16.1 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Parlamentul European susține prelungirea certificatului COVID-19 cu încă un an

    Parlamentul European (PE) este de acord să mențină cadrul certificatului digital al UE pentru încă un an, până în iunie 2023, regulile actuale urmând să expire pe 30 iunie.

    În acest context, negocierile cu membrii Consiliului pentru prelungirea regulilor vor începe imediat.

    ”Pentru a se asigura că cetățenii UE pot beneficia de dreptul lor la liberă circulație, indiferent de evoluția pandemiei de COVID-19, plenul PE a aprobat decizia Comisiei pentru Libertăți Civile de a deschide negocieri cu statele membre pentru a prelungi Certificatul UE Digital COVID, prevăzut să expire la 30 iunie, pentru încă 12 luni. Plenul a votat pentru aprobarea negocierilor privind prelungirea cu 432 de voturi pentru, 130 împotrivă și 23 de abțineri (cetățeni UE) și 441 de voturi pentru, 132 împotrivă și 20 de abțineri”, se arată într-un comunicat al PE.

    Pe lângă extinderea valabilității schemei certificatului până la 30 iunie 2023, modificările permit, de asemenea, statelor membre să acorde certificate de testare bazate pe noi tipuri de teste antigen.

    Deputații au modificat propunerile pentru a sublinia că statele membre ar trebui să evite restricții suplimentare ale libertății de circulație pentru deținătorii de certificat, cu excepția cazului în care este absolut necesar. Dacă sunt necesare restricții, acestea ar trebui să fie limitate și proporționale, pe baza ultimelor recomandări științifice din partea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și a Comitetului UE pentru Securitatea Sănătății, mai spune PE.

    Crearea Certificatului UE Digital COVID (EUDCC) a fost adoptată în iunie 2021 pentru a facilita libera circulație în Europa în timpul pandemiei, pentru o perioadă limitată de 12 luni.

    Angajații serviciilor de ambulanță au optat pentru rămânerea în coordonarea Ministerului Sănătății

    Angajații serviciilor de ambulanță din România au optat, prin vot, pentru rămânerea în coordonarea Ministerului Sănătății (MS), informează MS.

    Rezultatul referendumului a fost prezentat joi de reprezentanții Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România. Astfel, din cei 7.924 de angajați care s-au exprimat, 7.833 au votat pentru rămânerea în coordonarea Ministerului Sănătății.

    În acest context, conducerea Ministerului Sănătății și reprezentanții Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România au decis încheierea unui protocol de colaborare, în vederea dezvoltării, profesionalizării și consolidării serviciilor de ambulanță.

    Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a avut o întâlnire de lucru joi, 5 mai, cu reprezentanți ai Federației Naționale Sindicale Ambulanța din România, Asociației Serviciilor de Ambulanță din România, membri ai Comisiei de Medicină de Urgenţă şi Dezastre a Ministerului Sănătăţii.

    În cadrul întâlnirii s-a realizat o trecere în revistă a situației medicinei de urgență din România, cu accent asupra rolului esențial pe care-l au serviciile județe de ambulanță (SAJ) și Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF). Ținând cont de faptul că peste 90% din intervențiile medicale de urgență prespitalicești la nivel național sunt furnizate de SABIF/SAJ-uri, ministrul Sănătății a argumentat necesitatea unei schimbări de abordare, fiind nevoie de angajarea unui mai mare număr de medici de urgență în serviciile de ambulanță. În acest fel vor putea fi acordate mai ușor populației servicii medicale de calitate, iar presiunea asupra spitalelor va fi redusă.

    ”Ministerul Sănătății va iniția demersurile necesare pentru completarea Ordonanței de Guvern nr. 18 din 2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, în sensul flexibilizării procesului de pregătire profesională a personalului medical superior, angajat în SAJ/SABIF cu o vechime mai mare de 10 ani”, se arată într-un comunicat de presă al MS.

    În cadrul întâlnirii au mai fost discutate solicitările de natură salarială din partea partenerilor de dialog social ai Ministerului Sănătății. Conducerea ministerului va iniția la nivel guvernamental demersurile necesare pentru revizuirea salarizării personalului din serviciile publice de ambulanță, prin modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017, în sensul corectării salariilor pentru funcțiile de asistent medical, operator-registrator de urgență și a funcțiilor asimilate, stabilirii salariului pentru personal TESA și muncitor, respectiv pentru managerul general și membrii Comitetului director. În plus, Ministerul Sănătății va evalua posibilitatea stabilirii procentelor de spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase pentru personalul serviciilor publice de ambulanță.

