-0.5 C
București
marți, februarie 7, 2023
More

    Președintele CMMB: Din nefericire, de foarte multe ori, în România cancerul este depistat destul de târziu

    În sistemul public de sănătate există un număr insuficient de medici oncologi, a atras atenţia prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB).

    „Mesajul CMMB a fost unul de susţinere pentru medici şi pacienţi, dar una din marile probleme în lupta împotriva cancerului este reprezentată de lipsa unui număr suficient de medici oncologi în sistemul public de sănătate. Când vorbim de managementul cancerului, este obligatoriu să discutăm de numărul medicilor oncologi din sistemul public de sănătate. Pacientul oncologic nu trebuie să fie nevoit să aştepte la cozi în spitale sau la cabinete, din cauza faptului că un medic oncolog trebuie să consulte şi să îngrijească un număr foarte mare de pacienţi”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, potrivit unui comunicat transmis, duminică, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.

    Din nefericire, de foarte multe ori, în România cancerul este depistat destul de târziu, a avertizat președintele CMMB.

    „Avem nevoie de screening şi depistare precoce, este nevoie de medici oncologi suficienţi în raport cu numărul de persoane diagnosticate sau aflate în tratament oncologic. Şi bineînţeles, să nu uităm de importanţa tumor board-ului care este esenţial în managementul eficient al cancerului. Oncologia astăzi înseamnă şi o abordare multidisciplinară în funcţie de specificul fiecărui diagnostic oncologic. Medicii oncologi trebuie sprijiniţi, nu trebuie să ajungă la suprasolicitare şi burnout”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

    CMMB este alături de medicii oncologi care sunt implicaţi şi îngrijesc profesionist pacienţii cu cancer şi susţine activitatea asociaţiilor de pacienţi implicate în oncologie, se menţionează în comunicat.

    „Este nevoie de medici din specialitatea de oncologie medicală, este nevoie de o societate civilă care să sprijine pacienţii cu afecţiuni oncologice”, a transmis Cătălina Poiană.

    Dr. Octavian Bucur, profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, mesaj de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

    Mesajul dr. Octavian Bucur, profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.

    „În momentul acesta, tratamentul împotriva cancerului avansează rapid, foarte rapid chiar. Există anumite tratamente noi care, în procente foarte mici e adevărat, pot să vindece anumite tipuri de cancere, ceea ce era foarte greu înainte, astfel încât, folosite în combinație cu alte medicamente, ele sunt foarte utile. După părerea mea, vom înainta foarte repede în următorii 5-10 ani, inclusiv cu ajutorul genomicii, în tratamentul cancerului. Pacienții pot avea speranță, tratamente există, cel puțin de prelungire a vieții, dar noi sperăm să putem să scăpăm, cel puțin la început, de anumite tipuri de cancere, iar la un moment dat chiar de toate”, a declarat dr. Octavian Bucur pentru Sănătatea.TV și RoHealth Review.

    
                    

    4 februarie, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

    Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată, în fiecare an, la 4 februarie, cu scopul de a creşte gradul de informare a populaţiei în ceea ce priveşte problematica oncologică, precum şi acţiunile prin care se militează pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva maladiei, notează site-ul www.worldcancerday.org.

    Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului.

    Începând din 2022, până în 2024, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este „Close the Care Gap”, atrăgând astfel atenţia că trebuie eliminat decalajul/diferenţa de îngrijire a pacientului oncologic care există în prezent, deseori din cauza locului în care trăieşte acesta, pentru că eliminarea acestui decalaj poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, menţionează site-ul amintit.

    „În această Zi mondială de luptă împotriva cancerului, recunoaştem puterea de a lucra împreună. Ştim că fiecare dintre noi are capacitatea de a face diferenţa, mare sau mică, şi că împreună putem face progrese reale în reducerea impactului global al cancerului. În data de 4 februarie, facem apel către oricine, oriunde s-ar afla, să se implice în crearea unei lumi fără cancer”, scrie acelaşi site.

    Pentru 2023, tema este „Uniting our voices and taking action”, ceea ce implică mobilizarea oamenilor care au aceleaşi idei, pentru că „suntem mai puternici atunci când suntem uniţi”, iar acest impuls poate alimenta „lupta noastră pentru echitate”.

