OMS și partenerii săi urmăresc eficientizarea aprovizionării cu medicamente pentru bolile tropicale neglijate prin prognoze mai precise ale necesarului, o evidență mai bună a stocurilor, reducerea întârzierilor de livrare și consolidarea colaborării cu sistemele naționale de sănătate.

Discuțiile au avut loc la Geneva, în perioada 22–25 septembrie 2026, în cadrul a trei reuniuni succesive dedicate programelor pentru aceste boli și lanțurilor de aprovizionare.

La întâlniri au participat reprezentanți ai ministerelor sănătății, donatori farmaceutici, parteneri de implementare, platforme de asistență tehnică și furnizori de servicii logistice. Cele trei reuniuni — Forumul pentru lanțul de aprovizionare al bolilor tropicale neglijate (NTD-SCF), Mecanismul de sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare (SCTSM) și Comitetul Global de Coordonare și Administrare (GCSC) — au reunit actori de la nivel global, regional și național pentru evaluarea progreselor, identificarea problemelor persistente și pregătirea programelor pentru schimbările anticipate până în 2030 și după acest an.

Pe parcursul săptămânii, participanții au discutat despre îmbunătățirea estimării necesarului de medicamente și a planificării aprovizionării, creșterea vizibilității și responsabilității datelor, reducerea întârzierilor în circulația medicamentelor și o mai bună integrare cu sistemele naționale. Un alt obiectiv a fost identificarea timpurie a riscurilor din lanțul de aprovizionare, astfel încât țările și partenerii să poată interveni la timp.

Forumul pentru lanțul de aprovizionare al bolilor tropicale neglijate

Reuniunea anuală NTD-SCF, desfășurată în 22 și 23 septembrie, a reunit ministere ale sănătății, reprezentanți ai OMS, donatori farmaceutici, organizații neguvernamentale, furnizori de servicii logistice și parteneri tehnici. Discuțiile au vizat progresele înregistrate și prioritățile operaționale și strategice privind aprovizionarea cu medicamente.

Participanții au analizat măsurile discutate la reuniunea anuală precedentă și au evaluat provocările legate de prognozarea necesarului, termenele de comandă și expediere, vămuire, vizibilitatea stocurilor și utilizarea medicamentelor. Experiențele prezentate de țări și parteneri au evidențiat importanța datelor fiabile și a unei coordonări mai clare în toate etapele, de la planificarea programelor și solicitarea medicamentelor până la expediere, livrare și utilizare.

Un alt subiect a fost integrarea gestionării medicamentelor pentru bolile tropicale neglijate în sistemele naționale de informații sanitare și logistice. Participanții au subliniat importanța consolidării sistemelor și proceselor existente, în locul creării unor mecanisme paralele.

Sesiunile coordonate de OMS au abordat progresele privind Foaia de parcurs pentru bolile tropicale neglijate 2030 și schimbările cu care se confruntă programele. Discuțiile au vizat măsurile necesare pentru susținerea progreselor, precum și posibilele evoluții după 2030 în ceea ce privește conducerea la nivel național, finanțarea, parteneriatele și asistența tehnică.

Sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare

Reuniunea anuală a Mecanismului de sprijin tehnic pentru lanțul de aprovizionare (SCTSM), desfășurată pe 24 septembrie, s-a concentrat pe experiențele țărilor în consolidarea prognozării, planificării aprovizionării, gestionării stocurilor și a sistemelor naționale de distribuție.

Opt țări prioritare ale mecanismului au elaborat proceduri operaționale standard validate pentru lanțul de aprovizionare cu medicamente destinate bolilor tropicale neglijate, față de trei țări la începutul inițiativei.

Experiențele prezentate au evidențiat și îmbunătățiri în anumite procese logistice. Uganda a raportat reducerea timpului necesar vămuirii de la aproximativ 90 de zile la 20 de zile. Republica Democrată Congo a raportat o reducere de 63% a timpului de vămuire și absența costurilor de staționare a mărfurilor în perioada analizată.

