spitale rămânând o prioritate.

    Ministerul Sănătății gestionează investiții majore în sistemul sanitar cu finanțare din Programul Național de Redresare și Reziliență, care vizează:

    • construcția de spitale noi
    • dotarea cu echipamente moderne și renovarea cabinetelor de medicină primară
    • dezvoltarea centrelor integrate de medicină comunitară
    • echiparea și dotarea cabinetelor de planificare familială
    • modernizarea ambulatoriilor de specialitate
    • dotarea secțiilor de terapie intensivă neonatală
    • achiziția de echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale
    • digitalizarea spitalelor, a instituțiilor din domeniul sănătății și a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS)

    Toate acestea au un obiectiv comun: servicii medicale mai moderne, mai sigure și mai accesibile pentru pacienți.

    Spitalul Clinic Județean Mureș a achiziționat echipamente noi pentru prepararea tratamentelor oncologice

    Spitalul Clinic Județean Mureș a dotat unitatea cu echipamente noi destinate preparării tratamentelor oncologice, cu scopul de a spori siguranța procedurilor medicale și de a îmbunătăți condițiile de lucru pentru personalul medical și cele de îngrijire pentru pacienți.

    Investițiile includ o hotă pentru prepararea citostaticelor și o hotă dedicată preparării anticorpilor monoclonali, utilizate în tratamentele oncologice și imunoterapii.

    Noile echipamente permit separarea procesului de preparare a citostaticelor clasice de cel al terapiilor moderne, reducând riscul de contaminare și expunerea personalului farmaceutic la substanțe periculoase.

    Totodată, acestea contribuie la diminuarea riscului de reacții adverse suplimentare și la crearea unui mediu controlat și sigur pentru desfășurarea activităților medicale.

    Utilizarea echipamentelor moderne reduce efortul fizic și mental al personalului și crește eficiența procesului de preparare a tratamentelor oncologice.

    Beneficiile se reflectă și asupra pacienților, prin reducerea timpului de așteptare și acces mai rapid la tratamente sigure și eficiente.

    De asemenea, procedurile devin mai confortabile și mai ușor de tolerat, inclusiv pentru pacienții vulnerabili, precum copiii sau persoanele cu sensibilitate crescută.

    Investițiile fac parte din proiectul „Dotarea Spitalului Clinic Județean Mureș cu echipamente medicale care diagnostichează și tratează cancer”, care urmărește îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate și creșterea calității actului medical.

    Peste 100 de înțepături de căpușă și 18 cazuri de boală Lyme înregistrate în județul Sibiu de la începutul anului

    Odată cu încălzirea vremii, în județul Sibiu au fost raportate 101 cazuri de înțepături de căpușă de la începutul anului, dintre care 80 în luna aprilie, precum și 18 cazuri confirmate de boală Lyme, potrivit Direcției de Sănătate Publică Sibiu.

    ”Apropierea de sezonul cald ne aduce mai aproape de natură însă și de riscurile cu care vin la pachet ieșirile la iarbă verde. Evoluția vremii din ultima perioadă, caracterizată de umiditate și creșterea temperaturilor, a favorizat înmulțirea populațiilor de insecte, astfel că, de la începutul anului și până în prezent au fost înregistrate la nivelul județului Sibiu un număr de 101 cazuri de înțepături de căpușă, dintre care 80 s-au produs luna aceasta. Tot în primele 4 luni ale anului s-au înregistrat și 18 cazuri confirmate de boală Lyme, semn că trebuie să ne luăm câteva măsuri de precauție pentru a ne bucura, în siguranță, de grătare, sport, ori plimbări în aer liber”, a declarat directorul DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru.

    Reprezentanții DSP atrag atenția că vârful sezonului de activitate al căpușelor este, de regulă, în lunile mai–iunie, iar măsurile de prevenție sunt esențiale pentru reducerea riscului de infectare.

    ”Printre măsurile de prevenire se recomandă evitarea zonelor în care vegetația este neîngrijită, zonele cu ierburi înalte. Se recomandă purtarea de de îmbrăcăminte de culoare deschisă pentru a putea vizualiza căpușele, nu se poartă șlapi și sandale în pădure, pantalonii să fie băgați în șosete. În cazul în care suntem mușcați de o căpușă, să facem extracția acesteia, iar dacă nu ne pricepem, să ne adresăm unui cabinet medical. Una dintre măsurile de protecție foarte eficiente este folosirea de repelenți atât pentru piele cât și pentru haine și, de asemenea, un lucru foarte important, atunci când ajungem acasă, să ne verificăm, atât pe noi înșine, cât și copiii și animalele de companie”, a declarat dr. Simona Berariu, șefa compartimentului de Evaluarea și Promovarea Sănătății din cadrul DSP Sibiu.