    „Vom face mai mult decât să răspândim vestea – o vom striga de pe acoperişuri. Vom construi alianţe mai puternice şi noi colaborări inovatoare. Acţiunile noastre pot lua nenumărate forme: motivarea vecinilor să ofere transport în vederea tratamentului pentru un pacient cu cancer sau asigurarea faptului că la şcoala locală sunt oferite opţiuni alimentare sănătoase şi accesibile. Ne vom mobiliza prietenii, familia, colegii şi comunităţile, pentru că ştim că împreună putem realiza aproape orice.”, notează site-ul www.worldcancerday.org.

    De Ziua mondială de luptă împotriva cancerului sunt lansate campanii gândite pentru a rezona, a inspira schimbarea şi a mobiliza populaţia pentru a acţiona pe termen lung. O campanie desfăşurată pe parcursul mai multor ani oferă şansa unui impact de lungă durată, prin mai multe oportunităţi de dezvoltare a conştiinţei la nivel global şi a acţiunilor bazate pe impact.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) susţin Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

    Conform datelor prezentate de site-ul amintit, această boală este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, prin depistarea bolii în fază incipientă şi prin tratament.

    Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate. Consumul de tutun şi de alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV), precizează site-ul amintit.

    Începând din 2015, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată şi în România.

    La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat două propuneri legislative, prin care 1 octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, iar 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

    Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului, la 13 octombrie 2015, aceasta fiind for decizional în acest caz. În expunerea de motive a actului normativ, se arată că Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris.

    La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 4 februarie drept Ziua luptei împotriva cancerului, iar Legea 274/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

    Cum pot ajuta exercițiile fizice la prevenirea declinului cognitiv în cazul femeilor

    Cât mai mulţi paşi pe zi, împreună cu exerciţii fizice de intensitate moderată până la viguroasă, pot reduce riscul de apariţie a demenţei şi a tulburărilor de memorie la femei, conform rezultatelor unui studiu efectuat recent în Statele Unite.

    În cazul femeilor de 65 de ani şi peste această vârstă, fiecare 31 de minute suplimentare pe zi de activitate fizică moderată până la viguroasă au fost asociate cu un risc redus cu 21% de a dezvolta tulburări cognitive uşoare sau demenţă, potrivit studiului condus de cercetători de la Universitatea din California, San Diego (UCSD). Riscul a fost cu 33% mai mic cu fiecare 1.865 de paşi zilnici suplimentari.

    „Având în vedere că debutul demenţei începe cu 20 de ani sau mai mult înainte de apariţia simptomelor, intervenţia timpurie pentru amânarea sau prevenirea declinului cognitiv şi a demenţei în rândul adulţilor în vârstă este esenţială”, a declarat autoarea principală a studiului, Andrea LaCroix, profesoară la Şcoala de sănătate publică şi ştiinţa longevităţii umane din cadrul UCSD, potrivit Agerpres.

    Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit date de la 1.277 de femei participante la cercetări auxiliare realizate în cadrul proiectului „Women’s Health Initiative”, care au analizat memoria, activitatea fizică şi sănătatea cardiacă.

    Participantele la studiu au purtat accelerometre de calitate (dispozitive care măsoară mişcarea). Acestora li s-a solicitat să îşi desfăşoare activităţile zilnice obişnuite o perioadă de până la şapte zile.

    Femeile au înregistrat, în medie, 3.216 paşi şi 276 de minute în activităţi fizice uşoare pe zi, precum activităţi casnice, grădinărit şi mers pe jos. De asemenea, ele au realizat, în medie, 45,5 minute de activitate fizică moderată până la viguroasă pe zi, precum mersul pe jos şi au stat jos, în medie, 10,5 ore pe zi.

    Potrivit constatărilor, perioadele mai mari de inactivitate sau şederea prelungită nu au fost asociate cu un risc sporit de declin cognitiv uşor sau de demenţă.

    Concluziile au fost publicate în jurnalul Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

    „Adulţii mai vârstnici pot fi încurajaţi să se mişte mai mult, la o intensitate cel puţin moderată şi să facă mai mulţi paşi zilnic pentru a reduce riscul de declin cognitiv uşor şi de demenţă”, a declarat Nguyen, citat într-un comunicat emis de UCSD.

