Semnal de alarma privind Romania, tras de Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC). Potrivit celui mai recent raport, tara noastra este ”campioana” la o serie de specii de bacterii rezistente la antibiotice. Este vorba, printre altele, despre proportia cazurilor Pseudomonas aeruginosa rezistente la piperacilina +/-tazobactam, la aminoglicozide, la carbapeneme, dar si la proportia cazurilor de Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilina, precum si la cea a Staphylococcus aureus rezistent la meticilina (MRSA).

Raportul vizeaza, in total, opt specii bacteriene invazive, izolate din sange sau din lichidul cefalorahidian. Este vorba de: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis si Enterococcus faecium.

Pseudomonas  aeruginosa este o bacterie ce se gaseste in medii acvatice in natura. Este o cauza majora de infectii la pacientii internati, cu sistem imunitar slabit. Poate provoca, printre altele, pneumonii sau infectii ale tractului urinar.

Streptococcus  pneumoniae este o cauza comuna de infectie, in special in randul copiilor mici, persoanelor in varsta si pacientilor cu sistem imunitar slabit. Poate provoca multe tipuri de boli, de la pneumonie, la otita medie sila meningita.

Staphylococcus aureus colonizeaza frecvent pielea si narile oamenilor sanatosi. Este un microorganism implicat in infectii atat in comunitare, cat si intraspitalicesti. Infecţia poate fi de gravitate medie, dar poate duce şi la deces. Ajunse in sange, bacteriile pot afecta orice parte a corpului, inclusiv organele interne, inima sau oasele.

Ce este rezistenta la antibiotice?

Bacteriile au rezistenţa la antibiotice cand anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omori sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente in mod natural la anumite antibiotice (rezistenţa intrinseca sau innascuta). O problema şi mai ingrijoratoare survine cand unele bacterii, in mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a modificarilor genetice (rezistenţa dobandita). Bacteriile rezistente supravieţuiesc in prezenţa antibioticelor şi continua sa se multiplice cauzand prelungirea afecţiunilor sau chiar decesul. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multa ingrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

Creşterea rezistenţei la antibiotice ameninţa eficacitatea actuala şi viitoare a antibioticelor.

Estimari recente bazate pe datele EARSNet  (Reteaua europeana de supraveghere a rezistentei la antimicrobiene) arata ca, in fiecare an, peste 670.000 de infectii se inregistreaza in UE in cauza bacteriilor rezistente la antibiotice. Mai mult, aproximativ 33.000 de decese sunt consecinta directa a acestui tip de infectii. Povara financiara pentru sistemele de sanatate din UE/Spatiul Economic European este de aproximativ 1,1 miliarde de euro.

Comunicarea cu pacienţii este esenţiala

 Studiile arata ca satisfacţia pacienţilor in ingrijirea primara depinde de comunicarea eficienta mai mult decat de primirea unei reţete pentru antibiotice, iar prescrierea unui antibiotic pentru o infecţie a cailor respiratorii superioare nu scade rata vizitelor ulterioare la medic. Recomandarile medicale profesionale influenţeaza percepţiile şi atitudinea faţa de boala lor şi nevoia perceputa de antibiotice, in special atunci cand sunt informaţi cu privire la ce trebuie sa se aştepte in cursul bolii, inclusiv perioada realista de recuperare şi strategiile de autotratament. Medicii care prescriu medicamente in cadrul ingrijirii primare nu trebuie sa aloce mai mult timp consultaţiilor care implica oferirea de alternative prescrierii de antibiotice. Studiile arata ca aceasta se poate realiza in acelaşi timp mediu necesar unei consultaţii, menţinand totodata un grad ridicat de satisfacţie a pacienţilor.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) are un nou presedinte. Este vorba despre Adela Cojan, numita astazi in functie, printr-un ordin al primului ministru. Masura a fost publicata in Monitorul Oficial.

Tot in aceasta seara a fost publicata si decizia de eliberare din functie a lui Vasile Ciurchea. El fusese numit la conducerea CNAS in luna iulie.

in prima conferinta de presa a noului ministru al Sanatatii, Victor Costache, premierul Ludovic Orban a anuntat ca presedintele CNAS va fi schimbat din functie.