Participanții au remarcat și consolidarea coordonării la nivel național. Kenya, Etiopia și Republica Democrată Congo s-au numărat printre primele țări care au condus, prin rotație, reuniuni de coordonare naționale, model urmat ulterior și de alte țări. Aceste întâlniri facilitează schimbul de experiență practică între echipele implicate.

Prognozarea necesarului pe mai mulți ani a reprezentat un alt subiect central. Patru țări au prezentat estimări care acoperă perioada până în 2030, permițând analizarea necesarului de tratament, a stocurilor disponibile, a modificărilor programelor și a finanțării. Participanții au subliniat că prognozele trebuie revizuite periodic, în funcție de evoluția programelor și de disponibilitatea datelor fiabile, pentru a susține decizii adecvate.

Au mai fost discutate logistica inversă, procesele vamale și posibilitățile de integrare a gestionării medicamentelor pentru bolile tropicale neglijate cu activitatea depozitelor medicale centrale și cu sistemele logistice naționale.

Coordonare globală și responsabilitate în aprovizionare

Reuniunea Comitetului Global de Coordonare și Administrare (GCSC), din 25 septembrie, a încheiat seria întâlnirilor cu discuții despre coordonarea globală, responsabilitate, riscurile sistemice ale lanțului de aprovizionare și pregătirea pentru 2027 și perioada următoare.

Participanții au analizat modalități de îmbunătățire a monitorizării performanței lanțului de aprovizionare și a urmăririi problemelor până la rezolvarea acestora. Un cadru propus pentru evaluarea rezultatelor și a performanței ar reuni informații din surse existente, inclusiv platforma NTDeliver, indicatorii Pachetului comun de aplicații, feedbackul țărilor și rezultatele grupurilor de lucru. Scopul este o mai bună vizibilitate asupra problemelor, persoanelor responsabile, termenelor și deciziilor necesare.

Prognozarea și responsabilitatea pe întregul circuit al medicamentelor donate au fost, de asemenea, teme centrale. Participanții au discutat despre necesitatea unei estimări pe termen lung a necesarului și a unei responsabilități mai clare în fiecare etapă, de la prognoză și comandă până la expediere, distribuție și utilizare.

Printre riscurile sistemice analizate s-au numărat expirarea medicamentelor, stocurile necontabilizate, întârzierile vamale și barierele de reglementare.

Comitetul a examinat și integrarea tot mai mare a activităților dedicate bolilor tropicale neglijate cu alte campanii de sănătate. Experiențele țărilor au evidențiat atât oportunitățile, cât și dificultățile operaționale generate de coordonarea medicamentelor, finanțării, transportului și datelor între diferitele programe.

Pregătirea programelor după 2030

Participanții au analizat modul în care țările și partenerii se pot pregăti pentru eventuale schimbări ale donațiilor de medicamente și ale finanțării externe a programelor după 2030.

Discuțiile au evidențiat importanța începerii din timp a planificării tranziției și a abordării integrate a mai multor aspecte: prognozarea necesarului, finanțarea, achizițiile, cerințele de reglementare și calitate, aranjamentele juridice și activitățile de susținere a programelor. Aceste elemente trebuie analizate împreună, nu separat.

Reuniunile din septembrie 2026 au evidențiat progrese în reducerea timpilor de vămuire, elaborarea procedurilor operaționale standard și consolidarea coordonării la nivel național. În același timp, au fost semnalate provocări persistente privind prognozarea, vizibilitatea stocurilor, utilizarea medicamentelor, termenele de livrare și responsabilitatea în lanțul de aprovizionare.

Pe măsură ce se apropie anul 2030, OMS, țările și partenerii vor continua să urmărească consolidarea sistemelor naționale, îmbunătățirea vizibilității și predictibilității aprovizionării și pregătirea pentru schimbările din mediul global de sănătate și finanțare.

Colaborarea dintre NTD-SCF, SCTSM și GCSC va contribui la identificarea mai rapidă a riscurilor, clarificarea responsabilităților și menținerea accesului la medicamente de calitate garantată pentru bolile tropicale neglijate, destinate populațiilor care au nevoie de acestea.