    De asemenea, prof. univ. dr. Alexandru Rafila a insistat asupra nevoii de menținere a unei baze tehnice moderne în cadrul serviciului de ambulanță, pentru a putea fi acordate servicii medicale de calitate. Ministerul Sănătății va întreprinde pașii administrativi necesari pentru semnarea contractului subsecvent pentru anul 2022 a achiziției de ambulanțe din contractul-cadru multianual contractat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

    EMA: Vaccinurile anti-COVID-19 cu acțiune și asupra variantei Omicron ar putea primi aprobarea UE până cel târziu la sfârșitul lunii septembrie

    Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunțat că vaccinurile care vizează în mod special varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2, extrem de contagioasă, ar putea primi aprobarea Uniunii Europene (UE) până cel târziu la sfârşitul lunii septembrie.

    Vaccinurile dezvoltate de compania americană Moderna şi cea germană BioNTech au cele mai mari şase de a fi aprobate, a declarat Marco Cavaleri, directorul pentru strategia de vaccinare din cadrul EMA, într-o conferinţă de presă la Amsterdam, relatează dpa, scrie Agerpres.

    Potrivit lui Marco Cavaleri, studiile clinice necesare sunt în curs de desfăşurare. Acesta a mai adăugat că Agenţia Europeană a Medicamentului analizează, de asemenea, progresele înregistrate de alţi producători de vaccinuri.

    Marco Cavaleri a făcut apel la persoanele care nu s-au imunizat să se protejeze împotriva COVID-19 prin vaccinare înainte de sezonul rece.

    ”Prioritatea principală trebuie să fie reducerea decalajului de vaccinare”, a mai spus acesta.

    Potrivit oficialului european, doar 50% dintre europeni au primit schema de bază de vaccinare şi o doză booster de vaccin anti-COVID-19 până în prezent. Iar asta în timp ce 15% dintre cetăţenii din UE cu vârsta peste 18 ani încă nu au primit o doză de vaccin împotriva COVID-19.

    MS nu a autorizat doza patru de vaccin anti-COVID-19 la populația generală

    Ministerul Sănătății (MS) reacționează la informațiile apărute în spațiul public și informează că instituția nu a autorizat administrarea celei de-a patra doze de vaccin anti-COVID-19.

    În ceea ce privește persoanele care au făcut această doză, MS precizează că acestea sunt persoane sever imunocompromise, eligibile pentru o schemă de vaccinare primară cu 3 doze.

    ”Ministerul Sănătății NU a autorizat doza a IV-a de vaccin împotriva COVID-19. Persoanele vaccinate cu doza a IV-a, din situația publicată de INSP la începutul săptămânii, sunt persoane sever imunocompromise, eligibile pentru o schemă de vaccinare primară cu 3 doze. Aceste persoane au recomandare din partea unui medic curant sau a medicului de familie. Recomandarea este urmarea unei evaluări medicale care arată o imunosupresie, adică o imunitate mai scăzută care nu-i oferă organismului aceeaşi agilitate în a se lupta cu virusul. Pentru aceste persoane, doza a IV-a este doza de rapel (booster). Instrucțiunea care permite administrarea dozei de rapel (booster) pentru persoanele sever imunocompromise a fost elaborată de CNCAV în luna ianuarie 2022”, potrivit platformei RoVaccinare.

    Ministerul a mai precizat că se va reveni cu detalii privind administrarea dozei a patra la populația generală după ce va exista o decizie în acest sens.

    Studiu: Factori de risc surprinzători pot prezice atacurile de cord la femeile tinere

    Un nou studiu condus de Yale a identificat pentru prima dată factorii de risc mai susceptibili de a declanșa un atac de cord sau un infarct miocardic acut (IMA) pentru bărbați și femei cu vârsta de 55 de ani și sub această vârstă.

    Cercetătorii au descoperit diferențe semnificative de sex în ceea ce privește factorii de risc asociați cu IMA. De exemplu, hipertensiunea arterială, diabetul, depresia și sărăcia au fost asociate mai mult cu IMA la femei, comparativ cu bărbații.

