Rezistenta la antibiotice, in prim-plan saptamana aceasta; cum poate lupta fiecare dintre noi cu acest fenomen?

0
37

Astazi incepe Saptamana mondiala de informare asupra antibioticelor, ce se desfasoara pana pe 24 noiembrie. Desfaşurate sub egida Naţiunilor Unite, manifestarile din aceasta perioada au ca obiectiv sa creasca gradul de conştientizare la nivel mondial privind rezistenţa organismului uman la antibiotice in cazul imbolnavirilor şi incurajarea folosirii celor mai bune practici in randul populaţiei, al lucratorilor din domeniul sanataţii şi al factorilor de decizie, pentru a evita raspandirea folosirii excesive a acestora.

Saptamana mondiala de informare asupra antibioticelor debuteaza in acest an cu Ziua europeana a informarii despre antibiotice care este marcata pe 18 noiembrie, un eveniment anual desfaşurat sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC).

Campania din 2019 indeamna la acţiuni urgente pentru a stopa acest fenomen, sugerand ca monitorizarea prescripţiei antimicrobiene şi a comportamentului de consum ofera informaţiile şi instrumentele necesare pentru a evalua consecinţele abuzului antimicrobian.

 

Ce sunt antibioticele?


Antibioticele, cunoscute şi ca medicamente antimicrobiene, sunt medicamente care pot  sa omoare sau sa impiedice proliferarea bacteriilor pentru a vindeca infecţiile la om, animale şi, uneori, plante. Antibioticele sunt medicamente pentru tratarea infecţiilor bacteriene (precum pneumonia pneumococica sau infecţiile sangelui cauzate de stafilococi); medicamentele antimicrobiene eficiente contra viruşilor sunt denumite in mod obişnuit medicamente antivirale (precum cele pentru gripa, HIV şi herpes). Nu toate antibioticele sunt active impotriva tuturor bacteriilor. Exista mai bine de 15 clase diferite de antibiotice care difera in ceea ce priveşte structura chimica şi acţiunea contra bacteriilor. Un antibiotic poate fi eficace impotriva unui singur tip sau impotriva mai multor tipuri de bacterii.

 

Ce este rezistenţa la antibiotice?


Bacteriile au rezistenţa la antibiotice cand anumite antibiotice şi-au pierdut capacitatea de a omori sau de a stopa creşterea bacteriilor. Unele bacterii sunt rezistente in mod natural la anumite antibiotice (rezistenţa intrinseca sau innascuta). O problema şi mai ingrijoratoare survine cand unele bacterii, in mod normal vulnerabile la antibiotice, devin rezistente ca urmare a modificarilor genetice (rezistenţa dobandita). Bacteriile rezistente supravieţuiesc in prezenţa antibioticelor şi continua sa se multiplice cauzand prelungirea afecţiunilor sau chiar decesul. Infecţiile cauzate de bacteriile rezistente pot necesita mai multa ingrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

 

Care este principala cauza a rezistenţei la antibiotice?


Rezistenţa la antibiotice este un fenomen natural cauzat de mutaţii in genele bacteriilor. Utilizarea excesiva şi incorecta a antibioticelor accelereaza insa apariţia şi raspandirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Cand sunt expuse la antibiotice, bacteriile vulnerabile sunt omorate, iar bacteriile rezistente pot continua sa creasca şi sa se inmulţeasca. Aceste bacterii rezistente se pot raspandi şi cauza infecţii la alţi oameni carora nu li s-au administrat antibiotice.

 

Ce este utilizarea „incorecta” a antibioticelor?


Administrarea de antibiotice din motive greşite: cele mai multe raceli şi gripe sunt provocate de viruşi impotriva carora antibioticele NU sunt eficace. in astfel de cazuri, antibioticele nu va vor imbunataţi starea: antibioticele nu reduc febra sau simptome precum stranutul.

Cand utilizati incorect antibioticele: daca scurtaţi durata tratamentului, daca reduceţi dozajul, daca nu respectaţi frecvenţa corecta (administrarea unui antibiotic o data pe zi in loc de 2 sau 3 ori pe zi conform indicaţiilor), nu veţi avea antibiotic suficient in organism şi bacteriile vor supravieţui şi pot deveni rezistente.

Respectaţi intotdeauna sfatul medicului privind momentul şi modul de administrare a antibioticelor.

 

Care sunt antibioticele utilizate pentru animalele utilizate ca sursa de hrana? Sunt acestea legate de antibioticele utilizate la oameni?


