Spitalul Clinic CF Timișoara: „O treime dintre femeile gravide nu fac niciun control în timpul sarcinii. Riscurile sunt majore atât pentru făt cât și pentru mamă”!

Medicii de la Spitalul Clinic CF Timișoara trag un semnal de alarmă: o treime dintre femeile gravide nu fac niciun control în timpul sarcinii iar riscurile sunt majore atât pentru făt, cât și pentru mamă.
Aceștia subliniază că monitorizarea adecvată a sarcinii reprezintă un pilon esențial în asigurarea sănătății viitoarei mame și a nou-născutului; importanța acestui proces este legată de capacitatea de a identifica și gestiona potențialele complicații ce pot apărea pe timpul sarcinii, ceea ce implică examene regulate, teste de laborator și evaluări periodice.

Urmărirea regulată permite depistarea și controlul timpuriu al factorilor de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul gestațional sau anomalii ale dezvoltării fătului

„Conform unor statistici din ultimii 3 ani, la nivel național, 30 din 100 de femei gravide nu au făcut nicio vizită medicală pe parcursul sarcinii. În rândul gravidelor cu vârsta de sub 19 ani, paciente adolescente, acest procent ajunge până la 65%, în unele centre din țară. Sarcinile nemonitorizate fac parte din categoria celor cu risc crescut. Riscurile se referă atât la complicațiile materne, cât și la cele fetale. Complicațiile materne sunt reprezentate de agravarea unor patologii existente înainte de perioada de sarcină a femeii, diagnosticate sau nediagnosticate anterior sarcinii, complicații care pot duce de la avort spontan până la decesul matern (decesul unei femei în cursul sarcinii sau într-o perioadă de 42 de zile de la terminarea sarcinii ori până la 30 de zile post-abortum). În România, rata de deces matern în anul 2021 a fost de 28,2 la 100.000 născuți vii”, spune dr. Elvis Pricope – medic specialist obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic CF Timișoara.
Potrivit specialiștilor, complicațiile fetale sunt reprezentate de avortul spontan, malformațiile fetale, nașterea prematură, decesul fătului antepartum (intrauterin, înainte de naștere) sau postpartum (după naștere).

O sarcină corect monitorizată constă în consultația prenatală, atunci când se ia în evidență pacienta

În cursul consultației prenatale, se pune diagnosticul de sarcină și se face un bilanț al stării de sănătate a pacientei, se fac investigațiile obligatorii la luarea în evidență și se solicită consulturi interdisciplinare în cazul existenței unei patologii asociate gravidității:
„Pe lângă investigațiile esențiale, obligatorii, la prima consultație prenatală se au în vedere și investigațiile speciale, necesar a fi făcute în cazul suspicionării unei afecțiuni asociate sarcinii. Vorbim de EKG și de un consult cardiologic, stabilirea hemoglobinei glicozilate dar și realizarea testului de toleranță la glucoză orală, în cazurile de diabet zaharat, precum și stabilirea nivelului de hormoni tiroidieni. Iar pentru depistarea unor eventuale malformații congenitale se face un dublu test, în săptămânile 11 – 13 de sarcină, dar și triplu test, în săptămânile 15 – 17 de sarcină. De asemenea, este necesară realizarea unei ecografii pentru morfologia fetală în săptămâna 20 – 22 de sarcină. Durata unei sarcini normale este cuprinsă între 38 – 42 de săptămâni. Vorbim de naștere prematură sub 38 de săptămâni și sarcină suprapurtată la peste 42 de săptămâni”, spune dr. Elvis Pricope – medic specialist obstetrică-ginecologie Spitalul Clinic CF Timișoara.
Frecvența controalelor prenatale la o sarcină necomplicată ar trebui să fie lunară, până la 28 săptămâni de sarcină; între săptămânile 28 – 36 de sarcină, controalele prenatale se recomandă a fi bilunare, iar de la 36 săptămâni de sarcină până la naștere controalele prenatale ar trebui să fie săptămânale – transmit specialiștii unității spitalicești.

Ministerul Sănătății a declarat epidemie de rujeolă la nivel național: Aproape 2.000 de cazuri, în 29 de județe

Ministerul Sănătății anunță că a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați. În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe.