    Studiul a fost publicat pe 3 mai 2022 în JAMA Network Open.

    În timp ce atacurile de cord sunt adesea asociate vârstei înaintate, acest studiu de caz-control bazat pe populație a examinat relația dintre o gamă largă de factori de risc legați de IMA în rândul adulților mai tineri. Cercetătorii au folosit date de la 2.264 de pacienți cu IMA din studiul VIRGO (Variation in Recovery: Role of Gender on Outcomes of Young Acute Myocardial Infarct Patients) și 2.264 de controale pe populație.

    Constatarea cheie este că bărbații tineri și femeile tinere au adesea factori de risc diferiți. Șapte factori (inclusiv diabet, depresie, hipertensiune arterială, fumat, antecedente familiale de infarct miocardic, nivel scăzut de trai și colesterol ridicat) au fost asociați cu un risc mai mare de infarct miocardic acut la femei. Cea mai mare asociere a fost legată de diabet, urmată de fumatul curent, depresie, hipertensiune arterială, venituri mici ale gospodăriei și antecedentele familiale de IMA. În rândul bărbaților, fumatul și antecedentele familiale au fost principalii factori de risc.

    Potrivit prof. dr. Yuan Lu de la Yale School of Medicine și autorul principal al studiului, ratele de infarct miocardic acut la femeile mai tinere au crescut în ultimii ani.

    ”Femeile tinere cu IMA sunt un fenotip neobișnuit sau extrem din cauza vârstei lor”, a spus cercetătorul.

    ”În trecut, am descoperit că femeile tinere, dar nu femeile în vârstă, au un risc de două ori mai mare de a muri după un IMA decât bărbații de vârstă similară. În acest nou studiu, am identificat acum diferențe semnificative în profilurile factorilor de risc și asocierile factorilor de risc cu IMA ținând cont de sex.”, a mai precizat prof. dr. Yuan Lu.

    Analiza riscului atribuibil populației a fost utilizată pentru a măsura impactul diferiților factori de risc la nivelul populației. Studiul a constatat că șapte factori de risc, mulți potențial modificabili, au reprezentat într-o mare măsură un risc crescut de infarct miocardic acut la femeile tinere (83,9%) și la bărbații tineri (85,1%). Unii dintre acești factori – inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul, depresia și sărăcia – au un impact mai mare asupra femeilor tinere decât în ​​rândul bărbaților tineri, au descoperit Lu și colegii ei.

    ”Acest studiu vorbește despre importanța studierii în mod specific a femeilor tinere care suferă de infarct miocardic, un grup care a fost în mare măsură neglijat în multe studii și totuși este aproximativ la fel de mare ca și numărul de femei tinere diagnosticate cu cancer de sân”, a spus dr. Harlan M. Krumholz, director al Centrului pentru Cercetare și Evaluare a Rezultatelor (CORE) și autor principal al lucrării.

    Creșterea gradului de conștientizare în rândul medicilor și al pacienților tineri este un prim pas, au spus cercetătorii. Inițiativele naționale, cum ar fi campania „Go Red for Women” ale Asociației Americane a Inimii, ar trebui extinse pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la riscul bolilor cardiovasculare la femeile tinere, au mai spus aceștia. Furnizorii de servicii medicale trebuie, de asemenea, să identifice strategii eficiente pentru a îmbunătăți furnizarea optimă a ghidurilor bazate pe dovezi privind prevenirea IMA. De exemplu, instrumentul de predicție a riscului pentru pacienții individuali ar putea ajuta medicii să identifice persoanele care sunt cele mai expuse riscului și să dezvolte strategii de tratament.

    Monitorizarea subtipurilor IMA poate fi, de asemenea, eficientă. Cercetătorii au descoperit că mulți factori de risc tradiționali, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat, sunt mai răspândiți în IMA de tip 1, în timp ce diferitele subtipuri de IMA, inclusiv IMA de tip 2 (un subtip asociat cu o mortalitate mai mare), sunt mai puțin frecvente.

    ”Ne îndreptăm mai mult către o abordare a medicinei de precizie, în care nu tratăm fiecare pacient la fel, ci recunoscând că există multe subtipuri diferite de IMA”, a spus Lu.