    Potrivit datelor DSP Sibiu, în anul 2025 au fost raportate în total 1.894 de înțepături de căpușă și 121 de cazuri confirmate de boală Lyme, iar în anul precedent a fost înregistrat și un caz de encefalită de căpușă la un bărbat de 32 de ani.

    Argeș: Contract de finanțare semnat pentru laboratorul de radioterapie de la Spitalul Județean Pitești

    Consiliul Județean Argeș a anunțat semnarea contractului de finanțare pentru construirea Laboratorului de radioterapie de la Spitalul Județean de Urgență Pitești, un proiect important dedicat tratamentului pacienților oncologici din regiune.

    Investiția este derulată prin Programul Sănătate 2021–2027, în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar valoarea totală se ridică la 93.545.424,35 lei cu TVA, din care contribuția CJ Argeș este de 2.022.452,44 lei cu TVA.

    „Ieri, am semnat contractul de finanțare cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe Programul Sănătate 2021–2027, pentru Laboratorul de radioterapie de la Spitalul Județean de Urgență Pitești”, a transmis președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă.

    Potrivit acestuia, lucrările de construcție sunt avansate, iar echipamentele medicale sunt deja în mare parte realizate.

    „Laboratorul de radioterapie are 5 niveluri (S1+S2+D+P+1E parțial). Stadiul fizic al lucrărilor este la 71,05%, iar echipamentele medicale sunt realizate în proporție de 63,84%”, a precizat Ion Mînzînă.

    Pe șantier au fost deja livrate echipamentele principale de tratament, considerate esențiale pentru funcționarea viitorului centru.

    „Deja, pe șantier a fost adusă „inima” laboratorului – cele două acceleratoare liniare de ultimă generație, care, împreună cu celelalte echipamente medicale (sistem de planificare a tratamentului, stație de conturare, sistem de înregistrare și verificare, sistem de imobilizare și sistem de dozimetrie), reprezintă 55,31% din valoarea contractului de lucrări”, a mai transmis acesta.

    Autoritățile susțin că laboratorul va asigura accesul pacienților la tratamente moderne de radioterapie și va reprezenta un punct medical strategic pentru întreaga regiune.

    Brașovul obține o finanțare nerambursabilă de 578 milioane lei pentru construirea Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase

    Municipiul Brașov a reușit să atragă o finanțare nerambursabilă de 578 de milioane de lei pentru realizarea Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, investiție apreciată de autorități drept cea mai importantă din domeniul sanitar local de la 1989 încoace.

    Contractul de finanțare a fost semnat de primarul George Scripcaru, în cadrul unui demers realizat cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

    „Vom construi acest spital de la zero, primul spital, iată, în atâția zeci de ani! Mă bucur că sunt primarul care rezolvă această problemă atât de importantă pentru brașoveni, deși municipiul nu are responsabilități în acest domeniu, acestea fiind la Consiliul Județean. Noi vom construi acest spital din banii pe care i-am accesat, 578 de milioane de lei, după care vom transfera acest spital către Consiliului Județean. Este cea mai mare sumă nerambursabilă accesată la nivelul municipiului, iar faptul că am avut curajul să merg cu contractul de construire a spitalului și să îl semnăm, chiar dacă la acel moment nu aveam finanțare, ne duce astăzi într-o poziție foarte bună pentru a demara lucrările efective foarte repede, având în vedere că deja o parte din proiectul tehnic a fost elaborată. Este un proiect foarte important pentru mine, de aceea am încercat atât de mult să obținem o finanțare nerambursabilă și chiar să îl construim în perioada următoare”, a declarat primarul George Scripcaru.

    Potrivit proiectului, spitalul va avea 279 de paturi și va include secții de pneumologie, boli infecțioase, recuperare respiratorie, îngrijiri paliative, pneumologie pediatrică, precum și compartimente de ATI, cardiologie, chirurgie toracică și HIV/SIDA.

    Unitatea medicală va fi organizată în mai multe corpuri de clădire, cu funcțiuni distincte, incluzând spitalizare continuă, spitalizare de zi, ambulatoriu, bloc operator, ATI și zone de diagnostic și tratament.

    Spitalul este conceput ca o unitate modernă, cu spații luminoase și eficiente energetic, în linie cu principiul „arhitectura care vindecă”, fiind prevăzut cu panouri fotovoltaice, pompe de căldură și sisteme de eficiență energetică ridicată.

