(Update 02.04.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică precizează că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2024, s-au confirmat 10.607 cazuri de rujeolă în 40 de judeţe şi în Bucureşti. Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţele Braşov – 1.718 şi Mureş – 1.097, precum şi în Bucureşti – 1.196.

Astfel, doar în ultima săptămână, s-au înregistrat 912 cazuri noi şi un deces – un bărbat din Argeş în vârstă de 38 de ani, vaccinat antirujeolic cu o doză, având comorbidităţi infecţie HIV stadiu C3/SIDA în eşec imunologic şi virusologic.

De la începutul perioadei de raportare, 1 ianuarie 2023, s-au înregistrat 12 decese din cauza rujeolei.

În perioada 6 decembrie 2023 – 31 martie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost utilizate 113.297 doze de vaccin ROR, dintre care 18.309 pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.

(Update 27.03.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 24 martie, s-au confirmat 9.695 noi cazuri de rujeolă; acestea au fost raportate în 40 judeţe şi în Bucureşti.

Doar în ultima săptămână, s-au înregistrat 850 cazuri noi şi două decese: un bărbat, în vârstă de 26 de ani, vaccinat antirujeolic (2 doze), cu imunodepresie plurifactorială (corticoterapie îndelungată) şi o femeie, de 59 de ani, nevaccinată antirujeolic, cu imunodepresie plurifactorială, mielom multiplu.

De la începutul perioadei de raportare – 1 ianuarie 2023 – s-au înregistrat 11 decese din cauza rujeolei.

Cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat în judeţele Braşov – 1.526 şi Mureş – 1.074 şi în Bucureşti – 1.127.

În perioada 6 decembrie 2023 – 24 martie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost utilizate 104.003 doze de vaccin ROR, din care 16.755 pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.

(Update 20.03.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 17 martie 2024, s-au înregistrat 8.845 de cazuri de rujeolă; doar în ultima săptămână, s-au înregistrat 825 noi cazuri şi un deces raportat la o fetiţă în vârstă de 1 an şi 2 luni, nevaccinată antirujeolic, contact cu sora sa cu simptomatologie sugestivă de rujeolă. Astfel, numărul deceselor din această cauză, de la începutul anului anterior se ridică la nouă.

Cazurile confirmate cu rujeolă au fost raportate în 40 judeţe şi în Bucureşti, cele mai multe fiind înregistrate în judeţele Braşov – 1.397, Mureş – 1.041 şi în Capitală – 1.073.

În perioada 6 decembrie 2023 – 17 martie 2024, conform datelor extrase din RENV, s-au utilizat 97.806 doze de vaccin ROR, dintre care 15.759 pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.

(Update 13.03.2024) Institutul Naţional de Sănătate Publică transmite că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 10 martie 2024, s-au confirmat 8.020 cazuri de rujeolă, din care 777 cazuri noi doar în ultima săptămână.

Potrivit autorităților, de la începutul perioadei de raportare, s-au înregistrat opt decese din cauza rujeolei.

Cele 8.020 cazuri confirmate cu rujeolă au fost raportate în 40 de judeţe şi în Bucureşti, cele mai multe îmbolnăviri fiind înregistrate în judeţele Braşov – 1.384, Mureş – 1.005 şi Capitală – 1.004.

În perioada 6 decembrie 2023 – 10 martie 2024, conform datelor extrase din RENV, au fost utilizate 93.488 de doze de vaccin ROR, din care 15.056 de doze utilizate pentru copii cu vârste între 9 şi 11 luni.

(Update 01.03.2024) Potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, în perioada 1 ianuarie 2023 – 25 februarie 2024, s-au confirmat 6.589 cazuri de rujeolă în țară; în ultima săptămână, s-au înregistrat 701 noi cazuri şi două decese.

Un număr de 26 de cazuri de rujeolă au fost înregistrate în ultima lună în județul Vrancea, potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP); cele mai multe dintre acestea în localitatea Mărăşeşti.