Federația Sanitas din România cere formarea urgentă a unui guvern cu puteri depline și o rectificare bugetară, avertizând că insuficiența fondurilor amenință funcționarea spitalelor, a unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță, precum și continuarea programelor naționale de sănătate.

Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, atrage atenția că lipsa unei rectificări bugetare ar putea pune în pericol continuitatea serviciilor medicale din România în următoarele două-trei săptămâni. Este necesară suplimentarea fondurilor atât pentru instituțiile aflate în finanțarea Ministerului Sănătății, cât și pentru serviciile medicale plătite prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„În două-trei săptămâni, dacă nu se face o rectificare bugetară, funcţionarea sistemului medical românesc va intra într-un risc ridicat de nefuncţionare atât pe palierele care privesc bugetul sau funcţionarea instituţiilor pe care le finanţează Ministerul Sănătăţii, cât şi pe palierul pe care-l asigură Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Este absolut necesar să avem un guvern care să poată să facă rectificare bugetară pozitivă pentru bugetul sănătăţii. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va trebui găsită o soluţie de rectificare bugetară prin Parlament foarte, foarte urgent, dar este o modalitate cu anumite riscuri, din punctul meu de vedere. Nu se mai poate aştepta. Nu mai există niciun fel de prerogativă a ministrului Sănătăţii, indiferent că este interimar sau cu mandat plin, de a mai muta sume de bani dintr-un titlu în altul, pentru că nu mai avem de unde să luăm aceste sume de bani. De unde am putut să luăm am făcut aceste transferuri. De aici încolo doar un guvern cu mandat plin poate să facă aceste lucruri”, atrage atenția ministrul interimar al Sănătății.

Pentru instituțiile și cheltuielile finanțate de Ministerul Sănătății, necesarul până la sfârșitul anului este de aproape 800 de milioane de lei. Din această sumă, 227 de milioane de lei sunt necesare urgent pentru luna noiembrie, pentru cheltuieli care includ salariile personalului din unitățile de primiri urgențe, materialele necesare acestora, medicamentele pentru serviciile de ambulanță și completarea finanțării Programului Național HIV/SIDA.

Aceste sume trebuie alocate Ministerului Sănătății cel târziu la începutul lunii noiembrie. În caz contrar, unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță ar putea avea dificultăți în asigurarea serviciilor medicale.

„Aceste sume trebuie alocate Ministerului Sănătăţii până cel târziu la începutul lunii noiembrie. Dacă acest lucru nu s-ar întâmpla, ar exista riscul ca aceste unităţi de primiri urgenţă şi Serviciul de Ambulanţă să nu-şi mai poată efectua rolul pe care îl au de serviciu public de sănătate. Pentru luna decembrie, la fel, cheltuieli care se ridică la 550 – 560 de milioane lei pe mai multe paliere”, afirmă Cseke Attila.

În ceea ce privește finanțarea prin CNAS, necesarul până la sfârșitul anului este de aproximativ 6,4 miliarde de lei. Sumele sunt destinate finanțării spitalelor, programelor naționale de sănătate, medicamentelor compensate și celorlalte servicii aflate în responsabilitatea Casei.

Totodată, deblocarea reținerii de 10% din bugetele ordonatorilor principali de credite ar permite disponibilizarea a aproximativ 3,9 miliarde de lei pentru CNAS și a aproape 500 de milioane de lei pentru Ministerul Sănătății. Astfel, ar deveni disponibile aproximativ 4,4 miliarde de lei, însă ar mai fi necesare alte 3 miliarde de lei pentru acoperirea nevoilor de finanțare ale sistemului medical până la sfârșitul anului.

Cseke Attila susține că rectificarea bugetară trebuie realizată urgent, pentru ca spitalele, programele naționale de sănătate și celelalte servicii medicale să poată funcționa fără sincope.

