16.1 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Peste 50 de națiuni marchează anual, în data de 5 mai, Ziua Internațională a Moașelor

    Peste 50 de națiuni marchează în fiecare an, în data de 5 mai, Ziua Internațională a Moașelor. Inițiativa aparține Confederaţiei Internaţionale a Moaşelor (CIM), la sfârşitul anilor 1980, această zi fiind marcată pentru prima dată în 1991.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi CIM colaborează pentru organizarea manifestărilor din această zi pentru a promova calitatea de moaşă ca însoţitor calificat pentru gravide şi participarea acesteia la naştere. Acest lucru se realizează în moduri diferite, în funcţie de particularităţile (obiceiuri, tradiţii, sisteme medicale) din fiecare ţară. Moaşele sunt considerate esenţiale pentru atingerea obiectivelor OMS şi CIM de reducere a mortalităţii materne şi a nou-născuţilor.

    De Ziua Internațională a Moașelor, OMS/Europa reiterează că investițiile planificate în forța de muncă a moașelor sunt esențiale pentru a asigura o sănătate mai bună pentru toți.

    Investițiile în acest domeniu al moașelor ar putea evita două treimi din decesele materne și nou-născuților până în 2035. De asemenea, ar putea ajuta la consolidarea sistemelor de asistență medicală primară, potrivit OMS.

    Moașele oferă îngrijire în timpul sarcinii și nașterii, facilitând experiențe pozitive de naștere.

    Consolidarea educației și formării moașelor este, de asemenea, un element cheie pentru abordarea mortalității materne și infantile și pentru facilitarea experiențelor pozitive în primii 5 ani de viață. Moașele licențiate, integrate în echipe interdisciplinare, pot furniza aproximativ 90% dintre intervențiile esențiale de sănătate sexuală, reproductivă, maternă, a nou-născuților și adolescenților pe parcursul vieții, mai spune OMS.

     

    5 Mai, Ziua Mondială a Igienei Mâinilor

    Lumea întreagă marchează în data de 5 mai, în fiecare an, Ziua Mondială a Igienei Mâinilor. În 2022, sloganul acestei zile este ”Uniți pentru siguranță: Curățați-vă mâinile”.

    Tema din acest an pentru Ziua Mondială a Igienei Mâinilor este axată pe recunoașterea faptului că putem contribui la climatul sau cultura de siguranță și calitate a unei unități sanitare prin curățarea mâinilor și putem încuraja populația să își păstreze mâinile curate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății care a inițiat această zi.

    Igiena mâinilor este una dintre cele mai eficiente acțiuni pentru a reduce răspândirea agenților patogeni și a preveni infecțiile, inclusiv infecția cu SARS-CoV-2. De asemenea, reprezintă un aspect esențial în desfășurarea actului medical.

    Potrivit unui material informativ al The New England Journal of Medicine, infecțiile asociate îngrijirilor medicale sunt cel mai frecvent efect advers ce afectează pacienții spitalizați, iar igiena mâinilor este cea mai importantă măsură preventivă împotriva acestor infecții.

    Aproximativ 5% până la 10% dintre pacienții internați în unități sanitare din țări dezvoltate dobândesc astfel de infecții. Povara bolii este și mai mare în statele în curs de dezvoltare.

    Astfel, o igienă corectă a mâinilor este esențială pentru prevenirea acestor infecții, dar mai puțin de 40% dintre lucrătorii din domeniul sănătății respectă cu strictețe aceste reguli.

    Igiena corectă a mâinilor în serviciile medicale contribuie la:

    1. Prevenirea infecțiilor nosocomiale ale pacienților
    2. Prevenirea transmiterii încrucișate a microorganismelor între pacienți
    3. Prevenirea contaminării mediului spitalicesc cu potențiali patogeni
    4. Protejează personalul medical de boli profesionale infecțioase, cum ar fi infecția cu virusul imunodeficienței umane și virusul hepatitei C

    În ceea ce privește populația generală, 2,3 miliarde de oameni la nivel global încă nu au acasă o sursă permanentă și constantă de apă și nici săpun, potrivit UNICEF.