    „Constatările în ceea ce priveşte paşii efectuaţi pe zi sunt demne de luat în seamă, deoarece paşii sunt înregistraţi de o varietate de dispozitive portabile din ce în ce mai utilizate de oameni”, a spus cercetătorul, adăugând că, astfel, sfaturile „ar putea fi uşor de urmat”.

    În Statele Unite, demenţa afectează peste 5 milioane de persoane, potrivit Departamentului de sănătate şi servicii sociale (HHS) din SUA, cifră care s-ar putea dubla până în 2050.

    Femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta tulburări de memorie şi de gândire comparativ cu bărbaţii, au notat autorii studiului.

    „Activitatea fizică a fost identificată ca fiind una dintre cele trei cele mai promiţătoare modalităţi de reducere a riscului de demenţă şi boală Alzheimer”, a notat LaCroix. „Prevenţia este importantă pentru că odată ce demenţa este diagnosticată, (procesul, n.a.) este foarte dificil de încetinit sau de inversat. Nu există niciun tratament”, a adăugat coautoarea studiului.

    CDC: Dozele booster actualizate ale serurilor anti-COVID-19 previn îmbolnăvirile provocate de noile variante ale virusului

    Dozele booster actualizate ale serurilor anti-COVID-19 produse de companiile Pfizer-BioNTech şi Moderna contribuie la prevenirea infectărilor simptomatice provocate de noile subvariante asociate tulpinii XBB, oferind astfel noi dovezi asupra eficienţei vaccinurilor bivalente împotriva acestor tulpini virale care se răspândesc cu rapiditate, au anunţat oficialii americani din domeniul sănătăţii, informează Reuters.

    ”Astăzi avem dovezi suplimentare pentru a arăta că aceste vaccinuri îmbunătăţite protejează populaţia împotriva celor mai noi variante COVID-19”, a declarat Brendan Jackson, directorul departamentului de reacţie împotriva COVID-19 din cadrul Centrului pentru Prevenirea şi Controlul bolilor din Statele Unite (CDC), potrivit Agerpres.

    Lansate în toamna anului 2022, dozele booster bivalente ţintesc variantele Omicron BA.4 şi BA.5 ale virusului SARS-CoV-2, care nu mai sunt dominante. Subvariantele înrudite cu tulpina XBB, dominante în prezent, sunt derivate din subvarianta BA.2 a tulpinii Omicron.

    Cercetări de laborator au sugerat că protecţia vaccinală împotriva variantelor XBB este mai slabă în comparaţie cu protecţia faţă de variantele anterioare, ridicând semne de întrebare în ceea ce priveşte eficacitatea acestor vaccinuri împotriva tulpinilor emergente ale virusului, a precizat Brendan Jackson.

    În cadrul noului studiu, cercetătorii americani au analizat cazuri COVID-19 depistate între 1 decembrie 2022 şi 13 ianuarie 2023, o perioadă în care circulaţia variantelor XBB şi XBB.1.5 s-a intensificat în Statele Unite. Cercetarea a arătat că vaccinurile bivalente au ajutat la prevenirea îmbolnăvirilor pentru aproximativ jumătate dintre persoanele cărora le-au fost administrate anterior între două şi până la patru doze dintr-un vaccin monovalent împotriva COVID-19, a precizat CDC.

    CDC a mai spus că vaccinurile actualizate acţionează într-un mod similar împotriva infectărilor asociate BA.5 şi a infectărilor cu XBB/XBB.1.5. Vaccinurile actualizate au demonstrat o eficacitate de 52% în prevenirea infectărilor cu BA.5 şi de 48% împotriva XBB/XBB.1.5 în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani. Eficienţa a scăzut la 37% împotriva BA.5 şi la 43% împotriva XBB/XBB.1.5 în rândul persoanelor de peste 65 de ani.

    Potrivit unor date care nu sunt cuprinse în studiu, vaccinul bivalent a redus riscul de deces din cauza COVID-19 de peste două ori în comparaţie cu persoanele vaccinate care nu au primit boosterul bivalent, a mai spus Brendan Jackson. Doza de vaccin actualizat reduce totodată riscul de deces din cauza COVID-19 de aproape 13 ori la persoanele nevaccinate.

    Autoarea studiului, Ruth Link-Gelles din cadrul CDC, a spus că, per ansamblu, vaccinurile reduc aproximativ la jumătate riscul unei infecţii simptomatice în rândul populaţiei, dar beneficiile pot să difere de la o persoană la alta în funcţie de factorii de risc individuali.