Vesti bune pentru pacientii care sufera de Alzheimer. Oamenii de stiinta israelieni au pus la punct o noua tehnologie pentru tratament.

Mai exact, ei au construit cipuri din silicon ce pot transfera direct in creier cantitaţi microscopice de medicamente anti-Alzheimer.

Astfel, o proteina care previne deteriorarea mecanismelor esentiale pentru functionarea creierului este eliberata direct asupra tesuturilor-tinta. Cipurile speciale dezvoltate de oamenii de stiinta. Acestea au o structura nanometrica poroasa, fapt ce le permite sa fie incarcate cu cantitaţi mari din acea proteina.
Cipul este inserat in creier printr-o procedura de implant sau proteina este lansata direct spre zonele-ţinta sub forma unor particule minuscule incarcate cu un fel de „pistol cu gene”, un sistem ce elibereaza rapid in creier particule metalice acoperite cu acele molecule proteice.

Ce este boala Alzheimer?

Maladia Alzheimer este caracterizata prin pierderi de memorie, tulburari de vorbire, probleme de orientare spaţiala şi deteriorarea abilitaţilor motorii.
Aceasta boala, care afecteaza cu precadere persoanele varstnice, reprezinta o degenerare a celulelor cerebrale, cauzata in principal de acumulari de mase proteice in ţesuturile creierului, care ucid grupuri de neuroni şi afecteaza mecanisme esenţiale pentru funcţionarea creierului.
O proteina specifica inhiba procesul de deteriorare a acelor mecanisme, insa inserarea proteinelor in zonele-ţinta din creier nu este deloc o procedura simpla, deoarece medicamentul respectiv trebuie sa treaca de bariera hematoencefalica.
Acea bariera, care protejeaza sistemul nervos central de bacterii şi substanţe chimice daunatoare, impiedica şi trecerea medicamentelor din fluxul sangvin in creier.

O echipa de cercetatori americani a descoperit noi mutatii ale unei gene frecvent asociate cu cardiomiopatia dilatativa nonischemica (NIDC), boala care slabeste muschiul cardiac. Mutatia determina o circulatie a sangelui mai dificila.

Pacientii cu NIDC au probleme intrucat capacitatea inimii de a pompa sange este diminuata din cauza ventriculul stang, care este marit si dilatat. Spre deosebire de alte tipuri de afectiuni cardiace, NIDC nu este adesea legata de un simptom al unei boli cardiovasculare sau al unui factor de risc de boala.

intr-un studiu prezentat expertilor cardiologi din intreaga lume, cercetatorii au identificat 22 de mutatii la 27 din 229 de pacienti NIDC intr-o gena numita TITIN, 15 dintre acestia nu au fost descoperiti anterior. Aceste descoperiri depindeau de aplicarea avansata a „secventierii exomului intreg”. Aceste mutatii TITIN sunt denumite „variante de trunchiere”, sau TTN-tv, si sunt legate de dezvoltarea cardiomiopatiei si insuficientei cardiace. 

Cardiomiopatia dilatativa nonischemica, influentata de factori genetici si de mediu

in cadrul studiului, au fost analizate probele de ADN ale celor 229 de pacienti diagnosticati cu NIDC. Cercetatorii de la Intermountain Healthcare Heart Institute din Salt Lake City au identificat, de asemenea, factorii de viata, de mediu si alti factori de boala care sunt asociati cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul, istoricul de alcool sau abuz de droguri sau tratamentul anterior de chimioterapie. Pacientii au fost evaluati la prima prezentare si apoi au fost urmariti timp de cinci ani. Cei cu o mutatie TTN-tv au avut mai des cardiomiopatie severa la prezentare si pana la cinci ani au fost mai putin susceptibili de recuperare (11% dintre cei cu mutatie vs. 30% dintre cei fara).

Acesti pacienti au prezentat, de asemenea, mai multe boli progresive, cum ar fi un transplant de inima, un implant al unui dispozitiv de asistenta cardiaca permanenta sau chiar deces, daca aveau o mutatie TTN-tv (41%) decat daca nu aveau (25%) . De asemenea, in mod obisnuit, pacientii cu mutatie TTN-TV au avut factori predispozanti non-genetici, ceea ce sugereaza ca acestia pot actiona in concordanta cu factorii genetici pentru a precipita insuficienta cardiaca.