    Valoarea totală a proiectului depășește 584 de milioane de lei, din care peste 577 de milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă, iar contribuția municipiului este de aproximativ 6,4 milioane de lei.

    Semnele cancerului oral pot fi observate din timp, dar boala este adesea depistată tardiv, atrage atenția CMSR

    Colegiul Medicilor Stomatologi din România subliniază necesitatea identificării timpurii a cancerului oral, având în vedere că în România această boală este adesea descoperită în faze avansate, deși semnele inițiale pot fi recunoscute încă dintr-un stadiu precoce.

    Deși luna aprilie este dedicată conștientizării cancerului oral, specialiștii subliniază că informarea trebuie să fie permanentă, nu limitată la o anumită perioadă.

    În cele mai multe cazuri, simptomele nu sunt evidente, însă pot deveni relevante atunci când persistă mai mult de două săptămâni. Printre acestea se numără ulcerațiile care nu se vindecă, petele albe sau roșii la nivelul mucoasei orale, sângerările aparent banale sau nodulii persistenți, semne care pot trece ușor neobservate, dar care pot influența decisiv momentul diagnosticului.

    „Depistarea precoce nu ține de întâmplare, ci de vigilența clinică de zi cu zi. Fiecare consultație este o oportunitate de screening. La nivelul CMSR, lucrăm la dezvoltarea unor noi inițiative care să sprijine medicii stomatologi în acest demers, astfel încât fiecare control să însemne atât tratament, cât și prevenție, evaluare și identificare timpurie a leziunilor cu potențial malign”, a declarat SL dr. Luminița Oancea, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Stomatologi din România.

    Potrivit datelor prezentate de specialiști, în stadiile incipiente rata de supraviețuire în cancerul oral poate ajunge la 80–90%, însă aceasta scade semnificativ în cazul diagnosticului tardiv.

    Nouă spitale din București vor asigura urgențele medicale de 1 mai, anunță DSP București

    Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a stabilit pentru data de 1 mai 2026, cu ocazia Zilei Muncii, unitățile sanitare care vor funcționa în regim de gardă și vor asigura preluarea tuturor cazurilor de urgență medicală, atât pentru adulți, cât și pentru copii.

    Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca – tel: 021 599 23 00
    Spitalul Clinic de Urgență Universitar – tel: 021 318 05 23 / 021 601 24 00
    Spitalul Clinic de Urgență Sf. Pantelimon – tel: 021 255 40 99
    Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan – tel: 021 334 51 90
    Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni – tel: 021 334 30 25
    Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel: 021 224 09 47
    Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice – tel: 021 319 27 51
    Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu – tel: 021 316 93 66
    Spitalul Clinic de Urgență Copii M.S. Curie – tel: 021 460 30 26

    Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va funcționa după program normal, asigurând inclusiv eliberarea certificatelor constatatoare de deces la nivelul Capitalei. Solicitările de urgență vor fi preluate prin numărul unic 112.

    Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura permanența prin serviciu de gardă, la numerele de telefon 0747 165 471 și 0722 659 492.

    Fonduri de peste 5 milioane lei pentru dotarea cu aparatură modernă a secției de cardiologie din cadrul Spitalului Județean Arad

    Consiliul Județean Arad a încheiat un contract de finanțare de peste 5,1 milioane de lei pentru dotarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad cu aparatură medicală modernă destinată pacienților cardiaci aflați în stare critică, investiție care va îmbunătăți diagnosticul, tratamentul și monitorizarea urgențelor cardiovasculare.

    Consiliul Județean Arad anunță că proiectul „Tehnologie avansată pentru inimi în luptă, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad” este finanțat prin Programul Sănătate, Prioritatea 3 – „Creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice, de importanță strategică”.

    Valoarea totală a investiției este de 5.173.896,28 lei, iar obiectivul principal îl reprezintă modernizarea dotărilor medicale pentru pacienții cu afecțiuni cardiace severe, precum infarct miocardic acut, aritmii grave sau insuficiență cardiacă.

    „Este un proiect esențial pentru Arad, pentru că răspunde unei nevoi reale și urgente: salvarea de vieți. Vorbim despre pacienți aflați în situații limită – infarct miocardic acut, aritmii severe sau insuficiență cardiacă – pentru care fiecare minut contează. Prin această investiție suntem și mai aproape de modernizarea serviciilor medicale arădene. Este una dintre cele mai mari investiții în Cardiologia Spitalului Județean, de la înființarea spitalului, depășită doar de cumpărarea Laboratorului de Cardiologie Intervențională”, a declarat președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca.