„În judeţul Vrancea, avem în prezent 26 de cazuri de rujeolă, dintre care 17 confirmate cu laboratorul, trei infirmate, iar alte şase probe în lucru. Nu avem în judeţ focare de rujeolă, dar este de remarcat faptul că la nivelul localităţii Mărăşeşti avem 11 cazuri confirmate, fără a putea vorbi însă de un focar, deoarece nu s-a putut stabili o conexiune epidemiologică între aceste cazuri. Majoritatea cazurilor de rujeolă confirmate sunt la copii, începând de la nou născuţi, la copii de trei sau şapte ani, 14 şi 16 ani, dar şi la tineri de 20 de ani”, a declarat, pentru Agerpres, directorul executiv al DSP Vrancea, Cătălin Graur.

„Rata de acoperite vaccinală în ceea ce priveşte rujeola este de 75% în mediul urban şi circa 72% în rural. Creşterea faţă de procentul de 49% şi respectiv 48% se datorează recuperării la 24 de luni a celor care la 12 luni nu erau vaccinaţi. În localităţile unde acoperirea vaccinală este mică, pe lângă campaniile de vaccinare pe care le-am făcut în unităţile de învăţâmânt, s-au realizat şi campanii de promovare a vaccinării din poartă în poartă, astfel că, în urma acestor campanii, s-a putut observa o creştere a acoperirii vaccinale. Am mers în comunitate şi am vaccinat din casă în casă, pentru a limita răspândirea bolii în contextul epidemiologic actual. Încercăm să permanentizăm aceste campanii de vaccinare în colectivitate, pentru că astfel ne este mai uşor să vorbim cu părinţii şi să le explicăm importanţa vaccinării”, a mai precizat reprezentantul DSP.

Printre factorii care contribuie la scăderea ratei de vaccinare se număra campaniile antivaccinare din mediul online, dar şi fenomenul migrator al familiilor, care ajung în final să nu îşi mai vaccineze copiii nici în România, nici în afara țării:

„În primul rând vorbim de refuzul nemotivat al vaccinării copiilor. Există un trend de refuz al vaccinării din partea părinţilor. Dintr-o analiză sumară a noastră, există numeroase campanii antivaccinare, mai ales pe reţelele de socializare, care fac conexiuni nereale între vaccinuri şi anumite boli, cum ar fi cele din spectrul autist. Alături de aceste campanii, la fel de multe probleme ridică şi fenomenul migrator al populaţiei, familii care se deplasează cu copiii în afara ţării, nu vaccinează copiii nici la noi în ţară, nici acolo unde ajung, dar ei sunt pierduţi din evidenţele noastre. Dacă acum câţiva ani se vorbea despre o carenţă a vaccinurilor, iar aprovizionarea cu vaccin era deficitară, astăzi nu mai putem vorbi despre acest lucru. Permanent avem vaccinuri pentru rujeolă. Transportăm noi (DSP – n.red.) vaccinurile la medicii de familie, astfel că nu există discontinuitate în aprovizionarea acestora. De aceea am exclus acest motiv atunci când ne raportăm la acoperirea vaccinală în rândul populaţiei”, a mai precizat directorul DSP Vrancea

(Update 28.02.2024) În perioada 1 ianuarie 2023 – 25 februarie 2024, s-au confirmat 6.589 cazuri de rujeolă, raportate în 40 judeţe şi în Bucureşti.; doar în ultima săptămână, s-au înregistrat 701 noi cazuri şi două decese – transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Astfel, unul dintre decese a fost raportat la un fetiţă în vârstă de un an din judeţul Bacău, nevaccinată antirujeolic, internată în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, unde a avut un contact de salon confirmat cu rujeolă. Micuța avea ca antecedente personale patologice: transplant hepatic, tratament imunosupresor, coinfecţie cu virus gripal A, subtip H3.

