Studiu: Afectarea cognitivă, în urma unor forme severe de COVID-19, echivalentă cu 20 de ani de îmbătrânire

0
331

Formele severe de COVID-19 par să genereze o afectare cognitivă echivalentă cu 20 de ani de îmbătrânire, potrivit unui nou studiu condus de o echipă de oameni de știință de la Universitatea din Cambridge și Imperial College London.

Potrivit cercetătorilor, afectarea cognitivă ca urmare a COVID-19 sever este similară cu cea întâlnită între 50 și 70 de ani, cu o pierdere a 10 puncte de IQ.

Cercetarea, publicată în jurnalul eClinicalMedicine, arată că efectele sunt încă detectabile la mai mult de șase luni de la boală și că orice recuperare este, în cel mai bun caz, treptată.

Este prima dată când se efectuează o astfel de evaluare și comparație riguroasă în legătură cu efectele secundare ale COVID-19 sever, spun oamenii de știință.

”Zeci de mii de oameni au trecut prin terapie intensivă cu COVID-19 numai în Anglia și mulți alții au fost foarte bolnavi, dar nu internați în spital. Aceasta înseamnă că există un număr mare de oameni care încă se confruntă cu probleme legate de cogniție multe luni după boală. Trebuie să analizăm urgent ce se poate face pentru a ajuta acești oameni.”, a declarat profesorul Adam Hampshire de la Departamentul de Științe ale Creierului de la Imperial College London și primul autor al studiului.

Cercetătorii spun că există din ce în ce mai multe dovezi cum COVID-19 poate provoca probleme cognitive și mintale de durată, pacienții recuperați raportând simptome inclusiv oboseală, ”ceață cerebrală”, probleme de reamintire a cuvintelor, tulburări de somn, anxietate și chiar tulburare de stres post-traumatic (PTSD) la distanță de câteva luni de la infecţie.

În Marea Britanie, un studiu a constatat că aproximativ una din șapte persoane chestionate a raportat că are simptome care includ dificultăți cognitive la 12 săptămâni după un test COVID-19 pozitiv.

Între o treime și trei sferturi dintre pacienții spitalizați raportează că mai suferă simptome cognitive la trei până la șase luni mai târziu. Nici persoanele cu forme ușoare de COVID-19 nu ar fi ocolite de astfel de simptome pe teremen lung.

Cercetătorii au analizat datele de la 46 de persoane care au primit îngrijiri în spital (în secție sau în unitatea de terapie intensivă) pentru COVID-19, dintre care 16 au fost supuși ventilației mecanice în timpul șederii în spital.

Toți pacienții au fost internați la Spitalul Addenbrooke din Cambridge între martie și iulie 2020 și au fost recrutați prin intermediul NIHR COVID-19 BioResource.

Pacienții au efectuat teste cognitive în medie la șase luni după îmbolnăvire, folosind platforma Cognitron, care măsoară diferite aspecte ale facultăților mentale, cum ar fi memoria, atenția și raționamentul. Au fost, de asemenea, evaluate scalele care măsoară anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

Analiza datelor a arătat că supraviețuitorii COVID-19 au fost mai puțin precisi și au avut timpi de răspuns mai lenți decât populația de control. Aceste deficite au fost încă detectabile atunci când pacienții au fost monitorizați șase luni mai târziu.

Efectele au fost cele mai puternice pentru cei care au avut nevoie de ventilație mecanică. Comparând pacienții cu 66.008 de membri ai publicului larg, cercetătorii estimează că amploarea pierderii cognitive este similară în medie cu cea întâlnită între 50 și 70 de ani, cu o pierdere a 10 puncte de IQ.

Supraviețuitorii au întâmpinat dificultăți în a-și găsi cuvintele, în procesarea rapidă a informațiilor. Acest aspect  se aliniază cu observațiile anterioare post COVID-19 privind scăderea consumului de glucoză din creier în rețeaua frontoparietală a creierului, responsabilă pentru atenție, rezolvarea problemelor complexe și memoria de lucru.

”Deficiența cognitivă este comună pentru o gamă largă de tulburări neurologice, inclusiv demența și chiar îmbătrânirea de rutină, dar tiparele pe care le-am văzut au fost diferite de toate acestea.”, a declarat profesorul David Menon de la Divizia de Anestezie de la Universitatea din Cambridge, autorul principal al studiului.

Există mai mulți factori care ar putea cauza deficitele cognitive, spun cercetătorii. Infecția virală directă este posibilă, dar este puțin probabil să fie o cauză majoră. În schimb, este mai probabil ca o combinație de factori să contribuie, inclusiv aportul inadecvat de oxigen sau sânge la nivelul creierului, la blocarea vaselor de sânge mari sau mici din cauza coagulării și sângerări microscopice. Cu toate acestea, dovezile emergente sugerează că cel mai important mecanism poate fi deteriorarea cauzată de răspunsul inflamator al organismului și de sistemul imunitar.

 

Articolul precedentMS: Nouă decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 179 de persoane
Articolul următorIC Fundeni, detalii despre starea fetiței de 5 ani transplantată hepatic: Grefa hepatică este funcţională