Cu o finanțare de peste 22,5 milioane de lei din partea Consiliului Județean Galați, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” dispune acum de o secție de Cardiologie Intervențională modernă. Noua structură medicală beneficiază de aparatură performantă, spații moderne și o sală de operații complet echipată pentru montarea stenturilor și implantarea stimulatoarelor cardiace, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

În cazul unui infarct miocardic, fiecare minut contează. În 2025, la Secția de Cardiologie a Spitalului Județean au fost internați aproape 3.000 de pacienți, dintre care peste 1.500 au avut nevoie de servicii de terapie intensivă coronariană.

Prin investițiile realizate, spitalul va avea capacități suplimentare de diagnosticare și tratare a afecțiunilor cardiovasculare grave, iar timpul de intervenție în cazurile de urgență va fi considerabil redus.

Ce intervenții vor putea fi realizate în noua secție

• Coronarografii, pentru investigarea arterelor inimii;
• Angioplastii și montări de stenturi, pentru restabilirea circulației sângelui către inimă;
• Implanturi de stimulatoare cardiace, pentru tratarea anumitor tulburări de ritm cardiac.

Cererea pentru astfel de intervenții este confirmată de activitatea echipei medicale. În 2020, la Spitalul Județean Galați a fost montat primul stent, iar în 2021 a fost realizat primul implant de stimulator cardiac. De atunci și până în prezent, la Galați au fost efectuate aproape 2.500 de astfel de operații, pe care președintele Consiliului Județean le asociază cu tot atâtea vieți salvate.

Noua secție a fost dotată cu 80 de echipamente medicale de ultimă generație prin proiectul „Inimi sănătoase – comunități puternice”, în valoare de 14,5 milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate.

Printre echipamente se numără aparatul de radiologie C-ARM, sistemul de electrofiziologie cu cartografiere 3D și stația centrală de monitorizare a funcțiilor vitale pentru 26 de pacienți, alături de defibrilatoare, injectomate și alte echipamente medicale esențiale.

Pentru confortul pacienților, secția a fost amenajată într-un spațiu de peste 700 de metri pătrați, complet modernizat și recompartimentat. Aceasta dispune de 25 de paturi în 12 saloane, fiecare cu grup sanitar propriu.

Secția beneficiază de instalații de oxigen, sisteme de ventilație și purificare a aerului, climatizare individualizată, finisaje antibacteriene și sisteme moderne de siguranță.

„Investim în spitalele gălățene, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor!”, a transmis Costel Fotea.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă, că rata de absorbție a granturilor PNRR destinate sectorului sanitar a ajuns la 97%. Potrivit estimărilor Ministerului Sănătății, absorbția integrală a fondurilor ar putea fi realizată până la finalul acestei luni.

În același timp, construirea și echiparea centrului de formare profesională din București riscă să rămână singura țintă neîndeplinită, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

„Am ajuns la o absorbție de 97% pe componenta de grant. Absorbția lunară este de 100%. Când am preluat mandatul, absorbția pe toate componentele era de 66%. Faptul că suntem la 97% pe componenta de grant nu înseamnă că toate plățile sunt făcute. Mai avem facturi de plătit pentru digitalizarea spitalelor, pentru neonatologie și pentru ambulatorii. Ministerul Sănătății mai poate să plătească până la sfârșitul acestei luni”, a precizat Cseke Attila.

Peste 3.100 de contracte finalizate prin PNRR

Pentru investițiile în sănătate prin PNRR au fost alocate 1,17 miliarde de euro, fiind finalizate 3.121 de contracte. Printre rezultate se numără construirea și echiparea a șapte spitale publice, toate cele șapte unități prevăzute în cadrul componentei 12, investiția 2, fiind realizate.

La preluarea mandatului, Ministerul Sănătății a identificat probleme la trei dintre proiectele spitalicești. La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, constructorii nu își mai primiseră banii de mai multe luni.

„A trebuit să plătim facturile restante și să îi aducem pe constructori înapoi pe șantier”, a explicat ministrul interimar, precizând că problemele au fost rezolvate. În cazul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, dificultățile au vizat documentația tehnico-economică.