Al doilea deces menționat din cauza rujeolei a fost raportat la un băiat în vârstă de 11 luni din judeţul Ilfov, nevaccinat antirujeolic care avea ca antecedente personale patologice hidrocefalie internă cu drenaj ventriculo-peritoneal unişunt.

De la începutul perioadei de raportare – 1 ianuarie 2023 – s-au înregistrat opt decese din cauza rujeolei iar cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat judeţele Braşov – 1.263 şi Mureş – 968 şi în Bucureşti – 877. În perioada 6 decembrie 2023- 25 februarie 2024, conform RENV, au fost vaccinaţi, cu ROR, 80.159 copii, din care 13.038 cu vârste între 9 şi 11 luni.

(Update 24.02.2024) Un focar de rujeolă a fost confirmat de autorităţile sanitare din judeţul Bistriţa-Năsăud într-o comunitate de rromi din oraşul Năsăud; vineri seară, mai mulţi copii au ajuns în Urgență cu febră, dureri abdominale şi erupţii cutanate iar, sâmbătă, alți 15 minori au ajuns la spital fiind ulterior externaţi cu tratament şi recomandare de izolare la domiciliu pe o perioadă de 5-7 zile. Niciunul dintre copiii cu rujeolă nu fusese vaccinat împotriva acestei boli.

„La Unitatea de Primire a Urgenţelor – SMURD din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa au fost aduşi aseară 15 minori, cu vârste între 1 şi 17 ani, din oraşul Năsăud, cu suspiciune de rujeolă, prezentând simptome precum febră, tuse, erupţii cutanate, dureri abdominale, greaţă, vărsături, cu toţii în stare stabilă, conştienţi, cooperanţi. După investigaţiile din UPU-SMURD, copiii au fost transferaţi la Secţia Boli Infecţioase pentru evaluare medicală şi tratament. În cursul nopţii, aceştia au fost externaţi cu suspiciune de rujeolă, tratament medical, recomandări şi indicaţia de izolare la domiciliu pe o perioadă de 5-7 zile. Conform declaraţiilor părinţilor, minorii nu au fost vaccinaţi cu vaccinul ROR”, a precizat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Camelia Strungari, citată de Agerpres.

La rândul său, șefa Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa (DSP)-Năsăud, Anca Andriţoiu, a precizat, pentru sursa citată, că majoritatea pacienților cu această afecțiune sunt de vârstă preşcolară, dintr-o comunitate de rromi în care fusese semnalat anterior un caz de rujeolă.

(Update 16.02.2024) Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Neamţ anunță încă trei cazuri de rujeolă, fiind vorba de copii din Roman, cu vârste cuprinse între 3 şi 16 ani, nevaccinaţi sau cu scheme incomplete de vaccinare.

„Pentru fiecare caz, conform metodologiei, a fost efectuată ancheta epidemiologică cu depistarea contacţilor direcţi şi a fost anunţat medicul de familie în vederea aplicării măsurilor antiepidemice”, precizează DSP Neamţ într-un comunicat.

Specialiștii avertizează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecţia, în medie, la 12-18 persoane neprotejate.

În zona Roman, anul acesta, au fost înregistrate șase cazuri de rujeolă: rata de vaccinare cu ROR în judeţul Neamț a scăzut constant din 2020, de la peste 83% acum patru ani, la 49,31%, anul trecut.

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 13 februarie, s-au confirmat 5.238 cazuri de rujeolă; doar în ultima săptămână, s-au înregistrat 559 cazuri noi şi niciun deces.

În perioada 6 decembrie 2023 – 11 februarie 2024, potrivit  datelor RENV, au fost vaccinaţi cu ROR, 67.151 copii, din care 11.052 cu vârste între 9 şi 11 luni.

Cazurile confirmate cu rujeolă au fost raportate în 40 judeţe şi în Bucureşti; cele mai multe s-au înregistrat judeţele Braşov – 1.079 şi Mureş – 878 iar în Bucureşti – 745.

De la începutul perioadei de raportare – 1 ianuarie 2023 – s-au înregistrat şase decese din cauza rujeolei.