    ”Intervențiile la nivel individual sunt necesare pentru a maximiza beneficiile pentru sănătate și pentru a preveni IMA”, a mai atras atenția Lu.

    Studiul este printre primele și cele mai mari din Statele Unite care evaluează cuprinzător asocierile dintre o gamă largă de factori de risc predispozanți și infarctul miocardic acut la femeile tinere și un eșantion comparabil de bărbați tineri. Designul studiului a inclus, de asemenea, un grup de control comparabil bazat pe populație de la National Health and Nutrition Examination Survey, un program de evaluare a informațiilor demografice, socio-economice, alimentare și legate de sănătate.

    ”Aici am folosit un nou design de studiu cu o cohortă mare de pacienți cu IAM și apoi am identificat controlul populației potrivit vârstei-sex-rasă dintr-un sondaj național de populație pentru a compara acest lucru și am folosit un design caz-control pentru a evalua asocierea. dintre acești factori de risc cu IAM”, a spus Lu.

    ”Acesta este unul dintre primele și cele mai mari studii care abordează această problemă în mod cuprinzător”, a mai adăugat aceasta.

    În Statele Unite, ratele de spitalizare pentru atacuri de cord au scăzut cu timpul, potrivit cercetărilor din revista JAMA Cardiology.

    ”Cu toate acestea, dacă analizați proporția acestor pacienți în funcție de vârstă, veți constata că proporția tinerilor care sunt internați pentru infarct este în creștere”, a declarat Lu.

    ”Deci, se pare că există o tendință generală ca IMA să se producă mai devreme în viață, astfel încât prevenirea atacului de cord la persoanele mai tinere este deosebit de importantă”, a subliniat cercetătorul.

    Atacurile de cord la femeile mai tinere reprezintă aproximativ 5% din toate atacurile de cord care apar în SUA în fiecare an. De asemenea, potrivit cercetătorilor, există aproximativ 40.000 de spitalizări pentru IMA la femeile tinere în fiecare an, iar bolile de inimă sunt cauza principală de deces la această grupă de vârstă.

     

     

    Institutul Clinic Fundeni: Fetița de 5 ani transplantată hepatic, în stare staționară. Primește tratament specific în Secția de Terapie intensivă

    Starea fetiţei de 5 ani transplantată hepatic la Institutul Clinic Fundeni este în continuare staţionară, a informat joi instituţia medicală.

    Pacienta se află încă în Secția de Terapie intensivă, unde este ventilată mecanic și primește tratament specific pacienților transplantați hepatic.

    ”Starea pacientei de 5 ani transplantată hepatic este staționară. La momentul actual se află în continuare în secția de terapie intensivă, este ventilată mecanic și urmează tratament specific pacienților transplantați hepatic, precum și tratament de recuperare neurologică.”, potrivit Institutului Clinic Fundeni.

    Fetiţa de 5 ani cu Boala Wilson şi insuficienţă hepatică a fost supusă, duminică, unui transplant hepatic.

    „În seara zilei de 30 aprilie a fost realizat cu succes transplantul hepatic pediatric la fetiţa de 5 ani cu Boala Wilson şi insuficienţă hepatică. Transplantul hepatic pediatric a fost realizat în cadrul Şcolii de Chirurgie din cadrul Institutului Clinic Fundeni aflată sub îndrumarea domnului prof. dr. Irinel Popescu. După transplant starea fetiţei este stabilă, ea rămânând sub supraveghere în secţia de terapie intensivă 3 de la Institutul Clinic Fundeni”, anunța, la acel moment, Ministerului Sănătăţii.

    Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

    Ministrul Sănătății s-a întâlnit joi cu reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară”

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a avut joi o întâlnire de lucru cu reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară”.

    În cadrul discuțiilor au fost abordate mai multe subiecte de interes asupra cărora s-au convenit diferite soluții, informează Ministerul Sănătății (MS). Astfel:

    ”1. Acordarea creșterilor salariale aferente anului 2022. Decizia aparține Guvernului, însă în calitate de ministru al sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila și-a exprimat susținerea pentru solicitările legitime ale lucrătorilor din sănătate.