Țintele stabilite și rezultatele obținute de Ministerul Sănătății:

• Instituții de sănătate publică digitalizate: ținta a fost de 60, au fost realizate 94. Bugetul a fost epuizat, iar gradul de absorbție a ajuns la 100%.
• Spitale publice digitalizate: ținta a fost de 160, au fost realizate 188 de astfel de investiții.
• Cabinete de medicină de familie renovate și dotate: ținta a fost de 2.000, au fost realizate 2.536.
• Unități de asistență medicală ambulatorie: ținta a fost de 30, au fost realizate 66.
• Centre comunitare integrate: ținta finală a fost de 78, după reducerea obiectivului inițial, mai mare. Toate cele 78 de centre sunt finalizate.
• Spitale publice construite — componenta 12, investiția 2: ținta a fost de 7 spitale, toate cele 7 fiind realizate.
• Unități de terapie intensivă pentru nou-născuți, inclusiv ambulanțe: ținta a fost de 25 de unități, însă au fost dotate 35 de unități de terapie intensivă neonatală de stat, depășind obiectivul.
• Spitale publice dotate cu echipamente și materiale pentru reducerea riscului de infecții nosocomiale: ținta a fost de 25 de spitale, dar au fost realizate investiții în 115, mult peste obiectivul inițial.

Centrul de formare profesională din București, singura țintă neîndeplinită

Singura țintă despre care ministrul interimar estimează că ar putea să nu fie realizată este construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor, unul în București și celălalt în Târgu Mureș.

Proiectele vizează construirea unor centre de formare profesională pentru specialiștii din domeniul sănătății.

„Este vorba despre două investiții care sunt pe partea de reformă a sistemului de sănătate și care sunt implementate de către cele două universități de medicină și farmacie din București și Târgu Mureș. Nu sunt implementate în mod direct de Ministerul Sănătății. Beneficiarii sunt UMF-urile din București și Târgu Mureș. Practic, statul și-a propus să construiască două centre de formare profesională pentru specialiști din sănătate. Centrul din Târgu Mureș a fost recepționat conform prevederilor legale. Cel din București, din păcate, nu a fost recepționat la momentul finalizării PNRR, la 31 august”, a declarat Cseke Attila.

Ministrul interimar a precizat că la ultima discuție cu Comisia Europeană, universitatea beneficiară din București își asumase că investiția va putea fi realizată.

„UMF-ul aici nu ne-a ajutat. A fost beneficiar și și-a asumat în luna mai, atunci când a fost ultima discuție cu Comisia Europeană, că această investiție va putea fi realizată. Din păcate, nu s-a îndeplinit”, a afirmat ministrul interimar.

Ministerul Sănătății a transmis Comisiei Europene argumentele referitoare la situația proiectului, însă consecințele urmează să fie clarificate.

„Noi am dat toate argumentele Comisiei Europene. Vom vedea în perioada următoare care vor fi consecințele. Deci, din cele două centre de formare profesională, doar unul dintre centre este astăzi recepționat sau a fost recepționat până la termen”, a declarat Cseke Attila.

Recuperarea pacienților după operațiile laparoscopice a fost tema unui schimb de experiență între cadre medicale din România și Ucraina, desfășurat în perioada 6–8 octombrie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, în cadrul proiectului transfrontalier MEDICUNITY, potrivit reprezentanților spitalului.

La activități au participat 23 de medici chirurgi, dintre care 13 din România și 10 din Ucraina, alături de reprezentanți ai Spitalului Clinic Regional Transcarpatia „Andrii Novak” din Uzhgorod și de echipele de proiect.

Pe parcursul celor trei zile, specialiștii au abordat teme precum îngrijirea postoperatorie, prevenirea complicațiilor, managementul durerii, mobilizarea precoce și recuperarea funcțională a pacienților.

