Analiza realizată de ASSMB în cadrul Studiului comparativ privind monitorizarea greutății și înălțimii preșcolarilor și școlarilor din Municipiul București evidențiază diferențe în ceea ce privește dezvoltarea fizică a copiilor și adolescenților din Capitală, în funcție de vârstă și sex.

În cazul fetelor, proporția celor cu dezvoltare fizică armonică scade la preșcolari și la clasa a IV-a, în timp ce la clasa I și la clasa a XII-a se observă o evoluție pozitivă. La băieți, cele mai importante scăderi ale dezvoltării fizice armonice apar la preșcolari, la clasa I și la clasa a XII-a.

Fetele

Analiza pe trei ani a evoluției fizice armonice la fete arată, în cazul preșcolarilor, o ușoară scădere, de la 61,22% în 2022–2023, la 61,10% în 2023–2024 și 60,37% în 2024–2025. Raportul indică faptul că această evoluție sugerează instalarea treptată a dezechilibrelor de la vârste din ce în ce mai mici.

La clasa I, proporția a crescut de la 49,17% în 2022–2023 la 49,83% în 2023–2024 și 52,25% în 2024–2025. Raportul menționează ca posibil efect programele de educație nutrițională implementate în grădinițe în ultimii doi ani.

La clasa a IV-a, evoluția a fost în scădere continuă, de la 49,35% în 2022–2023 la 47,73% în 2023–2024 și 46,58% în 2024–2025. Potrivit raportului, intervalul 9–10 ani reprezintă un moment critic de trecere spre disarmonie.

La clasa a VIII-a, valorile au oscilat de la 42,32% în 2022–2023 la 44,15% în 2023–2024 și 42,89% în 2024–2025, indicând o stabilitate relativă.

La clasa a XII-a, proporția a crescut de la 39,52% în 2022–2023 la 40,06% în 2023–2024 și 41,25% în 2024–2025. Raportul indică drept posibilă explicație conștientizarea în rândul adolescentelor.

Ca referință națională, datele INSP din 2022 indică o prevalență a dezvoltării disarmonice de aproximativ 35–40% la copiii de 8 ani din România, valoare concordantă cu datele ASSMB la clasa a IV-a.

În anul școlar 2024–2025, 8.935 dintre cele 33.673 de fete examinate au fost încadrate în grupa cu dezvoltare fizică disarmonică +G, reprezentând 26,54% din totalul fetelor.

Excesul ponderal se instalează progresiv, de la 15,92% la preșcolari la 37,23% în clasa a XII-a, diferența dintre cele două valori fiind de 21,31 puncte procentuale.

Pe niveluri de studiu, valorile pentru 2024–2025 sunt: 15,92% la preșcolar, 23,82% la clasa I, 30% la clasa a IV-a, 32,75% la clasa a VIII-a, 37,23% la clasa a XII-a și 33,61% în anul II de profesională.

Comparația pe trei ani arată stabilitate la preșcolari, cu valori de 15,44% în 2022–2023, 16,09% în 2023–2024 și 15,92% în 2024–2025.

La clasa a IV-a, procentul a crescut de la 27,46% la 28,08% și apoi la 30%, depășind pentru prima dată pragul de 30%. Raportul menționează că această evoluție coincide cu debutul perioadei pre-pubertare, când modificările hormonale favorizează acumularea adipoasă.

La clasa a XII-a, proporția a scăzut de la 38,54% în 2022–2023 la 37,36% în 2023–2024 și 37,23% în 2024–2025, reducerea fiind de 1,31 puncte procentuale în trei ani. Raportul arată că această ameliorare poate fi atribuită conștientizării adolescentelor privind imaginea corporală, dar ridică și întrebarea privind adoptarea unor diete restrictive nesupervizate.

În ceea ce privește dezvoltarea fizică disarmonică -G, 8.030 de fete au fost încadrate în această categorie în 2024–2025, reprezentând 19,82% din totalul fetelor examinate.

Valorile au fost de 23,25% la preșcolari, 25,39% la clasa I, 23,75% la clasa a IV-a, 24,32% la clasa a VIII-a, 22,17% la clasa a XII-a și 20,49% în anul II de profesională.