Antibioticele utilizate pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor bacteriene la animale aparţin aceloraşi grupe chimice ca cele utilizate la oameni: macrolide, tetracicline, chinolone, betalactami, aminoglicoside. Prin urmare, animalele pot dobandi bacterii rezistente la antibiotice utilizate impotriva infecţiilor care afecteaza oamenii.
Anumite bacterii rezistente asociate cu consumul de alimente, precum Campylobacter sau Salmonella, pot fi transmise de la animale la oameni prin alimente. De asemenea, oamenii pot dobandi bacterii rezistente prin contact direct cu animalele. Cauza principala a rezistenţei la antibiotice in cazul oamenilor ramane insa utilizarea antibioticelor in tratamentele destinate oamenilor.

 

Care sunt afecţiunile cauzate de bacteriile rezistente?


Bacteriile cu rezistenţa la mai multe antibiotice pot cauza o serie intreaga de infecţii: infecţii ale cailor urinare, pneumonii, infecţii ale pielii, diaree, infecţii ale sangelui. Localizarea infecţiei depinde de bacterie şi de starea pacientului.

Pacienţii aflaţi in spitale sunt expuşi riscului infecţios indiferent de motivul internarii, incluzand infecţii ale sangelui şi infecţii prezente la locul operaţiei precum infecţia cu SARM (cauzata de Staphylococcus aureus rezistent la meticilina, un antibiotic reprezentativ pentru cele eficiente de obicei impotriva Staphylococcus aureus), infecţii ale sangelui cauzate de Enterobacteriaceae care genereaza BLSE (betalactamaze cu spectru extins, enzime capabile sa distruga unele antibiotice), infecţii ale valvei cardiace cauzate de enterococi rezistenţi la vancomicina şi infecţii la locul operaţiei sau ale plagilor cauzate de Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme.

 

De ce este rezistenţa la antibiotice o problema?


Tratarea infecţiilor cauzate de bacterii rezistente este o problema grava: antibioticele utilizate in mod obişnuit nu mai sunt eficiente şi doctorii trebuie sa aleaga alte antibiotice. Aceasta poate intarzia administrarea tratamentului potrivit şi poate duce la complicaţii, inclusiv la deces. De asemenea, un pacient poate necesita mai multa ingrijire şi, de asemenea, antibiotice alternative mai scumpe care pot genera efecte secundare mai grave.

 

Cat de grava este problema?


Situaţia se inrautaţeşte odata cu apariţia de noi tulpini bacteriene rezistente la o serie de antibiotice in acelaşi timp (numite şi bacterii multirezistente). Astfel de bacterii pot deveni in final rezistente la toate antibioticele existente. Fara antibiotice ne-am putea intoarce la „epoca de dinaintea antibioticelor” caz in care transplantul de organe, chimioterapia pentru cancer, terapia intensiva şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Infecţiile bacteriene s-ar raspandi şi nu ar mai putea fi tratate, cauzand decesul.

 

Problema este mai grava decat in trecut?


inainte de descoperirea antibioticelor, mii de oameni mureau din cauza bolilor bacteriene, precum pneumonia sau infecţiile postoperatorii. Dupa descoperirea antibioticelor şi pe masura utilizarii lor, bacteriile, care la inceput erau sensibile, au devenit din ce in ce mai rezistente şi au dezvoltat numeroase mijloace de lupta contra antibioticelor. Deoarece rezistenţa creşte şi in ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, problema rezistenţei la antibiotice a devenit o ameninţare majora la adresa sanataţii publice.

 

Ce se poate face pentru a rezolva problema?


Pastrarea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea fiecaruia. Utilizarea responsabila a antibioticelor poate contribui la impiedicarea dezvoltarii de bacterii rezistente şi poate pastra eficienţa antibioticelor in folosul generaţiilor urmatoare. Astfel, este important de ştiut cand este cazul sa se ia antibiotice şi cum sa se administreze in mod responsabil. Campaniile reuşite de informare a publicului care au avut deja loc in unele ţari au avut ca rezultat reducerea consumului de antibiotice.
Fiecare dintre noi poate juca un rol important in reducerea rezistenţei la antibiotice:

       Urmaţi sfatul doctorului cand luaţi antibiotice.

       Cand este posibil, preveniţi apariţia infecţiilor prin vaccinarea corespunzatoare.

       Spalaţi-va pe maini şi spalaţi mainile copiilor in mod regulat, de exemplu, dupa stranut sau tuse, inainte de a atinge alte lucruri sau alte persoane.

       Utilizaţi intotdeauna antibioticele conform reţetei, fara a apela la „resturi” de antibiotice ramase in casa sau antibiotice obţinute fara reţeta.

       intrebaţi farmacistul despre modalitatea de eliminare a medicamentelor ramase.  

 

Articolul precedentEpidemia de febra tifoida din Pakistan, contracarata cu un nou tip de vaccin
Articolul următorVirusul gripal poate fi combatut prin dieta bogata in grasimi – studiu