Medicii ucraineni au avut ocazia să asiste la intervenții laparoscopice realizate cu ajutorul echipamentelor achiziționate prin proiect și să participe la discuții profesionale alături de colegii români.

Programul s-a încheiat cu vizitarea și prezentarea spitalului, urmate de evaluarea experienței și a cunoștințelor dobândite.

„Prin proiectul MEDICUNITY, continuăm colaborarea cu partenerii din Ucraina, pentru dezvoltarea competențelor medicale și îmbunătățirea îngrijirii pacienților din Maramureș și Transcarpatia” , transmit reprezentanții unității medicale.

OMS invită instituțiile și organizațiile din întreaga lume să participe la mișcarea „Împreună pentru Știință și Sănătate”, o inițiativă internațională care urmărește să apropie cercetarea științifică de domeniul sănătății și de societate, precum și să încurajeze încrederea publicului în deciziile fundamentate pe dovezi.

Știința a contribuit la progrese majore în sănătate: antibioticele au făcut tratabile infecții bacteriene care puteau fi mortale, vaccinarea, nutriția, salubritatea și îngrijirea medicală au ajutat milioane de copii să supraviețuiască și să se dezvolte, iar tratamentul antiretroviral a permis milioanelor de persoane care trăiesc cu HIV să aibă vieți mai lungi și mai sănătoase. În același timp, screeningul pentru cancer, prevenția și noile tratamente contribuie la depistarea timpurie a bolii și la îmbunătățirea și prelungirea vieții.

Potrivit OMS, aceste rezultate arată importanța aplicării descoperirilor științifice în practică. Progresul nu este însă garantat: oamenii trebuie să poată avea încredere în dovezile științifice, să înțeleagă ce înseamnă acestea pentru viața lor, să participe la formularea întrebărilor la care cercetarea încearcă să răspundă și să aibă șanse echitabile de a beneficia de rezultate.

Nicio instituție nu poate realiza singură aceste obiective. Cercetătorii, profesioniștii din domeniul sănătății, factorii de decizie, comunitățile, finanțatorii și cetățenii trebuie să colaboreze pentru a transforma cunoștințele științifice în beneficii pentru sănătatea tuturor. Mișcarea va facilita conectarea organizațiilor din sectoare diferite, schimbul de practici eficiente și colaborarea în jurul priorităților comune.

„Știința nu înseamnă doar să faci descoperiri. Este vorba despre a face o diferență în viața oamenilor și despre a ne asigura că toată lumea are oportunitatea de a beneficia”, a declarat dr. Sylvie Briand, director științific șef al OMS și director general adjunct pentru sisteme de sănătate mai bune, acces și date.

Trei piloni pentru colaborare

Mișcarea „Împreună pentru Știință și Sănătate” se bazează pe trei piloni interconectați:

• Știință și societate: apropierea cercetătorilor de comunități, astfel încât cercetarea să reflecte nevoile și experiențele oamenilor, să consolideze încrederea și să aducă beneficii tuturor.
• Știință și politici: sprijinirea factorilor de decizie în folosirea dovezilor fiabile pentru elaborarea unor politici de sănătate practice, echitabile și eficiente.
• Comunicare științifică: facilitarea înțelegerii și discutării științei, ascultarea întrebărilor și preocupărilor publicului și abordarea constructivă a dezinformării.

Cum se pot alătura organizațiile

OMS invită organizațiile și instituțiile care împărtășesc viziunea și valorile mișcării să se alăture inițiativei Împreună pentru Știință și Sănătate .

Organizațiile care doresc să se afilieze sunt invitate să aprobe Declarația de Angajament și să completeze formularul de afiliere , să susțină principiile și valorile mișcării și să indice cum pot contribui la cei trei piloni ai acesteia.

Prin afiliere, organizațiile pot contribui cu expertiză, rețele și soluții practice pentru a consolida încrederea în știință și a îmbunătăți rezultatele în domeniul sănătății prin colaborarea între sectoare.

Mișcarea va fi lansată oficial pe 10 noiembrie 2026 , marcând începutul unui nou capitol în acțiunea colectivă pentru a face din știință o forță mai puternică pentru sănătate, echitate și binele public.