Epidemia de rujeolă a fost declarată la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă.

De asemenea, Ministerul Sănătății va derula o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare.

Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații.

„Menționăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua, de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani. Recenta adoptare a Strategiei Naționale de Vaccinare are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare”, transmite Ministerul Sănătății.

 

640 de milioane de lei din PNRR, alocați pentru construirea și dotarea a două secții în clădiri noi la Spitalul Municipal Oradea

sursa foto: Ministerul Sănătății

640 de milioane de lei din PNRR au fost alocați pentru construirea și dotarea secțiilor de pneumologie și boli infecțioase în clădiri noi, la Spitalul Municipal din Oradea, informează Ministerul Sănătății.

„Ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a semnat contractul de finanțare pentru construcția noilor secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea”, transmite Ministerul Sănătății.

Noua construcţie va avea 229 de paturi de spitalizare continuă pentru secţiile de boli infecţioase, pneumologie şi ATI.

De asemenea, noul corp de clădire va avea 20 de paturi de spitalizare de zi.

Investiţia totală se ridică la 640 de milioane de lei şi va fi asigurată de Ministerul Sănătăţii prin PNRR.

Anchete la maternitatea arădeană după ce o tânără a murit împreună cu copilul său

O altă tragedie care amintește de cea de la Secția Exterioară Obstetrică Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență ,,Mavromati” Botoșani: inspectorii de sănătate publică au început o anchetă la Maternitatea Arad, unde o tânără de doar 25 ani a murit, marţi, împreună cu copilul născut prin cezariană. Acestafusese adusă la Secţia Clinică Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Judeţean în cursul zilei de luni, pentru că respira cu dificuștate şi avea febră:

„A fost adusă la spital cu ambulanţa, pentru febră la domiciliu, cefalee, tuse şi dispnee la efortul de tuse. Colegii au preluat-o, mai ales că era la termen cu sarcina, şi pentru că avea o stare influenţată au ţinut-o pe secţie. Sub tratament antibiotic s-a ameliorat parţial starea ei, dar din păcate în cursul nopţii, în jurul orei 04.30, dispneea s-a accentuat, motiv pentru care a fost preluată de serviciul de terapie intensivă şi s-a reuşit stabilizarea pacientei. Starea ei a fost bună până pe la orele 07.30, când în echipă completă s-a decis să se efectueze de urgenţă cezariană, în scop vital fetal dar şi matern, pentru a-i uşura pacientei respiraţia. În timpul intervenţiei, copilul nu a putut fi salvat, nu s-a putut resuscita, deşi au existat tentative. Ulterior, mama a prezentat stop cardiac ce a fost resuscitat de echipa operatorie şi după două ore de la terminarea operaţiei pacienta a decedat”, a declarat, marţi, medicul-şef al secţiei, Gheorghe Furău, citat de Agerpres.

Tânăra era din oraşul Sântana, județul Arad, şi mai avea doi copii

Potrivit acestuia, sarcina nu fusese luată în evidenţa cadrelor medicale, în condiţiile în care tânăra a revenit acasă, din Belgia, în urmă cu trei săptămâni; la rândul său, conducerea maternităţii susține că ceea ce a dus la decesul tinerei şi al copilului ar fi fost o bronhopneumonie de etiologie virală. În urma testelor, a fost exclusă infecţia cu SARS-CoV-2.

„O echipă a inspecţiei sanitare se va deplasa la spital pentru a vedea în ce condiţii s-a produs acest eveniment. În momentul în care primim de la Medicina Legală rezultatele anatomopatologice, se va forma o comisie şi se vor urma procedurile”, a transmis, marţi, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Arad, Cecilia Irimie.