(UPDATE: 18.01.2024) Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Buzău a suspendat accesul vizitatorilor în unitatea spitalicească din cauza numărului mare al infectărilor cu gripă şi rujeolă. Decizia a fost luată în baza recomandărilor Direcţiei de Sănătate Publică (DSP):

„Din cauza creşterii numărului infecţiilor respiratorii, în special a gripei şi a situaţiei epidemiologice de rujeolă declarată, conform adresei D.S.P. nr 1/298 din 17.01.2024 şi OMS 3670/2022, vă anunţăm că începând cu data de 18 Ianuarie 2024 se suspendă vizitele aparţinătorilor în Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău”, a transmis SJU.

(UPDATE: 16.01.2024) În perioada 1 ianuarie 2023 – 14 ianuarie, s-au confirmat 3.353 cazuri de rujeolă şi patru decese din această cauză în țară.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), trei decese au fost înregistrate în cursul anului trecut iar cel de-al patrulea a fost raportat în perioada 8 – 14 ianuarie, la un copil în vârstă de un an, nevaccinat antirujeolic, din judeţul Giurgiu, având următoarele comorbidităţi: insuficienţă respiratorie cronică restrictivă, hidrocefalie, tetrapareză spastică, retard neuropsihomotor.

Cazurile amintite au fost raportate în 35 judeţe şi în Bucureşti; cele mai multe îmbolnăviri s-au înregistrat judeţele Braşov – 795, Mureş – 776 şi Cluj – 204 şi în Bucureşti – 470.

În perioada 6 decembrie 2023 – 14 ianuarie 2024, conform datelor RENV, au fost vaccinaţi cu ROR, 38.114 copii, din care 6.519 cu vârste între 9 şi 11 luni.

(UPDATE: 03.01.2024)Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) transmite că, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023, s-au confirmat 2.805 cazuri de rujeolă, din care trei decese.

Conform datelor oficiale, au decedat doi copii din judeţul Braşov cu vârste de şapte luni, neeligibili la vaccinarea cu ROR, şi un adult de 35 ani din Bucureşti, nevaccinat antirujeolic, înregistrat cu comorbidităţi (mielom multiplu); faţă de raportarea anterioară din 27 decembrie, nu s-a mai înregistrat niciun deces.

Primul deces cauzat de rujeolă de la declararea epidemiei în țară, pe 5 decembrie 2023 la un copil

În condițiile în care, până la data de 27 decembrie (1 ianuarie – 27 decembrie 2023) au fost confirmate 2.735 cazuri cu rujeolă în 34 judeţe şi municipiul Bucureşti, la ultima raportare, de miercuri, numărul a crescut la un total de 2.805 cazuri (perioada de referinţă 1 ianuarie – 31 decembrie 2023)  în 34 judeţe şi în Capitală.

Cele mai multe cazuri se înregistrează în judeţele Mureş – 761, Braşov – 657, Cluj – 201, Giurgiu – 173, Ilfov – 124 şi în Bucureşti – 378.

(UPDATE: 12.12.2023) Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile a transmis marți, că un bebeluș în vârstă de doar șapte luni, din judeţul Braşov, a decedat din cauza rujeolei. Acesta este primul caz de deces din cadrul actualei epidemii de rujeolă din țară. Era neeligibil la vaccinarea cu ROR şi a fost în contact cu fratele în vârstă de trei ani, la rândul său nevaccinat antirujeolic.

În perioada 1 ianuarie – 10 decembrie, au fost notificate 2.010 cazuri confirmate cu rujeolă în 29 de judeţe şi în municipiul Bucureşti, după cum urmează:

Nr. cazuri – Incidenţa la 100.000 loc.