Despre Împreună pentru Știință și Sănătate

Împreună pentru Știință și Sănătate este o mișcare globală convocată de OMS care reunește oameni de știință, factori de decizie politică, profesioniști din domeniul sănătății, comunicatori, societatea civilă, tineri și comunități în jurul unui angajament comun față de știință ca fundament pentru o sănătate mai bună. Aceasta susține știința pentru sănătate pe trei piloni interconectați – știință și societate, știință și politici și comunicare științifică – susținuți de valorile RISES: Respect, Integritate, Rigoare Științifică, Responsabilitate Etică și Incluziune Socială.

Deși șapte zile de antibioterapie sunt suficiente pentru majoritatea bacteriemiilor necomplicate cu bacterii Gram-negative, în cazul infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa, datele disponibile impun prudență.

O analiză a cinci studii randomizate sugerează că tratamentul de scurtă durată ar putea fi asociat cu un risc mai mare de mortalitate la acești pacienți, atrage atenția prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Ce spun autorii acestui studiu

Pornind de la o analiză a studiului BALANCE, în care mortalitatea la 90 de zile a fost numeric mai mare cu 7 zile decât cu 14 zile la pacienții cu Pseudomonas (29,7% vs. 20,5%, diferență nesemnificativă statistic), autorii au reanalizat, cu metode bayesiene, datele din 5 studii randomizate: 4.032 de pacienți, dintre care 500 cu bacteriemie cu P. aeruginosa.

Rezultatele au arătat că, în cazul celorlalți germeni Gram-negativi, probabilitatea ca tratamentul de șapte zile să reducă mortalitatea a fost de 98%, iar concluzia s-a menținut în toate analizele. În cazul infecțiilor cu Pseudomonas, probabilitatea ca durata mai scurtă a terapiei să crească mortalitatea a fost de 86%, coborând la 66% în scenariile mai sceptice.

De asemenea, probabilitatea ca tratamentul de scurtă durată să aibă rezultate mai slabe în cazul infecțiilor cu Pseudomonas decât în cazul celorlalți germeni a fost de 94%, respectiv de 75% chiar și în cel mai sceptic scenariu analizat.

Autorii precizează că rezultatele nu confirmă definitiv această ipoteză. Analiza este retrospectivă, iar comparația se bazează în proporție de aproximativ 80% pe un singur studiu, BALANCE. Datele susțin astfel necesitatea prudenței, fără a stabili o regulă definitivă privind durata tratamentului pentru bacteriemiile cu Pseudomonas.

Mesajul practic al medicului

În mesajul său, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță subliniază că durata tratamentului trebuie adaptată particularităților fiecărui pacient și că regula celor șapte zile nu ar trebui aplicată automat în cazul infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa.

„Pentru Pseudomonas aeruginosa nu aș aplica regula celor 7 zile, valabilă pentru bacteriemiile necomplicate cu Gram-negativi.

Până când vom avea studii randomizate dedicate, durata tratamentului ar trebui individualizată în funcție de sursa bacteriemiei și controlul focarului, severitatea infecției, statusul imun și răspunsul clinic.

Cu alte cuvinte, datele actuale justifică prudență în stabilirea duratei terapiei antibiotice și nu automat 14 zile de tratament pentru fiecare bacteriemie cu Pseudomonas.”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Activitatea publicistică și contribuția la educația medicală a echipei Clinicii de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie, coordonată de prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu, au fost recunoscute printr-o distincție acordată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

Recunoașterea vine în urma realizării a cinci lucrări de specialitate: trei manuale dedicate studenților, un manual de teste-grilă pentru pregătirea tinerilor medici și un tratat de colposcopie destinat medicilor specialiști și primari care se pregătesc pentru obținerea atestatului în această competență.