     

    MO: Hotărârea pentru aprobarea proiectului CNAS privind realizarea unui sistem integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate

    Hotărârea pentru aprobarea Notei de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem integrat de management  în Sistemul de asigurări sociale de sănătate” a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    Guvernul a aprobat pe 28 aprilie, prin Hotărâre, Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții.

    Vă prezentăm textul Hotărârii publicat în Monitorul Oficial:

    Nota de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Sistem integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate”

    Context general

    1. Descrierea situaţiei actuale

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) este instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, al cărei principal obiect de activitate îl reprezintă asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România.

    Principalul obiectiv al CNAS este administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), precum şi finanţarea, prin intermediul acestui fond, a serviciilor medicale necesare asiguraţilor.

    Furnizarea serviciilor medicale se face în funcţie de cerere şi ofertă, fapt ce asigură cadrul necesar pentru eliminarea risipei şi raţionalizarea cheltuielilor. CNAS are rolul de a valorifica acest cadru, prin verificarea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare.

    Relaţiile dintre furnizori şi casele de asigurări de sănătate se desfăşoară în baza unui contract-cadru în care sunt specificate criteriile cantitative şi calitative de evaluare a activităţii medicale, în funcţie de care se realizează plata furnizorilor pentru serviciile furnizate. CNAS are rolul de a urmări respectarea contractuluicadru şi aplicarea lui într-un mod unitar, la nivelul întregii ţări.

    CNAS funcţionează pe baza statutului propriu şi are următoarele principale obligaţii:

    – să asigure logistica funcţionării unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;

    – să urmărească folosirea cu eficienţă a FNUASS;

    – să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă;

    – să acopere nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile.

    Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS), gestionată de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, asigură la nivel naţional cadrul unitar informaţional şi strategic de gestionare a FNUASS.

    În prezent, PIAS gestionează un număr de peste 18 milioane de persoane beneficiare de servicii medicale şi medicamente, un număr de peste 70.000 de utilizatori reprezentând furnizori de servicii medicale şi medicamente, peste 700.000 de servicii raportate şi validate zilnic, din care aproximativ 200.000 sunt prescripţii medicale. Dimensiunile aproximative din prezent ale principalelor baze de date sunt după cum urmează:

    – SIUI – 48TB: Notă: baza de date SIUI conţine atât o instanţă centrală SIUI, cât şi câte o instanţă aferentă fiecărui judeţ;

    – SIPE – 19TB;

    – CEAS – 4.4TB;

    – DES – 15.1TB;

    – altele (card european etc.) – până în 7.5TB.

    2. Obiectivul general al proiectului/Scopul proiectului

    Obiectivul proiectului propus, intitulat „Sistem integrat de management în Sistemul de asigurări sociale de sănătate” este de a dezvolta un instrument pentru suport operaţional ce optimizează procesele decizionale ale instituţiei, de a furniza informaţii pe baza cărora pot fi realizate politici publice în domeniul sănătăţii şi social, precum şi de a consolida capacitatea instituţională a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a comunica rapid şi eficient cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică, prin creşterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaţionale şi informatice utilizate şi standardizarea datelor, fapt ce va conduce la creşterea eficienţei activităţii proprii şi a prestigiului instituţiei.

    Sistemul integrat de management va permite elaborarea de rapoarte, analize, studii menite să îmbunătăţească şi să consolideze capacitatea decizională a beneficiarului prin prelucrarea datelor specifice colectate de Platforma informatică din asigurările de sănătate (PIAS) care cuprinde:

    • Sistemul informatic unic integrat (SIUI) reprezintă nucleul PIAS pentru gestionarea şi controlul utilizării FNUASS la nivelul tuturor furnizorilor de servicii medicale şi medicamente, precum şi ale regulilor de validare şi decontare a serviciilor conform prevederilor legale în vigoare. Sistemul este în producţie începând cu noiembrie 2008 şi în anul 2012 a suferit o modificare de arhitectură prin care s-a trecut la SIUI centralizat;
    • Sistemul naţional de prescriere electronică (SIPE), care asigură gestionarea integrală a activităţilor privind utilizarea în condiţiile legii a reţetelor medicale acoperite parţial sau integral din FNUASS. Acest sistem a fost pus în funcţiune în luna iulie 2012 şi din ianuarie 2013 este folosit exclusiv pentru operarea reţetelor medicale acoperite din FNUASS;

    • Sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate (CEAS), care asigură gestionarea utilizării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate ca mijloc de identificare în sistemul medical a persoanelor asigurate. Acest sistem a fost pus în funcţiune în luna decembrie 2012, fiind utilizat treptat, pe măsura distribuirii către asiguraţi a cardurilor CEAS;
    • Sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului (DES) – finalizat în aprilie 2014 este un instrument de gestionare a informaţiilor medicale relevante pentru fiecare pacient beneficiar al serviciilor medicale suportate din FNUASS.
    Sistemele informatice componente ale PIAS au fost create la momente diferite, în arhitecturi diferite, rezultând o platformă informatică care, deşi este funcţională şi de neînlocuit din punct de vedere operaţional, nu poate fi folosită pentru analiza integrată a datelor existente. Mai mult, pe lângă acestea mai există şi alte sisteme informatice secundare, cum ar fi cel de gestiune a cardului european de sănătate, care vin să aducă o notă şi mai accentuată de complexitate a peisajului IT al sistemelor. Pentru ca datele acestea să fie integrate, ele trebuie preluate, convertite, reformatate, renumerotate, sumarizate etc., rezultând o imagine unică a activităţilor CNAS care va conduce, printre altele, la consolidarea capacităţii instituţionale şi o planificare strategică mai eficientă, respectiv elaborarea de politici publice bazate pe dovezi/informaţii solide.

    3. Obiectivele specifice ale proiectului

    Dezvoltarea sistemului integrat de management are scopul:

    • susţinerii unui proces decizional performant şi a unei planificări strategice fundamentate pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituţionale;
    • obţinerii unor informaţii complexe, competitive şi de actualitate, destinate realizării politicilor publice în domeniul sănătăţii;
    • consolidării capacităţii instituţionale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a comunica rapid şi eficient cu instituţiile care alimentează cu date sistemul de asigurări sociale de sănătate;
    • creşterii gradului de interoperabilitate a sistemelor informatice integrate şi viitoare din platforma PIAS.
    Soluţia care se doreşte a fi implementată prin acest proiect va asigura interoperabilitatea sistemului propus cu alte sisteme existente şi viitoare din Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS) prin utilizarea de standarde comune în domeniu. Sistemul propus va respecta atât politicile şi reglementările interne ale instituţiei, cât şi legislaţia în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal, protecţia informaţiilor clasificate şi alte acte normative care se referă la tehnologia informaţiei.

    Soluţia va trebui să asigure respectarea la un nivel ridicat a cerinţelor de securitate informaţională a datelor şi informaţiilor gestionate în PIAS, protejarea bazelor de date a PIAS, integritatea bazelor de date a PIAS, garantarea la un nivel ridicat a securităţii şi confidenţialităţii informaţiilor deţinute, asigurarea continuităţii activităţilor.

    Din punct de vedere funcţional sistemul propus trebuie să:

    1. analizeze şi să dezvolte funcţionalităţi şi fluxuri de colectare/replicare şi integrare a datelor provenite din PIAS specifice fiecărui tip de autoritate sau instituţie publică cu care CNAS a încheiat protocoale referitoare la schimbul de date (privind asiguraţii);

    2. analizeze şi să dezvolte funcţionalităţi şi fluxuri care să permită accesul sigur şi de încredere al furnizorilor de servicii medicale la anumite informaţii privind asiguraţii (de exemplu, verificarea calităţii de asigurat sau a altor atribute esenţiale ale acestuia);

    3. analizeze şi să dezvolte funcţionalităţi specifice de migrare şi colectare eficientă a datelor din PIAS, conform nevoilor identificate;

    4. crească consistenţa datelor despre asiguraţi gestionate de SIUI;

    5. integreze şi să valorifice operaţional şi analitic volume mari de date;

    6. reutilizeze modalităţile de acces actuale implementate de celelalte sisteme componente ale PIAS, acolo unde este judicios;

    7. aplice măsuri uniforme pentru protecţia, siguranţa şi prelucrarea datelor.