    1. Utilizarea stimulentelor prevăzute de legea 95/2006. Având în vedere prevederile legale, prof. univ.dr. Alexandru Rafila și-a exprimat acordul de principiu privind utilizarea stimulentelor de toate unitățile sanitare, inclusiv cele din subordinea Ministerului Sănătății, pentru personalul medical şi de specialitate, însă numai în condițiile în care acestea au fondurile necesare pentru acordarea stimulentelor financiare lunare.
    2. Acordarea în continuare a sporului de epidemie. Având în vedere că pandemia COVID-19 se încadrează în categoria epidemiilor deosebit de grave, este necesar ca personalul care participă efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a pandemiei COVID-19, incluzând tratarea pacienților COVID-19, să beneficieze în continuare de drepturile prevăzute de HG nr. 153/2018.
    3. Demararea unui program de formare și recunoaștere a personalul nemedical/TESA ca personal specific sectorului sanitar. Programul va include constituirea unor standarde ocupaționale specifice nevoilor de competențe ale unităților sanitare (activitate ce se va realiza în cadrul Comitetului sectorial Sănătate – ce urmează să fie constituit, împreună cu reprezentanții Federației ”Solidaritatea Sanitară”) și programe de formare dedicate creșterii nivelului de competențe. Acest demers va contribui la satisfacerea nevoii unităților sanitare de servicii specializate furnizate de profesioniști în domeniu, generând totodată posibilitatea introducerii acestor categorii de personal alături de celelalte categorii profesionale din sectorul sanitar inclusiv în legea salarizării.
    4. Continuarea procesului de echivalare a competențelor asistentelor medicale absolvente de școală postliceală. Ministrul Sănătății a agreat solicitarea Federației „Solidaritatea Sanitară”, considerând-o relevantă pentru situația actuală a asistentelor medicale. S-a convenit asupra necesității inițierii unui program dedicat acestei activități, el bazându-se pe recunoașterea competențelor deja deținute și parcurgerea unui traseu de pregătire universitară ce vizează furnizarea competențelor suplimentare necesare accederii la nivelul formării universitare. Elaborarea programului se va face împreună cu organismul profesional al asistentelor medicale și cu reprezentanții universităților de profil. Având în vedere că în discuție este formarea de nivel universitar, accesarea programului va fi condiționată de absolvirea examenului de bacalaureat.
    5. Recunoașterea stagiului suplimentar de cotizare /împlinirea anticipată a stagiului maxim de cotizare în cazul profesioniștilor care desfășoară, în interes public, activități profesionale pentru un timp de muncă ce depășește timpul specific normei de bază. Principala problemă este cea a deficitului de personal pe care o astfel de măsură ar risca să-l genereze. S-a convenit reluarea analizării demersurilor necesare pentru implementarea acestei măsuri după implementarea soluțiilor necesare pentru asigurarea personalului de specialitate necesar.”, potrivit MS.

    INSP: 548 de cazuri de gripă în săptămâna 14 aprilie -1 mai 2022

    Un total de 548 de cazuri de gripă clinică a fost raportat în săptămâna 24 aprilie – 1 mai, informează Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    În aceeași perioadă a anului trecut au fost raportate doar 61 de cazuri.

    INSP mai informează că în aceeași perioadă au fost raportate două cazuri de infecţii respiratorii acute severe (SARI), cu două mai puţine faţă de săptămâna precedentă şi faţă de zero în aceeaşi perioadă a sezonului precedent.

    Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), la nivel naţional, a fost de 37.320, de 1,8 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (20.909) şi cu 22,1% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (30.563).

    Până în prezent au fost înregistrate trei decese confirmate cu virus gripal.

    Până la data de 1 mai au fost vaccinate antigripal 1.516.797 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, potrivit INSP.

     

     

    Chirurgia epilepsiei. Când trebuie realizată și care este scopul acesteia

    Chirurgia în epilepsie este cea mai eficientă metodă de tratament, atunci când cel puțin două medicamente anti-epileptice nu au reușit să controleze convulsiile, explică specialiștii în epilepsie.

    Altfel spus, chirurgia este recomandată în epilepsia refractară sau epilepsia rezistentă la medicamente. Așadar, chirurgia epilepsiei nu reprezintă prima linie de tratament.

