Începând din octombrie 2026, femeile din Argeș cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, care fac parte din categorii vulnerabile sau locuiesc în comunități cu vulnerabilitate crescută, vor avea acces gratuit la screeningul pentru cancerul de col uterin, prin proiectul CLARA.

Spitalul Județean de Urgență Pitești are rolul de Centru de Screening pentru Regiunea Sud-Muntenia și pregătește rețeaua medicală necesară pentru desfășurarea programului.

În această perioadă, SJU Pitești lucrează la înrolarea și afilierea medicilor de familie și a unităților sanitare de stat cu secții de Obstetrică-Ginecologie. Rețeaua va asigura îndrumarea și consilierea femeilor eligibile, precum și recoltarea materialului biologic cervico-vaginal, pregătind circuitul necesar pentru începerea screeningului în octombrie 2026.

Medicul de familie are un rol esențial în acest circuit, urmând să identifice persoanele eligibile, să le informeze și să le consilieze și să le îndrume către screening. Prin afilierea la rețeaua CLARA, medicii de familie devin un punct de legătură între pacientele eligibile și serviciile de screening oferite în cadrul proiectului.

Screeningul permite identificarea precoce a leziunilor precanceroase, care pot fi tratate înainte de evoluția către cancer. În cadrul proiectului, materialul biologic cervico-vaginal va fi testat genetic pentru infecția cu HPV și apoi prin testul Papanicolau, în Laboratorul de Anatomie Patologică al SJU Pitești.

CLARA – „Controlul cancerului de coL uterin prin Acces echitabil la seRvicii de cAlitate. Consolidarea capacității Programului Național de Screening” este coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și reunește parteneri medicali și instituționali din mai multe regiuni ale țării, printre care SJU Pitești.

Proiectul urmărește extinderea accesului la prevenție, screening, diagnostic și tratament pentru leziunile precanceroase de col uterin și se derulează până în octombrie 2029.

Ministerul Sănătății anunță că, în luna august, au fost alocate peste un miliard de lei pentru investiții în sănătate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), banii fiind destinați digitalizării spitalelor, modernizării infrastructurii și extinderii serviciilor medicale pentru pacienți.

În perioada 31 august – 4 septembrie, spitalele și institutele medicale din întreaga țară au primit 340 de milioane de lei. Totodată, 29,8 milioane de lei au fost alocate pentru construcția noului spital din Bistrița-Năsăud.

Ministerul Sănătății anunță și o rată de absorbție de 91% a fondurilor PNRR pe care le gestionează.

În ceea ce privește digitalizarea spitalelor, printre unitățile medicale care beneficiază de finanțare se numără:

• Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”
• Institutul Clinic Fundeni
• Spitalul Clinic Municipal Filantropia Craiova
• Spitalul Clinic CF nr. 2 București
• Spitalul Municipal Timișoara
• Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. Dr. Mircea Olteanu”
• Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș

Potrivit Ministerului Sănătății, fondurile europene sunt investite în tehnologie și infrastructură, cu obiectivul de a susține servicii medicale mai rapide, sigure și accesibile pentru toți românii.

Un pacient din Statele Unite a trăit timp de 271 de zile cu un rinichi de porc transplantat, perioada fiind cea mai îndelungată înregistrată până în prezent pentru un astfel de transplant, potrivit medicilor americani, informează BBC.

Tim Andrews, pacientul care a primit organul, spune că transplantul i-a oferit „speranță” și i-a permis să evite luni de zile în care ar fi trebuit să meargă la spital pentru dializă.

Medicii de la Massachusetts General Brigham spun că rezultatul arată posibilitatea ca organele de porc să fie utilizate drept o „punte” până când un pacient poate primi un transplant de la un donator uman.

În cele din urmă, rinichiul de porc a încetat să mai funcționeze și a fost îndepărtat. Andrews a făcut apoi dializă pentru o perioadă scurtă, înainte ca medicii să găsească un rinichi uman disponibil pentru transplant.

De ce sunt folosiți rinichii de porc

Transplantul de organe de la o specie la alta, cunoscut sub numele de xenotransplant, este analizat ca o posibilă soluție pentru lipsa organelor disponibile pentru transplant.

În Statele Unite, aproximativ 100.000 de persoane așteaptă un transplant de rinichi, în timp ce în fiecare an sunt realizate aproximativ 25.000 de transplanturi. În Marea Britanie, peste 7.000 de persoane se află pe lista de așteptare pentru un transplant de rinichi.