Spre deosebire de disarmonia cu plus de greutate, valorile -G nu prezintă un gradient ascendent cu vârsta și se mențin relativ constante între loturi, între 20,49% și 25,39%. Cea mai ridicată valoare este la clasa I, iar cea mai redusă în anul II de profesională, diferența fiind de 4,90 puncte procentuale.

Comparația pe trei ani nu indică un trend linear clar. La preșcolari, procentul a fost de 23,02% în 2022–2023, 22,95% în 2023–2024 și 23,25% în 2024–2025. La clasa I, acesta a scăzut de la 28,71% la 25,39%, iar la clasa a IV-a de la 24,31% la 23,75%. În clasele a VIII-a și a XII-a, valorile au fost relativ stabile, cu o ușoară reducere în 2024–2025.

Raportul apreciază că subponderalitatea feminină pare să reprezinte un fenomen persistent, cu variații anuale moderate, și nu o evoluție conjuncturală sau exclusiv dependentă de vârstă.

Valoarea agregată de 19,82% este apropiată de intervalul de 18–22% raportat pentru subponderalitatea copiilor din mediul urban românesc de Mihăilescu și Vasilescu (2020). Totuși, valorile de la preșcolari, clasa I, clasa a IV-a și clasa a VIII-a depășesc limita superioară a acestui interval, ceea ce justifică monitorizarea individuală și evaluarea factorilor nutriționali, constituționali și socio-economici asociați.

Băieții

La băieți, evoluția fizică armonică pe trei ani arată, la preșcolari, valori de 60,61% în 2022–2023, 61,62% în 2023–2024 și 59% în 2024–2025. Raportul subliniază că aceasta este prima ediție în care valoarea scade sub 60%.

La clasa I, proporția a scăzut de la 50,65% în 2022–2023 la 50,09% în 2023–2024 și 49,36% în 2024–2025, ajungând pentru prima dată sub pragul de 50%.

La clasa a IV-a, valorile au fost 46,80%, 44,82% și 46,72%, iar raportul menționează posibilul efect al variabilității eșantionului.

La clasa a VIII-a, proporția a crescut de la 40,33% în 2022–2023 la 42,42% în 2023–2024 și 42,12% în 2024–2025, indicând o stabilizare în jurul valorii de 42%.

La clasa a XII-a, proporția a scăzut de la 41,39% la 40,86% și apoi la 39,59%. Raportul consideră scăderea dezvoltării armonice la băieții de clasa a XII-a sub pragul de 40% un semnal de alarmă.

Conform datelor OMS din 2020 menționate în raport, băieții adolescenți sunt mai puțin receptivi la mesajele de educație nutrițională și tind să subestimeze riscurile excesului ponderal mai mult decât fetele.

În 2024–2025, din cei 33.443 de băieți examinați, 9.158 au fost încadrați în grupa cu dezvoltare fizică disarmonică +G, reprezentând 27,38% din totalul băieților, procent mai ridicat decât la fete, unde a fost de 26,54%.

Proporția crește de la 15,17% la preșcolari la 43,30% în clasa a XII-a, aceasta fiind cea mai mare valoare din istoria celor trei ediții ale studiului.

Pe niveluri de studiu, valorile din 2024–2025 sunt de 15,17% la preșcolar, 23,59% la clasa I, 31,01% la clasa a IV-a, 34,02% la clasa a VIII-a, 43,30% la clasa a XII-a și 36,53% în anul II de profesională.

La clasa a XII-a, evoluția a fost de 40,31% în 2022–2023, 40,05% în 2023–2024 și 43,30% în 2024–2025. Creșterea de 3,25 puncte procentuale într-un singur an este considerată alarmantă și sugerează o accelerare a fenomenului la băieții adolescenți.

Raportul menționează că, spre deosebire de fete, la băieți nu se observă efectul autocorectiv al conștientizării ponderii excesive. Sunt indicate ca posibile explicații normele sociale care asociază masculinitatea cu o constituție masivă, sedentarismul crescut asociat gaming-ului și consumul caloric ridicat fără percepția riscului.