    Chirurgia epilepsiei este o procedură prin care se îndepărtează o zonă a creierului în care apar convulsii cu scopul de opri aceste crize convulsive sau de a limita severitatea acestora, potrivit epiexpert.ro.

    Crizele epileptice apar în urma unei activități anormală a anumitor celule cerebrale numite neuroni, iar tipul intervenției chirurgicale depinde de localizarea neuronilor care declanșează criza, dar și de vârsta pacientului.

    Potrivit sursei citate, chirurgia rezectivă este cea mai frecventă intervenție chirurgicală pentru epilepsie și constă în îndepărtarea unei mici porțiuni a creierului în care apar convulsii.

    ”Chirurgia rezectivă se efectuează cel mai adesea pe unul dintre lobii temporali, o zonă care controlează memoria vizuală, înțelegerea limbajului și emoțiile. Are ca rezultat lipsa convulsiilor pentru aproximativ două treimi dintre oameni. Studiile arată că, dacă nu aveți convulsii în primul an după operația la lob temporal, probabilitatea de a nu avea convulsii la doi ani este de 87% până la 90%. Dacă nu ați avut o criză în doi ani, probabilitatea de a fi …. liber de crize este de 95% la cinci ani și de 82% la 10 ani”, se explică pe epiexpert.ro.

    O altă modalitate constă în terapia termică interstițială cu laser. Aceasta este o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă, care utilizează un laser pentru a identifica și distruge o mică parte a țesutului cerebral. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este utilizată pentru a ghida laserul, pe care îl folosește chirurgul.

    Se poate apela, de asemenea, la stimularea profundă a creierului. În cadrul acestei proceduri este implantat permanent în creier un dispozitiv, cu scopul de a elibera semnale electrice regulate, care perturbă activitatea anormală, care provoacă convulsii. Generatorul, care trimite impulsul electric, este implantat în piept.

    De obicei, perioada totală de spitalizare pentru majoritatea operațiilor de epilepsie este de aproximativ trei sau patru zile. În primele săptămâni după operație este necesar să vă odihniți și să vă relaxați cât mai mult, ulterior puteți reveni la activitățile zilnice dar în mod treptat.

     

    Hepatita infantilă severă de origine necunoscută, depistată pentru prima dată și în Argentina

    Primul caz de hepatită infantilă severă de origine necunoscută a fost detectat miercuri și în Argentina, la un copil de opt ani care a fost internat la Spitalul de Copii din oraşul Rosario, din provincia Santa Fe (centrul ţării).

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii este vorba despre primul caz confirmat, iar Argentina se alătură unei liste de cel puţin 20 de ţări care au identificat astfel de cazuri, relatează EFE, informează Agerpres.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) informase marţi că au fost raportate aproximativ 228 de cazuri de hepatită infantilă severă de origine necunoscută în mai puţin de o lună şi că alte 50 de cazuri sunt cercetate.

    Majoritatea au fost înregistrate în regiunea europeană, dar au fost detectate cazuri şi în cele două Americi, în regiunea Pacificului Occidental şi în Asia de Sud-Est.

    Primul caz de hepatită infantilă severă a fost consemnat în data de 5 aprilie în Marea Britanie la copii cu vârsta sub 10 ani şi fără alte afecţiuni. De atunci cazuri similare au fost localizate în Spania, Belgia, Danemarca, Italia, SUA şi Indonezia, printre altele.

    Potrivit OMS, vârsta pacienţilor variază de la bebeluşi de o lună şi până la adolescenţi de 16 ani, iar majoritatea nu prezintă simptome de febră şi nici virusul asociat diferitelor tipuri de hepatită cunoscute (A, B, C, D şi E).

    Până în prezent, patru minori au murit din cauza acestei tulpini necunoscute, care produce dureri abdominale, diaree, vărsături. A zecea parte dintre cei afectaţi au avut nevoie de un transplant de ficat.

    OMS a recomandat statelor membre să identifice, să investigheze şi să notifice orice caz potenţial pentru a strânge informaţii şi a putea fi identificată sursa acestei boli.

    OMS este de părere că acest tip de hepatită ar putea fi provocat de un adenovirus, de tip 41, detectat în zeci de astfel de cazuri – un virus asociat răcelii comune şi virusurilor stomacale, potrivit sursei citate.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.