Preşedintele Comisiei de Sănătate a Senatului avertizează că pandemia HIV nu s-a stins

Preşedintele Comisiei de Sănătate a Senatului, Adrian Streinu Cercel, a lansat un avertisment, marți, la dezbaterea „Calitatea vieţii PLHIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA:

„Trebuie să ne îndreptăm foarte mult pe prevenţie mult mai mult decât am făcut până acum, pentru că au apărut o serie de grupuri vulnerabile de care multă vreme am uitat pentru că era o perioadă de acalmie. Acum este o perioadă de relansare a activităţii în ceea ce priveşte aceste grupuri vulnerabile şi mă refer aici la utilizatorii de droguri de administrare intravenoasă care folosesc tot felul de chimicale care mai de care la care nu le mai ştii numele în momentul de faţă dar calea de administrare intravenoasă a rămas şi odată cu folosirea acestei căi HIV-ul nu stă să se uite. (…)

La sfârşitul anului 2022 discutam de circa 18.000 pacienţi în evidenţe şi majoritatea dintre ei erau nedetectabili sau sunt nedetectabili. Din aceşti 18.000, peste 5.500 sunt pacienţii care fac parte din cohorta anilor sfârşitul anilor 80 începutul anilor 90. (…) Vorbim despre o pandemie care nu s-a stins. Este uitată, dar ea există şi este printre noi şi alături de noi”, a declarat acesta, potrivit Agerpres, precizând totodată că au apărut o serie de medicamente noi, iar în prezent tratamentul HIV înseamnă o pastilă sau două pe zi, faţă de 18-24 câte se luau în urmă cu mai mulți ani.

„Am demarat discuţii cu preşedintele CNAS pentru crearea unui fond special care să fie la dispoziţia medicului de familie în aşa fel încât să poată să testeze pentru antigenul HBS, anticorpii HCV şi respectiv anticorpii pentru HIV. (…) Medicul de familie trebuie să devină placă turnantă a acestor probleme majore de sănătate publică”, a mai adăugat Streinu Cercel.

Potrivit acestuia, testarea femeii însărcinate trebuie să fie o practică obișnuită: „Testarea femeii însărcinate trebuie să devină o regulă, iar testarea pentru HIV să devină cum este testarea pentru glicemie”, a precizat el.

INSP: Câte cazuri de rujeolă s-au înregistrat în săptămâna anterioară

Institutul Naţional de Sănătate Publică informează că, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie, un număr de 1.855 cazuri confirmate cu rujeolă în România au fost raportate; dintre acestea, 213 s-au înregistrat doar în Bucureşti.

În săptămâna 24 – 30 noiembrie s-au raportat la nivel naţional 192 cazuri de rujeolă, dintre care 59 din Bucureşti însă, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în perioada 24 – 30 noiembrie, în judeţul Braşov.

Ministrul Sănătăţii: Bugetul pentru anul viitor va fi finanţat conform nevoilor

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a transmis că are „anumite garanţii” că bugetul Ministerului pentru anul viitor va fi finanţat conform nevoilor şi că vor fi acoperite toate programele gestionate de minister, inclusiv cel destinat pacienţilor cu HIV.

Ministrul Sănătăţii a participat marţi la dezbaterea „Calitatea vieţii PLHIV în România”, organizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA:

„Ceea ce pot eu să vă spun este că bănuiesc că am reuşit să securizez pentru anul viitor să avem un buget al Ministerului Sănătăţii care să poată să acopere toate programele care sunt gestionate de minister, inclusiv programul HIV din punct de vedere financiar. Avem discuţii cu Ministerul Finanţelor şi CNAS are astfel de discuţii. Pentru programele gestionate de noi sper să putem să asigurăm finanţarea integrală (…)

Cel puţin din punct de vedere al Programului HIV, cred că va fi un an în care încercăm să nu mai existe aceste limitări ale finanţării. (…)

Trebuie să refacem achiziţia centralizată – acordul-cadru pentru achiziţia de medicamente antiretrovirale încât spitalele să aibă la dispoziţie un instrument de referinţă în ceea ce priveşte achiziţia. (…)

Am anumite garanţii că bugetul Ministerului Sănătăţii va fi finanţat integral conform nevoilor şi atunci nu o să mai ajungem în astfel de situaţii”, a transmis oficialul, precizând că a crescut finanţarea pentru Programul HIV în anul 2022 la 462 milioane lei, o majorare substanţială faţă de anii anteriori.

UMFST„George Emil Palade”: Primul triatlon în spațiu închis din România

Cu ocazia Zilelor Universităţii de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMFST), prodogioasa instituție organizează luni, 11 decembrie, de la ora 09.00, la Centrul de recuperare și instruire „Salus per Aquam”, primul triatlon în spațiu închis din România intitulat University Indoor Triathlon.
Evenimentul cuprinde probe la disciplinele înot, ciclism și alergare: „Proba de înot se va desfășura în bazin, proba de bicicletă pe trainere speciale sau biciclete spinning, iar proba de alergare pe bandă de alergare”, a transmis conf. univ. dr. Szabó-Csifó Barna, coordonatorul evenimentului.