Lui Tim Andrews i s-a spus că ar putea dura șapte ani până să ajungă în partea de sus a listei de transplant. În același timp, persoanele aflate la dializă trăiesc, în medie, doar aproximativ cinci ani.

„Am avut o mică lipsă de timp… devine foarte deprimant”, a spus el.

Andrews a descris ideea transplantului cu un rinichi de porc drept „speranță” și „lumină de la capătul tunelului”.

„Speranța este cel mai mare lucru, șansa de a te elibera de aparatul [de dializă] și de a-ți trăi viața.”

Porcii sunt considerați potriviți pentru xenotransplant deoarece organele lor au dimensiuni apropiate de cele necesare oamenilor, iar cercetătorii au acumulat de-a lungul anilor experiență în creșterea și utilizarea lor în cercetarea medicală.

Rinichiul a fost modificat genetic

Un rinichi de porc nu poate fi pur și simplu transplantat unui om. Organismul uman îl recunoaște ca fiind străin și declanșează un atac imun sever. Într-un astfel de caz, rinichiul s-ar înnegri în câteva minute, fiecare celulă ar suferi distrugeri, iar organul ar începe să se coaguleze din interior.

Pentru a reduce acest risc, cercetătorii au dezvoltat porci miniaturali Yucatan ale căror gene au fost modificate în 69 de locuri, cu scopul de a „umaniza” organele.

Unele dintre modificări elimină caracteristicile celulelor de porc pe care sistemul imunitar uman le-ar identifica și ataca. Alte modificări introduc ADN uman, care funcționează ca un fel de camuflaj pentru țesutul porcin. Cercetătorii au modificat, de asemenea, genele virale din ADN-ul porcului pentru a împiedica transmiterea unor infecții.

Transplantul lui Tim Andrews

Andrews suferea de boală renală în stadiu terminal, provocată de diabet de tip 2, iar rinichii săi nu mai funcționau corespunzător.

Avea 66 de ani când a primit rinichiul de porc, pe 25 ianuarie 2025. Organul a început să funcționeze imediat după transplant, potrivit detaliilor publicate recent în revista Lancet.

Rinichiul a continuat să funcționeze timp de 271 de zile, până când a fost îndepărtat în luna octombrie a aceluiași an.

Ulterior, Andrews a făcut dializă timp de 82 de zile, până când a primit un rinichi de la un donator uman, în luna ianuarie a acestui an. Noul organ a început să funcționeze bine.

Medicii spun că lipsa organelor înseamnă o criză

Dr. Leonardo Riella, de la centrul pentru știința transplantului al Brigham General Hospital din Massachusetts, spune că lipsa organelor disponibile înseamnă „că suntem într-o criză”.

„Depunem eforturi mari pentru a aduce speranță și credem cu adevărat că xenotransplantul poate fi o alternativă pentru pacienții care nu au un donator viu, unde am putea ocoli dializa și să-i trimitem la un transplant”, a spus el.

În cazul lui Andrews, au existat semne timpurii că sistemul imunitar respingea organul de porc, însă problema a fost tratată cu succes prin ajustarea medicației.

După aproximativ șase luni, vasele de sânge din rinichi au început să se deterioreze, iar organul s-a inflamat. Ulterior, rinichiul a început să cedeze.

Cauza exactă a deteriorării nu este clară. Medicii nu au găsit semne că anticorpii atacau rinichiul de porc.

În intervalul 3 iunie – 2 septembrie 2026, în România au fost raportate 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care 47 confirmate și 11 probabile, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). În aceeași perioadă au fost consemnate trei decese, toate în rândul unor persoane vârstnice cu comorbidități.

Cele mai multe cazuri au fost raportate la persoanele cu vârste de peste 50 de ani. Din totalul de 58 de cazuri, 12 au fost înregistrate la grupa de vârstă 50-59 de ani, 15 la 60-69 de ani, 10 la 70-79 de ani și șapte la persoane de cel puțin 80 de ani. La grupele de vârstă mai mici au fost raportate un caz la 15-19 ani, patru la 20-29 de ani, trei la 30-39 de ani și șase la 40-49 de ani.

În funcție de unitatea teritorială de expunere, cazurile au fost înregistrate în județele Argeș (1), Bihor (1), Brăila (1), Botoșani (1), Călărași (4), Cluj (2), Galați (1), Giurgiu (4), Harghita (1), Ialomița (3), Iași (1), Ilfov (6), Mureș (1), Satu Mare (1), Suceava (2), Teleorman (2), Vaslui (1) și municipiul București (25).