    Sistemul informatic propus are ca scop principal furnizarea de servicii online specifice administraţiei publice centrale în beneficiul asiguraţilor, al mediului de afaceri şi al altor instituţii şi organizaţii la nivel local şi/sau la nivel central. În acest sens, pe lângă funcţionalităţile avansate de analiză a datelor ce vor fi dezvoltate pentru utilizatorii interni ai instituţiei, se va implementa şi un set de interfeţe web care va permite accesul utilizatorilor din afara instituţiei la date ale acesteia, structurate pe patru niveluri de interes:

    1. utilizatorii din alte instituţii publice, care pot interoga date ale beneficiarului;

    2. furnizorii de servicii medicale, care pot consulta aici anumite date statistice legate de activitatea din domeniul lor specific;

    3. un număr relativ redus de utilizatori care pot accesa un set mai larg de date statistice legate de activitatea beneficiarului, în interes public – reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale sau neguvernamentale cu activitate în domeniu, ai presei etc.;

    4. publicul larg, care va avea acces la un set de rapoarte statice, reîmprospătate periodic (o dată sau de două ori pe săptămână).

    Astfel, activitatea specifică a instituţiei şi serviciile publice oferite de către aceasta pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, în cazul de faţă fiind vorba de asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, vor fi puse la dispoziţie prin intermediul componentei aplicative sub formă de servicii web publice online. Acest lucru va asigura apropierea instituţiei de cetăţeni şi mediul de afaceri şi va oferi acestora servicii sofisticate, moderne şi electronice.

    Din perspectiva colaborării interinstituţionale, comunicarea şi colaborarea joacă un rol esenţial. Sistemul informatic propus este instrumentul modern, actual, care asigură legătura directă între instituţie şi publicul larg şi conduce către o mai bună transparenţă şi eficienţă a activităţilor efectuate pentru îndeplinirea obiectivelor proprii prin punerea la dispoziţie a unor servicii accesibile online. Astfel, acesta va fi un instrument ce permite desfăşurarea în mod eficient şi în anumite cazuri automat a activităţilor specifice interfeţei dintre organismele administraţiei centrale şi cetăţeni/mediul de afaceri – în acest sens, sistemul va include funcţionalităţile necesare înregistrării utilizatorilor externi instituţiei pentru accesul la funcţionalităţile de vizualizare şi analiză a datelor expuse în exterior.

    Sistemul informatic propus are ca scop principal şi furnizarea de servicii online specifice administraţiei publice centrale (consultare/vizualizare de date statistice) în beneficiul cetăţenilor, al mediului de afaceri şi al altor instituţii şi organizaţii la nivel local şi/sau la nivel central. În plus, acesta este un instrument ce permite desfăşurarea în mod eficient şi, în anumite cazuri, automat a activităţilor specifice interfeţei dintre organismele administraţiei centrale şi cetăţeni/mediul de afaceri – în sensul că nu mai este nevoie de cereri complicate de consultare a datelor ce trebuie depuse la nivelul caselor de asigurări de sănătate; astfel, cererile de acces la date se vor derula prin noul sistem implementat. Informaţiile statistice despre activitatea specifică a instituţiei şi serviciile publice oferite de către aceasta pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, în cazul de faţă fiind vorba de asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, vor fi puse la dispoziţie prin intermediul componentei aplicative sub formă de servicii web publice online, accesibile în browser web. Acest lucru va asigura accesul la servicii electronice moderne.

    Valoarea totală a proiectului este în sumă de 101.980 mii lei, din care cheltuieli de investiţii în sumă de 98.056 mii lei.

    Titular: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

    Beneficiar: Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

    Indicatori tehnico-economici

    Valoarea totală a proiectului de investiţii (inclusiv TVA) mii lei 98.056 (în preţuri valabile în luna noiembrie 2019; 1 euro = 4,7545 lei)
    Eşalonarea cheltuielilor de investiţii
    Anul I mii lei 52.360
    Anul II mii lei 45.696

    Capacităţi: – Sistem informatic buc. 1
    Durata de execuţie a investiţiei luni 18

    Finanţarea investiţiei

    Finanţarea proiectului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operaţional Capacitate administrativă, axa prioritară – Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente, şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru cota de contribuţie proprie, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

    INSP: Peste 43% din cazurile confirmate de COVID-19, la persoane nevaccinate, în ultima săptămână

    În săptămâna 25 aprilie – 1 mai, 43.4% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate, informează, miercuri, un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 74.5% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    De asemenea, 45.1% din cazuri au fost înregistrate în București, Cluj, Timiș, Brașov și Iași, iar 40.1% din totalul deceselor s-au înregistrat în Sibiu, București, Brașov, Vaslui si Bacău.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, 54,6% din decese – la bărbaţi.