    Potrivit lui Ruth Link-Gelles, estimările au fost făcute pentru infecţii simptomatice, care, conform definiţiei CDC, presupun prezenţa unuia sau a mai multor simptome de COVID-19. Având în vedere concluziile studiului, CDC a îndemnat oamenii să se informeze în legătură cu vaccinurile anti-COVID-19 recomandate.

    Subvarianta XBB.1.5 ar fi responsabilă pentru aproape jumătate din cazurile de COVID-19 depistate pe teritoriul Statelor Unite în săptămâna care s-a încheiat pe 21 ianuarie, potrivit unor date guvernamentale.

    Studiul CDC precede o întâlnire care va avea loc joi, în cadrul căreia experţi care nu fac parte din Agenţia americane pentru alimente şi medicamente (FDA) urmează să discute dacă şi felul în care Statele Unite ar trebui să ofere vaccinul anti-COVID-19 sub forma unui vaccin anual.

    Peste 100.000 de cazuri de gripă și viroze, cu 25% mai puține față de săptămâna precedentă

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează că în perioada 16 – 22 ianuarie au fost raportate 103.210 cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

    Potrivit sursei citate, numărul a scăzut substanţial faţă de săptămâna precedentă, înregistrându-se cu 25,9% mai puţine cazuri.

    „Variaţia în plus faţă de media calculată de 84.953 cazuri din aceleaşi săptămâni din 5 sezoane prepandemice (2015-2019) a fost de 21,5%. Maximum de cazuri înregistrat săptămânal în ultimul sezon epidemic (2019-2020) a fost de 171.081 de cazuri în săptămâna 27 ianuarie – 2 februarie 2020”, a precizat INSP.

    În perioada 16 – 22 ianuarie, au fost raportate 4.553 de cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 5.082 cazuri înregistrate în săptămâna precedentă.

    Răspândirea geografică este caracterizată ca extinsă, cele mai multe cazuri de gripă clinică fiind raportate în Bucureşti (1.039) şi în judeţele Iaşi (381), Cluj (332), Timiş (238), Galaţi (212), Buzău (185) şi Maramureş (165).

    În acelaşi interval au fost raportate 426 de cazuri de gripă confirmate de laborator (35 cu virus AH3, 110 cu virus AH1, 274 cu virus gripal A nesubtipat şi 7 cu virus gripal B).

    36 decese confirmate cu virus gripal în acest sezon 

    Conform INSP, până în prezent, au fost comunicate 36 de decese confirmate cu virus gripal, dintre care 22 cu virus gripal tip A H1 (din care unul cu co-infecţie cu SARS-CoV-2 şi VRS), 5 cu virus gripal tip A H3 (din care unul cu co-infecţie cu SARS-CoV-2), opt cu virus gripal tip A, nesubtipat (din care trei cu co-infecţie cu SARS-CoV-2), unul cu virus gripal, în curs de investigare pentru tip/subtip.

    Până la data de 15 ianuarie, au fost vaccinate antigripal 1.454.884 persoane din grupele la risc, cu ser distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    Memorandum de înțelegere România – Franța privind dezvoltarea colaborării în domeniul medical

    România şi Franța vor face schimb de informaţii cu privire la organizarea sistemelor de sănătate şi de asigurări de sănătate, donarea şi transplantul de organe, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi a riscurilor epidemice.

    Un memorandum de înţelegere în acest sens a fost semnat, joi, la Paris, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi ministrul Sănătăţii şi Prevenţiei din Republica Franceză, Francois Braun.

    „Memorandumul semnat la Paris reglementează cadrul legal de cooperare în domeniul sănătăţii şi include schimbul de informaţii cu privire la organizarea sistemelor de sănătate şi de asigurări de sănătate, donarea şi transplantul de organe, prevenirea şi controlul bolilor transmisibile şi a riscurilor epidemice, prevenirea şi abordarea integrată a bolilor netransmisibile şi reducerea factorilor de risc care sunt implicaţi în producerea acestora”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii.

    Totodată, ministrul s-a întâlnit, joi, cu experţi francezi în domeniul sănătăţii, iar ulterior va vizita şi va avea consultări cu reprezentanţi ai unor spitale din Paris, ai Agenţiei de Biomedicină şi ai Înaltei Autorităţi pentru Sănătate, pentru dezvoltarea colaborării concrete în domeniul medical.