La clasele intermediare, se observă o scădere la clasa a IV-a, de la 32,57% la 33,14% și apoi la 31,01%, precum și la clasa a VIII-a, de la 36,28% la 35,51% și apoi la 34,02%.

În comparația internațională, raportul menționează că, în Marea Britanie, National Child Measurement Programme (NHS Digital, 2024) raportează 23,4% obezitate, nu supraponderalitate, la băieții de 10–11 ani, iar cumulat cu supraponderalitatea, valoarea depășește 38%.

La nivel european, studiul COSI Round 6 din 2025 arată că băieții au constant rate mai mari de supraponderalitate decât fetele cu 2–4%, diferența crescând cu vârsta.

Datele din București, de 43,30% la 18 ani, sunt comparate în raport cu valorile de 40% la 9 ani în Grecia și 43% la 9 ani în Cipru. Raportul precizează că grupele de vârstă sunt diferite și indică o agravare mai tardivă, dar mai accentuată, la populația din România.

În ceea ce privește dezvoltarea fizică disarmonică -G la băieți, 9.496 au fost încadrați în această categorie în 2024–2025, reprezentând 28,39% din total.

Valorile au fost de 25,97% la preșcolari, 25,49% la clasa I, 21,90% la clasa a IV-a, 23,27% la clasa a VIII-a, 17,01% la clasa a XII-a și 18,86% în anul II de profesională.

Gradientul este descendent odată cu vârsta, de la 25,97% la preșcolari la 17,01% în clasa a XII-a. Scăderea este de 8,96 puncte procentuale.

Raportul leagă această evoluție de normalizarea fiziologică a greutății odată cu creșterea staturală la pubertate și de tranziția unor subiecți hipoponderali spre zona de greutate normală sau chiar supraponderală.

Comparația pe trei ani arată o ușoară creștere a -G la preșcolari, de la 24,92% în 2022–2023 la 23,58% în 2023–2024 și 25,97% în 2024–2025. Raportul indică drept posibile explicații o mai bună identificare a copiilor cu deficit ponderal sau factori nutriționali din primii ani de viață, precum diversificarea deficitară, alergiile alimentare și selectivitatea.

Observația clinică din raport arată că subiecții din diferența de 6–8% dintre valoarea de la preșcolari și cea din clasele superioare își vor normaliza greutatea sau, în unele cazuri, vor trece în zona hiperponderală.

Datele pentru anul școlar 2024–2025 arată că, în București, excesul de greutate a fost identificat la 26,96% dintre copiii și adolescenții incluși în evaluare, în timp ce 49,35% au avut o dezvoltare fizică armonică, potrivit celei de-a III-a ediții a raportului privind monitorizarea greutății și înălțimii populației școlare din Capitală, prezentat de administratorul public al Bucureștiului, Lucian Judele.

Raportul a fost realizat de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, prin Direcția de Medicină Școlară, iar evaluarea a cuprins 67.116 copii și adolescenți.

Datele arată că, pe măsură ce copiii înaintează în vârstă, scade proporția celor care au o dezvoltare fizică corespunzătoare. La vârsta preșcolară, aproximativ șase din zece copii au o dezvoltare fizică corespunzătoare, în timp ce la 18 ani proporția ajunge la aproximativ patru din zece.

Lucian Judele afirmă că aceste date oferă o imagine mai clară asupra situației copiilor și permit intervenția din timp, fără etichetarea și judecarea acestora.

ASSMB are în prezent 521 de cabinete de medicină generală și 161 de cabinete de stomatologie în unitățile de învățământ de stat din București. Prin intermediul acestei rețele, copiii beneficiază de servicii medicale și de prevenție în școli.

„Pe scurt, sănătatea copiilor se construiește în fiecare zi. Iar cu cât prevenția începe mai devreme, cu atât avem mai multe șanse să schimbăm lucrurile în bine”, transmite Lucian Judele.

În intervalul 17–21 august 2026, Ministerul Sănătății a făcut plăți de 223,3 milioane de lei pentru 37 de proiecte susținute prin PNRR.