“Ceea ce credem noi este ca, in multe cazuri, oamenii merg foarte bine cu una dintre aceste mutatii, dar apoi alti factori de mediu si de stil de viata sau de boala dau lovituri si se declanseaza cardiomiopatia dilatativa nonischemica. Credem ca cardiomiopatia dilatativa nonischemica este rezultatul unei combinatii de factori predispozanti genetici si factori de mediu sau alte boli.”, a spus dr. Jeffrey L. Anderson, realizatorul principal al studiului si cercetator la Institutul Intermountain Healthcare Heart Institute.

in prezent, medicii nu testeaza de obicei pacientii cu NIDC pentru toate aceste noi mutatii ale genelor TTN-tv, si nici nu exista un tratament genetic specific pentru boala, a mai spus dr. Anderson. Daca pacientii ar fi testati insa in privinta mutatiei genetice, medicii ar putea imbunatati preventia si tratamentul. 

Aproximativ o treime dintre romanii care au tratat, in ultimul an, raceala manifestata cu durere in gat cu antibiotice au facut acest lucru fara niciun fel de recomandare de la medic, arata un studiu al Societaţii Romane de Rinologie şi Societaţii Naţionale de Medicina Familiei, realizat in luna octombrie a acestui an.

Mai mult, o treime dintre cei care au consumat antibiotic fara prescripţie de la medic s-au documentat cu privire la utilizarea antibioticelor, apeland la sfaturile celor apropiaţi sau citind pe Internet.

in total, peste 4,5 milioane de romani au tratat in ultimul an cel puţin o data raceala manifestata cu durere in gat cu antibiotice.

Studiul „Cum se trateaza romanii de raceala şi gripa” a fost efectuat la cererea Societaţii Romane de Rinologie, in perioada 10 – 17 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.566 de persoane.

”O mare parte dintre romani apreciaza remediile tradiţionale pentru raceala cu durere in gat şi opteaza pentru ele ca adjuvant. Totuşi, convingerea eronata ca antibioticul este panaceu universal şi dorinţa de a avea o vindecare rapida ii fac pe mulţi concetaţeni sa apeleze direct la tratamentul antibiotic, fara un examen medical prealabil la medicul de familie, care sa stabileasca tratamentul adecvat afecţiunii de care sufera”, explica medicul Dina Mergeani, din partea Societaţii Naţionale de Medicina Familiei.

„Dezvoltarea alarmanta a rezistenţei bacteriene ne supune pe oricare dintre noi riscurilor de a dezvolta infecţii grave care sa nu mai poata fi tratate. Greşelile aparţin pacientului care face automedicaţie cu antibiotic la primul semn de raceala, medicilor care prescriu cu uşurinţa antiinfecţioase pentru simple viroze sau dureri in gat şi uneori uşurinţei cu care se pot procura aceste medicamente din farmacii. Roşul in gat, secreţiile nazale şi nasul infundat nu au nevoie de tratament antibiotic”, susţine prof. dr. Codruţ Sarafoleanu, din partea Societaţii Romane de Rinologie, citat intr-un comunicat de presa.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare din ce in ce mai mare pentru sanatatea publica, mai bine de 700.000 de oameni pierzand anual lupta cu bolile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. Conform Centrului European de Control al Bolilor, Romania se afla pe locul trei intre statele membre ale Uniunii Europene, in ceea ce priveşte impactul infecţiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice.

in perioada 18-24 noiembrie, este marcata Saptamana ingrijirii  Personale. Anul acesta, Asociatia Romana a Producatorilor de Medicamente fara Prescriptie, suplimente alimentare si dispozitive medicale (RASCI) s-a alaturat initiativei sustinute de Self Care inca din anul 2010, pentru a contribui la cresterea gradului de constientizare asupra importantei si a beneficiilor ingrijirii personale eficiente, atat in randul cetatenilor, cat si la nivelul profesionistilor din domeniul sanatatii si al sistemului de sanatate.