    În cadrul proiectului, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad va fi dotat cu un angiograf modern pentru diagnostic și intervenții rapide, o stație centrală cu 11 monitoare pentru monitorizarea funcțiilor vitale și un sistem de protecție suspendat împotriva radiațiilor ionizante.

    Proiectul va permite și dezvoltarea unei baze de date pentru monitorizarea pacienților, oferind medicilor instrumente moderne pentru urmărirea evoluției clinice și îmbunătățirea actului medical în timp real.

    Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, marcată anual la data de 28 aprilie

    Cu ocazia Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă, celebrată la 28 aprilie, Institutul Național de Sănătate Publică subliniază importanța prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, în contextul inițiativei globale promovate de Organizația Internațională a Muncii.

    INSP subliniază necesitatea consolidării măsurilor de prevenție la locul de muncă, în contextul riscurilor profesionale tot mai diversificate, biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale.

    Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, marcată anual la 28 aprilie, este o inițiativă a Organizația Internațională a Muncii, dedicată promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global.

    OIM, înființată în 1919, are ca obiectiv promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii, într-un context în care mediile de lucru sunt în continuă transformare.

    Evaluarea riscurilor profesionale este considerată esențială pentru prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale, contribuind la protejarea sănătății fizice, mentale și sociale a lucrătorilor.

    La nivel global, datele OIM arată că aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, dintre care peste 2,6 milioane sunt cauzate de boli profesionale, iar circa 330.000 de accidente de muncă fatale. De asemenea, sunt înregistrate anual aproximativ 395 de milioane de accidente nefatale.

    La nivelul Uniunii Europene, potrivit Eurostat, în 2023 au fost raportate aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale, ceea ce evidențiază necesitatea continuării măsurilor de prevenție.

    În România, deși nivelul raportat al accidentelor de muncă este sub media europeană, sectoarele construcțiilor, agriculturii și industriei prelucrătoare rămân expuse unor riscuri ridicate. Aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni, iar în 2024 au fost înregistrate 5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale.

    Specialiștii subliniază că prevenirea acestor situații depinde de consolidarea unei culturi a securității la locul de muncă, prin respectarea normelor și evaluarea constantă a riscurilor profesionale.

    Totodată, transformările tehnologice, inclusiv automatizarea și inteligența artificială, aduc noi provocări în domeniul securității și sănătății în muncă, impunând adaptarea continuă a măsurilor de protecție.

    Marcarea Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă reprezintă un apel la acțiune pentru autorități, angajatori și lucrători, în vederea dezvoltării unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil, transmit reprezentanții INSP.

    Digitalizare completă la DSP Arad printr-un proiect PNRR de peste 2,5 milioane lei

    Direcția de Sănătate Publică a județului Arad a anunțat finalizarea unui proiect finanțat prin PNRR, care a vizat modernizarea sistemelor digitale și îmbunătățirea activității administrative din sectorul sanitar.

    Proiectul, intitulat „Dezvoltarea Direcției de Sănătate Publică a județului Arad prin investiții în sisteme informatice și infrastructură digitală”, a fost derulat în baza unui contract de finanțare semnat cu Ministerul Sănătății și a vizat dezvoltarea unui sistem integrat de guvernanță a datelor și digitalizarea fluxurilor instituționale.

    Conform DSP Arad, implementarea a urmărit creșterea calității datelor și facilitarea schimbului eficient de informații între instituții administrative, unități sanitare, furnizori de servicii și pacienți, prin utilizarea de echipamente hardware și soluții software moderne.

    În cadrul proiectului au fost atinse toate obiectivele stabilite, inclusiv modernizarea activității operaționale prin soluții hardware, digitalizarea proceselor interne, crearea interoperabilității cu alte sisteme informatice din domeniul sanitar și instruirea personalului.

    Astfel, au fost achiziționate și instalate 105 echipamente hardware, a fost implementată o soluție software dedicată și un sistem informatic interoperabil, iar 10 angajați au fost instruiți și certificați pentru utilizarea noilor aplicații.

    Valoarea finală a proiectului s-a ridicat la 2.522.193,58 lei, inclusiv TVA, din care 2.087.998 lei reprezintă finanțare eligibilă din PNRR, iar 434.195,58 lei TVA eligibil aferent.

    Perioada de implementare a proiectului a fost 11 aprilie 2024 – 30 aprilie 2026, acesta fiind finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta 7 – Transformare digitală.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.