Pentru prevenirea infecției cu virusul West Nile, INSP recomandă populației:

• să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi,
• să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor,
• să utilizeze substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței,
• să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre),
• să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei,
• să îndepărteze recipientele de apă stagnantă și gunoiul menajer.

Prin programul „Dinți sănătoși, zâmbet frumos!”, elevii cu vârste cuprinse între 6 și 8 ani din școlile publice brașovene au acces gratuit la sigilarea molarului permanent de 6 ani, o intervenție dentară neinvazivă, nedureroasă și ușor de realizat, informează Primăria Brașov.

Sigilarea molarilor permanenți reprezintă una dintre metodele de prevenire a cariilor dentare, iar, potrivit informațiilor medicale care stau la baza programului, poate reduce cu până la 80% riscul apariției cariilor la nivelul acestor dinți în primii doi ani, protecția putându-se menține și în anii următori.

Procedura se realizează în principal la cabinetul stomatologic al Colegiului Tehnic „Transilvania” Brașov, de pe strada Iuliu Maniu nr. 52. Accesul către cabinet se face prin curtea Secției 1 Poliție Brașov.

Programările pentru serviciile gratuite se fac exclusiv online, prin platforma dedicată programărilor.

Pentru elevii Școlii Gimnaziale nr. 2, ai Școlii Gimnaziale nr. 19 și ai Colegiului „Nicolae Titulescu”, sigilarea molarului permanent de 6 ani poate fi efectuată și în cabinetele stomatologice din unitățile lor de învățământ.

Celelalte servicii stomatologice gratuite oferite prin program sunt disponibile la cabinetul stomatologic al Colegiului Tehnic „Transilvania”.

Pacienții Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț pot afla rapid informații despre medici și consultații cu ajutorul unui asistent AI instalat în Ambulatoriul Integrat al instituției, informează unitatea medicală.

Soluția este prezentată sub forma unei holograme interactive și poate răspunde întrebărilor adresate verbal de pacienți. Aceștia pot afla ce specialități medicale sunt disponibile, numele medicilor care acordă consultații, unde se află cabinetele și secțiile, ce servicii sunt oferite de spital, precum și ce documente sunt necesare pentru a beneficia de consultații în baza asigurării de sănătate.

Asistentul virtual poate oferi inclusiv indicații privind specialitatea medicală la care trebuie să se adreseze un pacient, în funcție de problema pentru care solicită informații. De asemenea, poate indica medicii care consultă într-o anumită specialitate, programul consultațiilor, corpul, etajul și cabinetul în care trebuie să ajungă pacientul.

Pentru utilizare, pacientul apasă butonul și adresează verbal întrebarea, iar sistemul furnizează informația disponibilă în baza de date. Potrivit spitalului, soluția are rolul de a facilita accesul la informațiile uzuale și de a reduce situațiile în care pacienții trebuie să aștepte la recepție pentru fiecare întrebare, astfel încât personalul să poată acorda mai mult timp situațiilor care necesită intervenție directă.

Introducerea asistentului virtual reprezintă prima etapă a proiectului de digitalizare a comunicării cu pacienții. În etapa următoare, sistemul urmează să fie conectat la un serviciu telefonic bazat pe inteligență artificială, prin care pacienții vor putea primi informații despre medici, programe și servicii și în afara programului obișnuit de relații cu publicul.

„Digitalizarea înseamnă, înainte de toate, servicii mai simple și mai accesibile pentru pacient”, transmit reprezentanții spitalului.

Creșterea numărului de solicitări pentru înrolarea în e-SănătateaMea determină Guvernul să suplimenteze capacitatea de validare a identităților digitale prin ROeID, în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). În acest moment, aproximativ 25.000 de cereri așteaptă să fie validate, în timp ce, în medie, sunt înregistrate zilnic alte circa 10.000 de solicitări.

Pentru reducerea rapidă a numărului de cereri restante, ADR dispune în acest moment de 40 de persoane instruite pentru această activitate. Începând de astăzi, echipa va fi suplimentată cu încă 19 angajați, ajungând astfel la 59 de persoane, iar autoritățile estimează că volumul restant poate fi soluționat într-o săptămână, dacă ritmul actual al solicitărilor se menține.

Procesul de validare implică verificări riguroase pentru prevenirea tentativelor de fraudă, impersonare sau alterare a identității. Personalul ADR implicat în aceste verificări beneficiază de instruire specializată.