Banii sunt destinați unor proiecte ce vizează construcția de spitale noi, digitalizarea mai multor unități sanitare publice, modernizarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți și servicii de sănătate din România:

• 3 proiecte majore de infrastructură spitalicească publică nouă: Spitalul Mama și Copilul Constanța, Spitalul militar din Sibiu, Spitalul Balotești;
• 10 proiecte de digitalizarea spitalelor publice: Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” Galați, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași, U.A.T. Județul Vâlcea, U.A.T. Județul Brașov – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, Spitalul de Psihiatrie Bălăceanca și Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe;
• 5 proiecte destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, prin achiziția de echipamente și materiale destinate prevenirii și combaterii infecțiilor asociate asistenței medicale;
• 2 proiecte pentru dotarea și modernizarea secțiilor de terapie intensivă pentru nou-născuți;
• proiect de modernizare a ambulatoriului de specialiate din orașul Oravița;
• 4 centre comunitare Integrate, prin care serviciile medicale și sociale sunt aduse mai aproape de comunități;
• 10 cabinete de medici de familie, pentru modernizarea și dotarea asistenței medicale primare;
• cabinet de planificare familială în județul Hunedoara;
• digitalizarea sistemului electronic de raportare a stocurilor de medicamente al Ministerului Sănătății.

Ministerul Sănătății transmite că va continua să accelereze plățile și implementarea proiectelor finanțate prin PNRR, astfel încât fondurile disponibile să se transforme cât mai repede în infrastructură și servicii medicale moderne.

Ultima variantă a proiectului legii salarizării, publicată pe 20 august 2026, este respinsă de Federația SANITAS din România, care avertizează că prevederile propuse ar putea afecta veniturile angajaților din Sănătate și Asistență socială, precum și predictibilitatea salarizării.

Organizația sindicală consideră că forma actuală a proiectului se îndepărtează de principiile unei salarizări echitabile și nu ține suficient cont de responsabilitatea și valoarea socială a muncii din aceste domenii.

„Din punctul nostru de vedere, această variantă, pe care ministrul interimar al Muncii o lăuda zilele trecute ca fiind <<o ofertă de nerefuzat>>, este mai proastă decât cele prezentate anterior! În locul unei reforme a salarizării corecte și predictibile, ni se propune un mecanism care nu rezolvă problemele, ignoră valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială și face din limitarea cheltuielilor bugetare principala preocupare”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației Sanitas din România.

Federația SANITAS afirmă că propunerile formulate și fundamentate de organizație nu se regăsesc în proiectul actual și că liniile roșii comunicate public și susținute în discuțiile cu decidenții politici nu au fost respectate.

Una dintre principalele probleme semnalate de organizație este lipsa de predictibilitate a proiectului. Federația SANITAS susține că documentul nu precizează în mod clar și credibil sursa de finanțare pentru creșterile salariale și plata sporurilor.

Potrivit sindicaliștilor, o lege care prevede venituri fără să stabilească mecanismul prin care acestea sunt finanțate riscă să transforme drepturile salariale în promisiuni dependente de constrângerile bugetare și de decizii ulterioare. Federația critică, de asemenea, construirea legii în jurul unei valori de referință pe care o consideră arbitrar stabilită și avertizează că aceasta poate genera efecte nedorite în anii următori.

O altă problemă vizează clasificarea activităților profesionale pe specialități și a unităților sanitare în șase categorii. În opinia Federației SANITAS, mecanismul propus poate crea noi diferențe salariale între angajați care desfășoară activități comparabile.

Sindicaliștii critică și prevederea de la art. 21 privind limitarea sporurilor la 20%, considerând că aceasta nu ține cont de particularitățile muncii din Sănătate și Asistență socială.

Federația SANITAS subliniază că sporurile compensează condiții concrete de muncă, printre care turele, activitatea desfășurată sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală, riscul profesional, expunerea și solicitarea fizică și psihică.

Organizația susține că nu poate accepta o construcție salarială care, în opinia sa, poate genera noi inechități, incertitudini și pierderi pentru angajați.

În acest context, Federația SANITAS solicită public partidelor parlamentare să respingă proiectul de lege în forma prezentată și le cere parlamentarilor să nu voteze o lege pe care organizația o consideră inechitabilă și injustă pentru angajații din Sănătate și Asistență socială.