Scopul actiunii este de a promova imbunatatirea educatiei pentru sanatate si responsabilizarea cetatenilor referitor la autogestionarea starii de sanatate. 

ingrijirea personala implica recunoasterea simptomelor unei afectiuni, precum si abilitatea de a recunoaste daca este necesara implicarea unui profesionist in domeniul sanatatii. De asemenea,  ingrijirea personala include si automedicatia rationala, respectiv utilizarea responsabila a medicamentelor, fie ca se elibereaza cu prescriptie medicala sau fara, a suplimentelor alimentare si a dispozitivelor medicale.

„Sanatatea este cel mai pretios lucru pe care il avem si ne dorim cu totii sa ramanem sanatosi. De aceea credem ca ingrijirea personala, care include si automedicatia responsabila, este si ar trebui sa fie intotdeauna prima alegere si primul pas in domeniul asistentei medicale. Prin intermediul acesteia, putem sa avem grija de sanatatea noastra in mod eficient si convenabil, in colaborare cu profesionistii din domeniul sanatatii, dupa cum este necesar,” declara Diana Mereu, director executiv RASCI.

in acest sens, asociatia desfasoara campania „Despre sanatate, cu responsabilitate”, un demers educational asumat pe termen lung, care isi propune sa contribuie la informarea si educarea consumatorilor si pacientilor romani cu privire la utilizarea corecta a medicamentelor fara prescriptie medicala, suplimentelor alimentare si dispozitivelor medicale pentru ingrijire personala, pentru ca acestia sa poata lua decizii informate privind modul in care isi gestioneaza propria sanatate.

Peste 18% dintre medicii din spitalele din Romania si 21,7% dintre cei din asistenta primara prescriu zilnic antibiotice desi ar fi preferat sa nu o faca, iar 30,2% dintre profesionistii din spitale si 38,3% dintre cei din asistenta primara o faca saptamanal. Este concluzia unui studiu la nivel european, publicat in contextul Zilei Europene a Informarii despre Antibiotice.

Frecventa prescrierii de antibiotice in Romania

Peste 8% dintre profesionistii din asistenta medicala primara din Romania, adica aproape dublu fata de media Uniunii Europene, au prescris cel putin o data pe zi, in ultima saptamana, antibiotice pentru ca dura mai putin decat sa explice motivele pentru care nu sunt indicate.

in cazul celor din spitale, proportia a fost de 4%, de asemenea peste media UE (3,3%).

Mai mult, 10% dintre profesionistii din asistenta medicala primara intrebati au raspuns ca au prescris antibiotice in aceste conditii cel putin o data pe saptamana (7,1% media UE), iar 13,3% ca o fac rareori.

in privinta personalului din spitale, 7,1% prescriu antibiotice pentru dureaza mai putin decat sa explice motivele pentru care nu sunt indicate cel putin o data pe saptamana, iar 8,3% rareori.

Peste 6% (6,3%) dintre medicii din spitalele din Romania si 11,7% dintre cei din asistenta medicala primara au prescris antibiotice pentru ca nu erau siguri in privinta diagnosticului. Media europeana a fost de 6,2% in randul medicilor din spital si 6% in randul celor din asistenta medicala primara.

3,2% dintre medicii din spitalele din Romania au prescris antibiotic zilnic, si alti 3,2% saptamanal (3,3%, respectiv 2,7% media UE) pentru a pastra o relatie cu pacientul. Acelasi lucru a fost valabil pentru 11,7%, respectiv 3,3% dintre profesionistii de la nivelul asistentei medicale primare (4%, respectiv 6,5% media UE).

Sondajul a fost facut pe 376 de angajati din sistemul medical din Romania si pe 11.929 la nivel european (din 30 de tari din UE si Spatiul Economic European), online, in perioada 28 ianuarie – 4 martie 2019.

intelegerea barierelor din calea folosirii prudente a antibioticelor este vitala pentru dezvolta si pune in practica solutii pentru a creste gradul de informare si cunostintele si pentru ca, in cele din urma, a aduce o schimbare privind utilizarea de antibiotice.