„Am început săptămâna cu momente speciale: după o zi dedicată activității clinice, intervențiilor de obstetrică-ginecologie și evaluării tezelor medicilor specialiști, astăzi, în Sala de Festivități a UMF «Carol Davila», am primit un premiu care reprezintă o recunoaștere a eforturilor întregii echipe a Clinicii de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie pe care o coordonez, în domeniul activității publicistice și al educației medicale”, a transmis prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu.

Medicul le-a mulțumit colegilor care au contribuit la realizarea volumelor, precum și profesorilor universității pentru distincția acordată.

„Mulțumesc tuturor colegilor care au contribuit la realizarea acestor lucrări, prin profesionalism, implicare și dorința de a împărtăși experiența acumulată. Adresez, de asemenea, mulțumiri profesorilor UMF «Carol Davila» pentru această distincție și pentru aprecierea acordată activității noastre”, a mai transmis aceasta.

În mesajul său, prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu a evidențiat importanța formării continue și a resurselor științifice de calitate pentru pregătirea viitorilor medici.

„Cred că formarea medicală continuă și accesul la resurse științifice de calitate sunt esențiale pentru pregătirea noilor generații de medici și pentru dezvoltarea unei practici medicale bazate pe cunoaștere și rigoare științifică”, a subliniat prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu.

O etapă semnificativă în evoluția chirurgiei oncologice la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca a fost atinsă odată cu efectuarea celei de-a 100-a intervenții chirurgicale asistate robotic, conform anunțului publicat de spital.

Operația a fost efectuată unei paciente în vârstă de 59 de ani, diagnosticată cu cancer de rect, de echipa coordonată de șef lucrări dr. Cătălin Vlad, managerul institutului.

Reprezentanții spitalului subliniază că acest moment reprezintă nu doar atingerea unui prag simbolic, ci și consolidarea unui program medical construit prin investiții în tehnologie, pregătirea echipelor și dezvoltarea unor servicii chirurgicale de înaltă complexitate.

„Pentru mine, acest moment are o dublă semnificație. În calitate de manager, am responsabilitatea de a susține dezvoltarea instituției, pentru a le putea oferi pacienților noștri acces la tehnologii chirurgicale moderne. Ca și medic chirurg, am privilegiul și responsabilitatea de a utiliza aceste progrese direct în beneficiul pacientului.
Această a 100-a intervenție este și rezultatul muncii unei echipe extraordinare, care a demonstrat că performanța se construiește prin competență, disciplină, colaborare și dedicare”, a declarat șef lucrări dr. Cătălin Vlad, managerul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca.

Dezvoltarea chirurgiei robotice face parte din strategia institutului de modernizare a serviciilor medicale și de creștere a capacității de tratare a cazurilor oncologice complexe. Conducerea unității își propune să continue investițiile în pregătirea echipelor și în extinderea accesului pacienților la tratamente moderne.

„Nu ne-am propus doar să aducem o tehnologie nouă într-un spital. Ne-am propus să construim un program medical durabil, bazat pe profesionalism, formare continuă și colaborare multidisciplinară.
Cele 100 de intervenții reprezintă experiență acumulată, încredere construită și un pas important în dezvoltarea capacității Institutului de a trata cazuri oncologice complexe.
Cred cu tărie că România are medici capabili să realizeze o chirurgie de înaltă performanță și că datoria noastră, ca manageri de spitale, este să le oferim condițiile necesare pentru a face acest lucru aici, acasă.
Nu îmi doresc ca performanța să fie o excepție. Îmi doresc ca performanța să devină normalitate în sistemul medical românesc.
Intervenția robotică cu numărul 100 nu reprezintă finalul unui proiect, ci confirmarea unei direcții și începutul unei noi etape. Vom continua să dezvoltăm chirurgia robotică, să investim în pregătirea echipelor și să extindem accesul pacienților oncologici la tratamente moderne. Pentru că adevărata măsură a progresului unui institut oncologic nu este dată doar de tehnologia pe care o deține, ci de ceea ce reușește să facă, zi de zi, pentru pacienții săi”, a mai declarat dr. Cătălin Vlad.