Sindicaliștii susțin că o lege a salarizării nu trebuie construită exclusiv pe formule contabile și constrângeri bugetare, ci trebuie să recunoască responsabilitatea, complexitatea muncii, riscurile profesionale și rolul angajaților din Sănătate și Asistență socială în funcționarea serviciilor publice.

Federația SANITAS reamintește Guvernului și decidenților politici că greva din Sănătate este suspendată, nu încheiată. Organizația precizează că suspendarea grevei a fost o decizie de responsabilitate, menită să ofere autorităților timpul necesar pentru construirea unui proiect negociat corect cu partenerii sociali.

„Dacă rezultatul acestui proces este o lege mai proastă decât variantele precedente și care ignoră propunerile angajaților din sistem, atunci motivele care au determinat declanșarea conflictului de muncă nu numai că nu au dispărut, ci se accentuează”, transmit reprezentanții Sanitas.

Sanitas Constanța atrage atenția că noua formă a legii salarizării ar putea duce la scăderea veniturilor angajaților din Sănătate și Asistență Socială începând din 2027, iar din 2028 spitalele publice ar putea pierde finanțarea distinctă destinată acoperirii salariilor.

Organizația sindicală susține că prevederile proiectului afectează predictibilitatea veniturilor și pot pune în pericol stabilitatea financiară a sistemului de sănătate și a celui de asistență socială.

Una dintre prevederile criticate de Sanitas Constanța vizează valoarea de referință de 4.000 de lei. Potrivit organizației, Art. 38 alin. (4) prevede că, în 2027, această valoare poate fi modificată printr-o Hotărâre de Guvern, pe baza Raportului Semestrial privind situația economică elaborat de Ministerul Finanțelor.

Sanitas Constanța susține că, dacă valoarea de referință va scădea sub 4.000 de lei, salariul de bază din grilă va scădea automat. Organizația atrage atenția că o astfel de diminuare s-ar reflecta și asupra sporurilor, deoarece acestea se calculează exclusiv ca procent din salariul de bază.

„Cu alte cuvinte, există pârghia legală ca în 2027 veniturile să fie diminuate”, transmite Sanitas Constanța.

O a doua problemă semnalată de organizație privește finanțarea salariilor din spitalele publice începând cu 2028. Conform Art. 34 alin. (1), citat de Sanitas Constanța, acoperirea influențelor financiare rezultate din aplicarea legii prin transferuri dedicate din FNUASS este garantată doar până la 31 decembrie 2027.

Începând cu 1 ianuarie 2028, această linie distinctă de finanțare ar urma să dispară, iar spitalele publice ar trebui să acopere integral salariile din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, susține organizația sindicală.

Sanitas Constanța afirmă că spitalele nu vor putea acoperi aceste costuri doar din contractele cu casele de asigurări de sănătate și avertizează că această situație ar putea genera o gaură bugetară pentru unitățile sanitare publice.

În acest context, organizația sindicală respinge forma actuală a legii salarizării, pe care o consideră lipsită de predictibilitate și riscantă pentru stabilitatea sistemelor de sănătate și asistență socială.

„Respingem categoric această formă a legii salarizării, care este lipsită de predictibilitate și pune în pericol stabilitatea sistemului de sănătate și asistență socială”, transmite Sanitas Constanța.

De Ziua Medicinei Militare Românești, marcată pe 21 august, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță evidențiază responsabilitatea dublă pe care o presupune profesia de medic militar, atât față de pacienți, cât și față de țară, la 164 de ani de la începuturile acestui domeniu.

„Medicul militar depune două jurăminte: unul față de viață și unul față de țară. Ambele vorbesc despre datorie și despre a fi acolo atunci când este nevoie de tine”, afirmă prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță vorbește despre o istorie construită de mai multe generații de medici militari, care și-au desfășurat activitatea în perioade de pace, criză și război.