    Printre temele de discuţie se numără colaborarea în domeniul controlului cancerului, modele de bună practică în domeniul asistenţei medicale primare, dezvoltarea serviciilor de medicină de urgenţă şi asistenţă medicală spitalicească şi îmbunătăţirea sistemului de asigurări de sănătate, Franţa având unul dintre cele mai bune sisteme de sănătate din UE, precizează sursa citată.

    Noua formulă a vaccinului COVID-19, disponibilă și pentru schema de vaccinare inițială

    Începând de vineri, noua formulă a vaccinului COVID-19 va fi disponibilă şi pentru schema de imunizare iniţială, în cazul persoanelor care doresc să se vaccineze pentru prima dată, informează Ministerul Sănătăţii.

    Acest tip de vaccin era folosit, până acum, doar la revaccinare, pentru persoanele cărora li se administrase schema primară de vaccinare împotriva COVID-19.

    „În urma deciziei Comitetului Naţional de Vaccinologie, în mod similar cu alte ţări europene, noul vaccin COVID-19 (Comirnaty Original / Omicron BA.4-5 – Pfizer BioNTech) va fi disponibil începând de mâine, 27 ianuarie 2023, şi pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată. Până în prezent, acest tip de vaccin era folosit doar la revaccinare, pentru persoanele cărora li se administrase schema primară de vaccinare împotriva COVID-19”, informează, joi, Ministerul Sănătăţii.

    Vaccinul COVID-19 Cominarty Original / Omicron BA.4-5 – Pfizer BioNTech este adaptat pentru a oferi o protecţie mai largă faţă de tulpina originală şi faţă de subvariantele Omicron BA.4 şi BA.5. Acesta oferă protecţie mai ales împotriva complicaţiilor şi formelor grave ale bolii.

    Potrivit sursei citate, noul vaccin împotriva COVID-19 este disponibil la medicii de familie sau în centrele de vaccinare.

    Lista centrelor de vaccinare este disponibilă pe pagina web a Ministerului Sănătăţii. 

    VIDEO Ce este și de ce apare vertijul: Simptome, diagnostic și tratament

    Vertijul este o afecțiune reprezentată de iluzia de mișcare rotatorie în care pacientul are senzația că lucrurile se invârt în jurul său, chiar și în repaos.

    De ce apare vetijul? Care sunt principalele cauze și factorii de risc? Există mai multe tipuri de vertij? Care sunt simptomele și când ar trebui să mergem la medic? Cum facem diferența între amețeală și vertij? Orice amețeală poate fi vertij?

    Ne explică dr. Daniela Cîrpaciu, medic primar ORL în cadrul Spitalului Clinic Colentina.

    38 de decese la pacienți cu COVID-19, raportate în ultima săptămână

    Ministerul Sănătăţii informează că, în perioada 16 – 22 ianuarie 2023, au fost raportate de către INSP 38 de decese (22 de bărbaţi şi 16 femei).

    Decesele au fost înregistrate: unul la categoria de vârstă 20 – 29 de ani, unul la categoria de vârstă 30 – 39 de ani, unul la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, 6 la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, 8 la categoria de vârstă 60 – 69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70 – 79 de ani şi 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi.

    Dintre pacienţii decedaţi, 14 erau vaccinaţi.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 67.542 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

    Peste 100 de pacienți, internați la ATI 

    Potrivit sursei citate, 906 persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil.

    La ATI sunt internați111 pacienţi, dintre care 97 nu sunt vaccinaţi anti-COVID.

    Din totalul pacienţilor internaţi, 67 sunt minori, toţi fiind internaţi pe secţii.

    Aproape 3.000 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultima săptămână

    În intervalul 16 – 22 ianuarie, au fost înregistrate 2.968 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Potrivit sursei citate, 810 dintre cazurile înregistrate în ultima săptămână au fost la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 228 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până în prezent, pe teritoriul României au fost înregistrate 3.322.648 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2, incidenţa înregistrată la 14 zile fiind de 0,25.

    În ultima săptămână au fost efectuate 12.172 de teste RT-PCR şi 67.004 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.723.342 de teste RT-PCR şi 12.600.360 teste rapide antigenice.