Cine se bucură de singurul premiu din cele șase de la secțiunea Științe medicale acordat de Academia Română pentru anul 2021

Academia Română va decerna joi, 7 decembrie, premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul 2021; evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00, în prezența membrilor Adunării Generale.

Premiile se acordă, conform regulamentului, în cadrul celor 14 secții științifice ale Academiei Române și anume: literatură și filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, științe tehnice, științe geonomice, tehnologia informației, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, științe economice și juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru și muzică.

Istoricul Premiilor Academiei Române și Regulamentul de acordare sunt disponibile pe site-ul instituției, în secțiunea Premii.

În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda trei diplome „Meritul Academic“ și zece diplome „Distincția Culturală“.

Lista completă a premiilor și diplomelor acordate poate fi consultată AICI.

Un singur premiu din cele șase pentru medicină

Conform comunicatului prodogioasei instituții, la secțiunea Științe medicale, se acordă doar un singur premiu din cele șase, după cum urmează:
1. Premiul „Iuliu Hațieganu“ – Nu se acordă
2. Premiul „Daniel Danielopolu“ – Nu se acordă
3. Premiul „Gheorghe Marinescu“ – Nu se acordă
4. Premiul „Victor Babeș“  se acordă – pentru lucrarea „Personalităţi şi contribuţii româneşti în medicina internaţională” – autorilor Radu Iftimovici și Dana Baran
5. Premiul „Constantin I. Parhon“ – Nu se acordă
6. Premiul „Ștefan S. Nicolau“ – Nu se acordă

Finalul unui proiect derulat de Spitalul Clinic Municipal de Urgenţa Timişoara în parteneriat cu Institutul Oncologic Prof.Dr.I.Chiricuta Cluj-Napoca, prin care şi-a propus să crească gradul de conştientizare cu privire la cancerul de sân

Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara organizează, în cadrul proiectului „Fii responsabilă de sănătatea ta – programe regionale de prevenţie, depistare precoce, diagnostic si tratament precoce al cancerului de sân – etapa II – Regiunile de dezvoltare: Nord-Vest, Vest” – Smis 136480, Conferinţa regională „Creşterea gradului de conştientizare cu privire la beneficiile programelor de prevenţie, depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce pentru cancerul de sân în regiunea Vest”. Aceasta se va desfăşură sub egida unității spitalicești și va marca finalizarea implementării proiectului care a fost finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020.

„Prin acest proiect, Spitalul Clinic Municipal de Urgenţa Timişoara în parteneriat cu Institutul Oncologic Prof.Dr.I.Chiricuta Cluj-Napoca, şi-a propus să crească gradul de conştientizare a populaţiei cu privire la cancerul de sân şi să atragă atenţia ca efectuarea din timp a unei investigaţii de screening ajută la diagnosticarea precoce a acestei afecţiuni si permite tratamentul eficient, contribuind astfel la salvarea vieţii si reintegrarea in familie si societate si a adus în atenţie cancerul mamar, patologie care poate să apară la femeile de orice vârstă, chiar dacă nu au nici un factor se risc” – menționează într-un comunicat ec. Vlad Eugen Marinescu, din cadrul Compartimentului Dezvoltare şi Finanţări Externe al Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara

„Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani. Conform statisticilor, aproximativ 11.43% dintre cazurile de cancer de sân din Europa, apar la femei cu vârsta sub 44 de ani; 54% apar la vârsta de 45-69 de ani, iar restul cazurilor la femeile peste această vârstă” – subliniază instituția gazdă.

La evenimentul care se va desfășura în data de 11 decembrie, începând cu ora 11.30, Sala Continental a Hotelului North Star Continental Resort (Bulevardul Revoluţiei din 1989 2A, Timişoara) vor participa reprezentanţi ai principalelor instituţii care au avut un rol esenţial în proiect, ai spitalelor partenere, cadre medicale, reprezentanţi ai asociaţiilor de profil.