    Conform INSP, 93,6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Cercetare: Schimbările climatice ar putea declanșa următoarea pandemie

    Un nou studiu arată că schimbările climatice ar putea fi responsabile de apariția următoarei pandemii.

    Cercetătorii preconizează că pe măsură ce clima Pământului continuă să se încălzească, animalele sălbatice vor fi forțate să își mute habitatele, cel mai probabil în regiuni cu populații umane mari. În acest fel crește foarte mult riscul unei încărcături virale la oameni, care ar putea duce la următoarea pandemie, spun oamenii de știință.

    Legătura între schimbările climatice și transmiterea virală a fost descrisă de o echipă internațională de cercetare condusă de oamenii de știință de la Universitatea Georgetown și publicată în Nature.

    În studiul lor, oamenii de știință au efectuat prima evaluare cuprinzătoare a modului în care schimbările climatice vor restructura viromul global al mamiferelor. Lucrarea se concentrează pe schimbările de arie geografică, despre ”călătoriile” pe care speciile le vor face în găsirea unor noi habitate și despre potențialele virusuri care se vor transmite între specii.

    Oamenii de știință spun că aceste schimbări cresc șansele ca virusuri precum Ebola sau coronavirusuri să apară în zone noi, la noi tipuri de animale, făcându-le mai greu de urmărit. Astfel, ar crește și probabilitatea ca unele virusuri să ajungă chiar la oameni.

    ”Cea mai apropiată analogie este de fapt riscurile pe care le vedem în comerțul cu animale sălbatice”, spune autorul principal al studiului, Colin Carlson, profesor asistent de cercetare la Centrul pentru Știința și Securitatea Sănătății Globale de la Centrul Medical al Universității Georgetown.

    ”Ne facem griji pentru piețe, deoarece aducerea animalelor nesănătoase împreună în combinații nenaturale creează oportunități pentru acest proces treptat de apariție – cum ar fi modul în care SARS a trecut de la lilieci la zibete, apoi de la zibete la oameni. Dar piețele nu mai sunt speciale; într-un climat în schimbare, acest tip de proces va fi realitate aproape peste tot.”, a mai adăugat acesta.

    O descoperire importantă suplimentară este impactul pe care creșterea temperaturii îl va avea asupra liliecilor, care reprezintă cea mai mare parte a noilor distribuiri virale. Capacitatea lor de a zbura le va permite să călătorească pe distanțe lungi și să răspândească cele mai multe virusuri. Din cauza rolului lor central în apariția virală, cele mai mari efecte sunt proiectate în Asia de Sud-Est, un punct fierbinte global al diversității liliecilor.

    În concluzie, studiul sugerează că schimbările climatice vor deveni cel mai mare factor de risc pentru apariția bolilor, depășind alte probleme globale precum defrișarea, comerțul cu animale sălbatice și agricultura industrială.

    IC Fundeni, detalii despre starea fetiței de 5 ani transplantată hepatic: Grefa hepatică este funcţională

    Starea fetiţei de 5 ani transplantată hepatic la Institutul Clinic Fundeni este staţionară, iar grefa hepatică este funcţională, a informat, miercuri, instituţia medicală.

    „La momentul actual, pacienta este în continuare intubată şi ventilată mecanic în Secţia de terapie intensivă datorită afectării neurologice preexistente”, a precizat, într-un comunicat de presă, Institutul Clinic Fundeni.

    Fetiţa de 5 ani cu Boala Wilson şi insuficienţă hepatică a fost supusă, duminică, unui transplant hepatic.