Pe termen mediu, ADR urmărește trecerea la un sistem de validare automatizată, care să funcționeze la cel mai înalt nivel de siguranță. După operaționalizarea acestuia, ROeID va prelua, analiza și soluționa automat solicitările de înrolare.

Pentru o funcționare optimă, utilizatorilor li se recomandă să actualizeze aplicația ROeID la ultima versiune disponibilă.

În paralel, autoritățile au identificat o alternativă pentru înrolarea în e-SănătateaMea, a cărei implementare este prevăzută pentru următoarele săptămâni.

Platforma portal.esanatateamea.ro este funcțională în prezent, însă toate funcționalitățile sale vor fi operaționalizate integral printr-o abordare prudentă și secvențială.

Guvernul anunță că va continua, împreună cu instituțiile implicate, să monitorizeze disponibilitatea platformei și să intervină pentru simplificarea accesului cetățenilor la serviciile publice digitale.

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu a fost efectuată, în premieră în județ, o procedură minim invazivă destinată tratării anumitor tumori hepatice, intervenția fiind realizată în cazul unui pacient diagnosticat cu carcinom hepatocelular, informează unitatea medicală.

Este vorba despre chemoembolizarea transarterială cu microsfere degradabile, cunoscută sub denumirea de DSM-TACE, indicată pacientului după mai multe linii de tratament oncologic sistemic, în contextul evoluției bolii și al apariției mai multor localizări tumorale în lobul hepatic drept.

Pacientul, cunoscut cu hepatită cronică virală B, fusese diagnosticat în 2023, în urma unei biopsii hepatice, cu carcinom hepatocelular bine/moderat diferențiat. Pentru acesta a fost stabilită indicația unui tratament locoregional prin radiologie intervențională.

TACE este o metodă minim invazivă prin care medicul radiolog intervenționist ajunge, prin vasele de sânge, la arterele care alimentează tumora și administrează tratamentul direct la acest nivel. Procedura combină terapia antitumorală administrată local cu reducerea fluxului sanguin către tumoră, pentru creșterea efectului tratamentului asupra țesutului tumoral și limitarea expunerii generale a organismului.

Există mai multe tipuri de TACE, iar alegerea procedurii depinde de caracteristicile tumorii și ale pacientului, inclusiv de tipul și distribuția formațiunilor tumorale, vascularizație, funcția hepatică și starea generală.

În cazul de la Sibiu a fost aleasă tehnica DSM-TACE (Degradable Starch Microspheres-TACE), care utilizează microsfere degradabile pentru diminuarea temporară a circulației sanguine la nivelul tumorii. Microsferele se descompun ulterior progresiv, embolizarea temporară fiind una dintre particularitățile acestei metode.

Intervenția nu necesită chirurgie deschisă, fiind efectuată printr-o puncție arterială de mici dimensiuni. Medicii au folosit și tehnologia Cone-Beam CT, disponibilă direct în sala de angiografie, pentru vizualizarea tridimensională a vascularizației tumorale, ghidarea tratamentului și verificarea rezultatului imediat după procedură.

Intervenția s-a desfășurat conform planificării, fără complicații imediate.

Prima procedură DSM-TACE realizată la SCJU Sibiu a fost posibilă prin colaborarea echipelor de Radiologie Intervențională, Gastroenterologie și Oncologie, care au participat la stabilirea indicației, pregătirea pacientului, efectuarea procedurii și monitorizarea ulterioară.

Pacientul a fost internat și monitorizat în Secția de Gastroenterologie de Dr. Diana Prișcă, medic specialist gastroenterologie, și Dr. Băluță Teodora Mihaela, medic specialist gastroenterologie. Componenta oncologică a fost asigurată împreună cu Dr. Monica Pătran, medic primar oncologie, inclusiv în ceea ce privește prescrierea tratamentului antitumoral necesar procedurii, și cu Dr. Victor Nimirceag, medic specialist oncologie și medicul oncolog curant al pacientului, pentru integrarea intervenției în strategia terapeutică oncologică.

Procedura a fost realizată de echipa de Radiologie Intervențională a SCJU Sibiu, sub coordonarea Conf. Univ. Dr. Florin Grosu, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală, alături de Dr. Octavian Năstase, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală, Dr. Ciprian Juravle, medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală, Dr. Mihai Harangus și Dr. Mihai Serbu, medici rezidenți Radiologie și Imagistică Medicală, împreună cu Asist. med. Raul Simion și Asist. med. Alexandru Tuța.