1. Mureş – 628 – 121.31

2. Giurgiu – 162 – 62.64

3. Braşov – 344 – 62.44

4. Cluj – 194 – 28.28

5. Alba – 66 – 20.29

6. Ilfov – 108 – 19.45

7. Bucureşti – 290 – 16.75

8. Sibiu – 62 – 15.89

9. Dâmboviţa – 39 – 8.18

10. Călăraşi – 22 – 7.84

11. Bistriţa-Năsăud – 17 – 5.72

12. Ialomiţa – 7 – 2.80

13. Teleorman – 8 – 2.50

14. Satu Mare – 7 – 2.12

15. Botoşani – 6 – 1.52

16. Covasna – 3 – 1.51

17. Buzău – 6 – 1.50

18. Harghita – 4 – 1.38

19. Prahova – 9 – 1.30

20. Constanţa – 8 – 1.22

21. Argeş – 5 – 0.88

22. Olt – 3 – 0.79

23. Hunedoara – 2 – 0.56

24. Sălaj – 1 – 0.47

25. Bihor – 2 – 0.36

26. Bacău – 2 – 0.33

27. Timiş – 2 – 0.30

28. Vrancea – 1 – 0.30

29. Arad – 1 – 0.24

30. Suceava – 1 – 0.16

Distribuţia celor 2010 cazuri pe grupe de vârstă şi status vaccinal este prezentată astfel:

Nr. doze vaccin în antecedente – <1 an – 1-4 ani – 5-9 ani – 10-14 ani – 15-19 ani – 20-24 ani – 25-29 ani – 30-34 ani – 35-39 ani – > 40 ani – Total

0 – 242 – 765 – 372 – 175 – 99 – 48 – 27 – 20 – 17 – 30 – 1795

1 – 0 – 39 – 34 – 14 – 15 – 2 – 0 – 2 – 0 – 1 – 107

2 – 0 – 0 – 17 – 13 – 9 – 4 – 2 – 7 – 3 – 0 – 55

Necunoscut – 0 – 5 – 2 – 4 – 7 – 8 – 3 – 6 – 6 – 12 – 53

TOTAL – 242 – 809 – 425 – 206 – 130 – 62 – 32 – 35 – 26 – 43 – 2010

(UPDATE: 06.12.2023) Prezent la conferinţa de închidere a proiectului „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente”, organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, ministrul Sănătăţii a subliniat că deși rujeola este o boală a copilăriei, aceasta produce o mortalitate care variază între 1 şi 3/1000 locuitori:

„Rujeola într-adevăr este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copiii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva acestei îmbolnăviri.

Această scădere a acoperirii vaccinale este o situaţie care durează de foarte mulţi ani. A fost o scădere progresivă a interesului pentru vaccinare. (…)

Există cazuri concrete, lumea trebuie să ştie că rujeola este o boală care câteodată omoară la distanţă. Există o afecţiune, panencefalita subacută, care apare la câţiva ani după boală ca şi complicaţie a bolii şi este mortală”, a transmis ministrul, precizând că va fi demarată o campanie de informare în acest sens.

„Noi avem această responsabilitate – să informăm populaţia şi să demarăm campanii de recuperare a celor nevaccinaţi, să introducem această doză suplimentară, este o măsură de sănătate publică care este introdusă de fiecare dată nu numai în România când apare o astfel de situaţie.

Noi facem o campanie de informare, va fi o campanie prin mass-media dar şi prin intermediul direcţiilor de sănătate publică şi a medicilor de familie care vor chema toţi aceşti părinţi cu copiii la vaccinare. Sigur, nu putem să avem un succes de sută la sută, dar faptul că facem acest lucru este pe de o parte important şi în plus se administrează o altă doză mai devreme la copiii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 ani„, a mai adăugat Alexandru Rafila.

ȘTIRE(05.12.2023) Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați.

Sunt înregistrate aproape 2.000 cazuri, la nivel național, în 29 județe!

Epidemia de rujeolă a fost declarată la nivel național pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă.

De asemenea, Ministerul Sănătății va derula o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare.

Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații.

„Menționăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani. Recenta adoptare a Strategiei Naționale de Vaccinare are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare”, transmite Ministerul Sănătății.