Autorii studiului spera ca acesta sa fie folosit pentru a sustine dezvoltarea de strategii si politici, precum si pentru dezvoltarea de campanii de educatie si comunicare pentru profesionistii din domeniul sanatatii.

Astazi incepe Saptamana mondiala de informare asupra antibioticelor, ce se desfasoara pana pe 24 noiembrie. Desfaşurate sub egida Naţiunilor Unite, manifestarile din aceasta perioada au ca obiectiv sa creasca gradul de conştientizare la nivel mondial privind rezistenţa organismului uman la antibiotice in cazul imbolnavirilor şi incurajarea folosirii celor mai bune practici in randul populaţiei, al lucratorilor din domeniul sanataţii şi al factorilor de decizie, pentru a evita raspandirea folosirii excesive a acestora.

Saptamana mondiala de informare asupra antibioticelor debuteaza in acest an cu Ziua europeana a informarii despre antibiotice care este marcata pe 18 noiembrie, un eveniment anual desfaşurat sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC).

Campania din 2019 indeamna la acţiuni urgente pentru a stopa acest fenomen, sugerand ca monitorizarea prescripţiei antimicrobiene şi a comportamentului de consum ofera informaţiile şi instrumentele necesare pentru a evalua consecinţele abuzului antimicrobian.

Ce sunt antibioticele?

Antibioticele, cunoscute şi ca medicamente antimicrobiene, sunt medicamente care pot  sa omoare sau sa impiedice proliferarea bacteriilor pentru a vindeca infecţiile la om, animale şi, uneori, plante. Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene (precum pneumonia pneumococica sau infecţiile sangelui cauzate de stafilococi); medicamentele antimicrobiene eficiente contra viruşilor sunt denumite in mod obişnuit medicamente antivirale (precum cele pentru gripa, HIV şi herpes). Nu toate antibioticele sunt active impotriva tuturor bacteriilor. Exista mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care difera in ceea ce priveşte structura chimica şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficace impotriva unui singur tip sau impotriva mai multor tipuri de bacterii.

Ce este rezistenţa la antibiotice?

Bacteriile au rezistenţa la antibiotice cand anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omori sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente in mod natural la anumite antibiotice (rezistenţa intrinseca sau innascuta). O problema şi mai ingrijoratoare survine cand unele bacterii, in mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a modificarilor genetice (rezistenţa dobandita). Bacteriile rezistente supravieţuiesc in prezenţa antibioticelor şi continua sa se multiplice cauzand prelungirea afecţiunilor sau chiar decesul. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multa ingrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

Care este principala cauza a rezistenţei la antibiotice?

Rezistenţa la antibiotice este un fenomen natural cauzat de mutaţii in genele bacteriilor. Utilizarea excesiva şi incorecta a antibioticelor accelereaza insa apariţia şi raspandirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Cand sunt expuse la antibiotice, bacteriile vulnerabile sunt omorate, iar bacteriile rezistente pot continua sa creasca şi sa se inmulţeasca. Aceste bacterii rezistente se pot raspandi şi cauza infecţii la alţi oameni carora nu li s-au administrat antibiotice.

Ce este utilizarea „incorecta” a antibioticelor?

Administrarea de antibiotice din motive greşite: cele mai multe raceli şi gripe sunt provocate de viruşi impotriva carora antibioticele NU sunt eficace. in astfel de cazuri, antibioticele nu va vor imbunataţi starea: antibioticele nu reduc febra sau simptome precum stranutul.

Cand utilizati incorect antibioticele: daca scurtaţi durata tratamentului, daca reduceţi dozajul, daca nu respectaţi frecvenţa corecta (administrarea unui antibiotic o data pe zi in loc de 2 sau 3 ori pe zi conform indicaţiilor), nu veţi avea antibiotic suficient in organism şi bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi intotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor.

Care sunt antibioticele utilizate pentru animalele utilizate ca sursa de hrana? Sunt acestea legate de antibioticele utilizate la oameni?