    „În seara zilei de 30 aprilie a fost realizat cu succes transplantul hepatic pediatric la fetiţa de 5 ani cu Boala Wilson şi insuficienţă hepatică. Transplantul hepatic pediatric a fost realizat în cadrul Şcolii de Chirurgie din cadrul Institutului Clinic Fundeni aflată sub îndrumarea domnului prof. dr. Irinel Popescu. După transplant starea fetiţei este stabilă, ea rămânând sub supraveghere în secţia de terapie intensivă 3 de la Institutul Clinic Fundeni”, anunța, la acel moment, Ministerului Sănătăţii.

    Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

    Studiu: Afectarea cognitivă, în urma unor forme severe de COVID-19, echivalentă cu 20 de ani de îmbătrânire

    Formele severe de COVID-19 par să genereze o afectare cognitivă echivalentă cu 20 de ani de îmbătrânire, potrivit unui nou studiu condus de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge și Imperial College London.

    Potrivit cercetătorilor, afectarea cognitivă ca urmare a COVID-19 sever este similară cu cea întâlnită între 50 și 70 de ani, cu o pierdere a 10 puncte de IQ.

    Cercetarea, publicată în jurnalul eClinicalMedicine, arată că efectele sunt încă detectabile la mai mult de șase luni de la boală și că orice recuperare este, în cel mai bun caz, treptată.

    Este prima dată când se efectuează o astfel de evaluare și comparație riguroasă în legătură cu efectele secundare ale COVID-19 sever, spun oamenii de știință.

    ”Zeci de mii de oameni au trecut prin terapie intensivă cu COVID-19 numai în Anglia și mulți alții au fost foarte bolnavi, dar nu internați în spital. Aceasta înseamnă că există un număr mare de oameni care încă se confruntă cu probleme legate de cogniție multe luni după boală. Trebuie să analizăm urgent ce se poate face pentru a ajuta acești oameni.”, a declarat profesorul Adam Hampshire de la Departamentul de Științe ale Creierului de la Imperial College London și primul autor al studiului.

    Cercetătorii spun că există din ce în ce mai multe dovezi cum COVID-19 poate provoca probleme cognitive și mintale de durată, pacienții recuperați raportând simptome inclusiv oboseală, ”ceață cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate și chiar tulburare de stres post-traumatic (PTSD) la distanță de câteva luni de la infecţie.

    În Marea Britanie, un studiu a constatat că aproximativ una din șapte persoane chestionate a raportat că are simptome care includ dificultăți cognitive la 12 săptămâni după un test COVID-19 pozitiv.

    Între o treime și trei sferturi dintre pacienții spitalizați raportează că mai suferă simptome cognitive la trei până la șase luni mai târziu. Nici persoanele cu forme ușoare de COVID-19 nu ar fi ocolite de astfel de simptome pe teremen lung.

    Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri în spital (în secție sau în unitatea de terapie intensivă) pentru COVID-19, dintre care 16 au fost supuși ventilației mecanice în timpul șederii în spital.

    Toți pacienții au fost internați la Spitalul Addenbrooke din Cambridge între martie și iulie 2020 și au fost recrutați prin intermediul NIHR COVID-19 BioResource.

    Pacienții au efectuat teste cognitive în medie la șase luni după îmbolnăvire, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăților mentale, cum ar fi memoria, atenția și raționamentul. Au fost, de asemenea, evaluate scalele care măsoară anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

    Analiza datelor a arătat că supraviețuitorii COVID-19 au fost mai puțin precisi și au avut timpi de răspuns mai lenți decât populația de control. Aceste deficite au fost încă detectabile atunci când pacienții au fost monitorizați șase luni mai târziu.

    Efectele au fost cele mai puternice pentru cei care au avut nevoie de ventilație mecanică. Comparând pacienții cu 66.008 de membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară în medie cu cea întâlnită între 50 și 70 de ani, cu o pierdere a 10 puncte de IQ.

    Supraviețuitorii au întâmpinat dificultăți în a-și găsi cuvintele, în procesarea rapidă a informațiilor. Acest aspect  se aliniază cu observațiile anterioare post COVID-19 privind scăderea consumului de glucoză din creier în rețeaua frontoparietală a creierului, responsabilă pentru atenție, rezolvarea problemelor complexe și memoria de lucru.

    ”Deficiența cognitivă este comună pentru o gamă largă de tulburări neurologice, inclusiv demența și chiar îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am văzut au fost diferite de toate acestea.”, a declarat profesorul David Menon de la Divizia de Anestezie de la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului.