„164 de ani de disciplină, seriozitate, responsabilitate, devotament și încercări. O istorie construită de generații de medici militari care și-au făcut datoria în vremuri de pace, de criză sau de război”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Ziua Medicinei Militare este, pentru prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, și un prilej de a-i omagia pe cei care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu și de a privi cu recunoștință către moștenirea profesională transmisă generațiilor actuale.

„Pentru mine, această zi reprezintă prilejul de a privi cu admirație către cei care au construit înaintea noastră și cu recunoștință către moștenirea pe care am primit-o”, spune prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Una dintre personalitățile pe care le amintește în mesaj este generalul de divizie medic Dr. Carol Davila, pe care îl consideră o figură emblematică pentru medicina militară românească.

„Generalul de divizie medic, Dr Carol Davila, rămâne una dintre figurile emblematice ale medicinei militare românești, prin viziunea sa asupra profesiei medicale, dezvoltării, științei, responsabilității și respectului pentru oameni”, afirmă prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță se referă și la dificultățile prin care au trecut în ultimii ani atât profesia medicală, cât și cea militară, subliniind importanța unor repere profesionale solide.

„Profesia de medic și profesia de militar au fost ambele greu încercate în ultimii ani. Tocmai de aceea cred că este important să ne alegem corect reperele și să nu uităm ce înseamnă să porți un halat alb și o uniformă”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Pentru viitor, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță consideră necesară continuarea dezvoltării medicinei militare, prin modernizarea și adaptarea acesteia la realitățile actuale și la nevoile oamenilor.

„Să fim demni de moștenirea primită, să o dezvoltăm, să o modernizăm, să o adaptăm realităților de astăzi și să o facem mai bună, mai performantă și mai aproape de nevoile oamenilor”, afirmă prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

În mesajul transmis de Ziua Medicinei Militare, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță amintește că finalitatea profesiei medicale rămâne legată de îngrijirea persoanei aflate în suferință, indiferent de statutul sau instituția în care este exercitată.

„Pentru că, dincolo de tradiție, grade sau instituții, rostul medicinei rămâne același: grija pentru omul aflat în suferință. La mulți ani Medicinei Militare Românești! Glorie eternă eroilor sanitari!”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Medicina militară presupune o responsabilitate aparte, care îmbină servirea interesului național cu grija pentru sănătatea oamenilor, transmite Spitalul Clinic Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu” din Timișoara, în mesajul dedicat Zilei Medicinei Militare, sărbătorită pe 21 august.

Data are o semnificație istorică pentru medicina militară românească. La 21 august 1862, prin Înaltul Decret Domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, au fost înființate Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român. Prin acest moment, medicina militară a fost consacrată ca element specializat destinat asigurării sănătății efectivelor armatei, potrivit Spitalului Clinic Militar de Urgență „Dr. Victor Popescu” din Timișoara.

De-a lungul timpului, medicina militară s-a dezvoltat și s-a adaptat permanent, însă și-a păstrat valorile care îi definesc activitatea: profesionalismul, responsabilitatea și dedicarea pentru sănătatea oamenilor, transmite unitatea medicală.

“Cu ocazia Zilei Medicinei Militare, le dorim tuturor celor care își desfășoară sau și-au desfășurat activitatea în acest domeniu sănătate, împliniri și bucurii. La mulți ani!”

Astăzi, 21 august, este marcată Ziua Medicinei Militare, prilej cu care Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București evidențiază importanța formării medicilor militari prin educație, cercetare și pregătire medicală de înalt nivel.

UMF „Carol Davila” transmite că Ziua Medicinei Militare este dedicată profesioniștilor care îmbină excelența medicală cu responsabilitatea, disciplina și devotamentul față de oameni și față de țară.

Universitatea arată că, prin educație, cercetare și pregătire medicală de înalt nivel, contribuie la formarea unor specialiști capabili să răspundă celor mai exigente provocări ale profesiei.

„În această zi, transmitem aprecierea noastră tuturor medicilor, asistenților medicali, farmaciștilor și tuturor profesioniștilor din medicina militară, pentru dedicarea, curajul și responsabilitatea cu care își desfășoară activitatea.

La mulți ani tuturor celor care fac parte din comunitatea Medicinei Militare!”, transmit reprezentanții UMF „Carol Davila”.