Antibioticele utilizate pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor bacteriene la animale aparţin aceloraşi grupe chimice ca cele utilizate la oameni: macrolide, tetracicline, chinolone, betalactami, aminoglicoside. Prin urmare, animalele pot dobandi bacterii rezistente la antibiotice utilizate impotriva infecţiilor care afecteaza oamenii.
Anumite bacterii rezistente asociate cu consumul de alimente, precum Campylobacter sau Salmonella, pot fi transmise de la animale la oameni prin alimente. De asemenea, oamenii pot dobandi bacterii rezistente prin contact direct cu animalele. Cauza principala a rezistenţei la antibiotice in cazul oamenilor ramane insa utilizarea antibioticelor in tratamentele destinate oamenilor.

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?

Bacteriile cu rezistenţa la mai multe antibiotice pot cauza o serie intreaga de infecţii: infecţii ale cailor urinare, pneumonii, infecţii ale pielii, diaree, infecţii ale sangelui. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii aflaţi in spitale sunt expuşi riscului infecţios indiferent de motivul internarii, incluzand infecţii ale sangelui şi infecţii prezente la locul operaţiei precum infecţia cu SARM (cauzata de Staphylococcus aureus rezistent la meticilina, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei impotriva Staphylococcus aureus), infecţii ale sangelui cauzate de Enterobacteriaceae care genereaza BLSE (betalactamaze cu spectru extins, enzime capabile sa distruga unele antibiotice), infecţii ale valvei cardiace cauzate de enterococi rezistenţi la vancomicina şi infecţii la locul operaţiei sau ale plagilor cauzate de Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme.

De ce este rezistenţa la antibiotice o problema?

Tratarea infecţiilor cauzate de bacterii rezistente este o problema grava: antibioticele utilizate in mod obişnuit nu mai sunt eficiente şi doctorii trebuie sa aleaga alte antibiotice. Aceasta poate intarzia administrarea tratamentului potrivit şi poate duce la complicaţii, inclusiv la deces. De asemenea, un pacient poate necesita mai multa ingrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

Cat de grava este problema?

Situaţia se inrautaţeşte odata cu apariţia de noi tulpini bacteriene rezistente la o serie de antibiotice in acelaşi timp (numite şi bacterii multirezistente). Astfel de bacterii pot deveni in final rezistente la toate antibioticele existente. Fara antibiotice ne-am putea intoarce la „epoca de dinaintea antibioticelor” caz in care transplantul de organe, chimioterapia pentru cancer, terapia intensiva şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Infecţiile bacteriene s-ar raspandi şi nu ar mai putea fi tratate, cauzand decesul.

Problema este mai grava decat in trecut?

inainte de descoperirea antibioticelor, mii de oameni mureau din cauza bolilor bacteriene, precum pneumonia sau infecţiile postoperatorii. Dupa descoperirea antibioticelor şi pe masura utilizarii lor, bacteriile, care la inceput erau sensibile, au devenit din ce in ce mai rezistente şi au dezvoltat numeroase mijloace de lupta contra antibioticelor. Deoarece rezistenţa creşte şi in ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, problema rezistenţei la antibiotice a devenit o ameninţare majora la adresa sanataţii publice.

Ce se poate face pentru a rezolva problema?

Pastrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecaruia. Utilizarea responsabila a antibioticelor poate contribui la impiedicarea dezvoltarii de bacterii rezistente şi poate pastra eficienţa antibioticelor in folosul generaţiilor urmatoare. Astfel, este important de ştiut cand este cazul sa se ia antibiotice şi cum sa se administreze in mod responsabil. Campaniile reuşite de informare a publicului care au avut deja loc in unele ţari au avut ca rezultat reducerea consumului de antibiotice.
Fiecare dintre noi poate juca un rol important in reducerea rezistenţei la antibiotice:

–       Urmaţi sfatul doctorului cand luaţi antibiotice.

–       Cand este posibil, preveniţi apariţia infecţiilor prin vaccinarea corespunzatoare.

–       Spalaţi-va pe maini şi spalaţi mainile copiilor in mod regulat, de exemplu, dupa stranut sau tuse, inainte de a atinge alte lucruri sau alte persoane.

–       Utilizaţi intotdeauna antibioticele conform reţetei, fara a apela la „resturi” de antibiotice ramase in casa sau antibiotice obţinute fara reţeta.

–       intrebaţi farmacistul despre modalitatea de eliminare a medicamentelor ramase.