    Există mai mulți factori care ar putea cauza deficitele cognitive, spun cercetătorii. Infecția virală directă este posibilă, dar este puțin probabil să fie o cauză majoră. În schimb, este mai probabil ca o combinație de factori să contribuie, inclusiv aportul inadecvat de oxigen sau sânge la nivelul creierului, la blocarea vaselor de sânge mari sau mici din cauza coagulării și sângerări microscopice. Cu toate acestea, dovezile emergente sugerează că cel mai important mecanism poate fi deteriorarea cauzată de răspunsul inflamator al organismului și de sistemul imunitar.

     

    MS: Nouă decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 179 de persoane

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 831 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 285 mai puțin față de ziua anterioară. 95 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 89 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.113 cu 74 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 179 persoane, cu 14 mai puțin față de ziua anterioară. Dintre cei 179 pacienți internați la ATI, 162 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 74 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 5 mai puțin decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

    Până astăzi, 65.519 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 03.05.2022 (10:00) – 04.05.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 9 decese (7 bărbați și 2 femei), dintre care 2 decese raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 9 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 1 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 1 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care prezentau comorbidități.

    Din totalul de 9 pacienți decedați, 8 au fost nevaccinați și 1 vaccinat. Pacientul vaccinat care a decedat avea vârsta între 50-59 de ani.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.619 teste RT-PCR (3.673 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.946 la cerere) și 14.489 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.002.039 teste RT-PCR și 9.769.225 teste rapide antigenice.

    Statutul Colegiului Medicilor din România, publicat în Monitorul Oficial

    Hotărârea privind adoptarea Statutului Colegiului Medicilor din România a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    “Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează, în baza legii și a prezentului statut, ca organizație profesională națională a medicilor, fiind o instituție de drept public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial. Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică și este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-și atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni”, se precizează în Statut.

    Colegiul Medicilor din România reprezintă organismul de autoreglementare a profesiei de medic prin adoptarea Statutului și Codului de deontologie medicală.

    “Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic și păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieții sociale”, se arată în Statut.

    Potrivit sursei citate, ca autoritate publică și profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul statut în următoarele domenii principale de activitate:

    • a) profesional-științific și învățământ;
    • b) etic și deontologic;
    • c) jurisdicție profesională;
    • d) litigii;
    • e) avizări;
    • f) economico-social;
    • g) administrativ și organizatoric

    Hotărârea privind adoptarea Statutului Colegiului Medicilor din România poate fi consultată AICI 

    Ziua Națională a Inimii, 4 mai

    România marchează în fiecare an, în data de 4 mai, Ziua Națională a Inimii.

    Ziua Națională a Inimii a fost instituită în 4 august 1996, la inițiativa Academiei de Științe Medicale.

    Prima dată a fost celebrată în 1997. Astfel, în 2022 se împlinesc 25 de ani de când această zi este marcată cu scopul creșterii gradului de conștientizare a riscurilor pe care le au afecțiunile cardiovasculare în rândul populației.

    În România, bolile cardiovasculare reprezintă o adevărată problemă de sănătate publică, mortalitatea prin aceste afecțiuni fiind de trei ori mai mare decât mortalitatea prin cancer, potrivit cardioportal.ro. De altfel, mortalitatea prin boli cardiovasculare în țara noastră, de 60%, depășește media europeană (de 46%).

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel global. Se estimează că 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, reprezentând 32% din toate decesele la nivel mondial. Dintre aceste decese, 85% au fost cauzate de atac de cord și accident vascular cerebral.

    De altfel, peste trei sferturi dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare au loc în țările cu venituri mici și medii.

    Din cele 17 milioane de decese premature (sub 70 de ani) din cauza bolilor netransmisibile în 2019, 38% au fost cauzate de bolile cardiovasculare, mai spune OMS.

    Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali, cum ar fi consumul de tutun, dieta nesănătoasă și obezitatea, inactivitatea fizică și consumul dăunător de alcool.

    Diagnosticul precoce este esențial în cazul acestor afecțiuni, astfel încât și tratamentul să poată fi instituit la timp.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.