17.9 C
București
vineri, septembrie 4, 2026
More

    Studiu: Lactatele, leguminoasele și nucile – cele mai bune alimente prin care s-ar putea înlocui carnea roșie pentru evitarea diabetului de tip2

    Aproximativ 462 milioane oameni din întreaga lume sunt afectați de diabet de tip 2.

    Un recent studiu amplu realizat de cercetătorii de la Harvard sugerează că doar două porții de carne roșie consumate săptămânal ar putea crește șansele de a dezvolta ulterior această formă de diabet iar riscul crește și mai mult raportat la un consum mai mare.

    Publicată joi în American Journal of Clinical Nutrition, cercetarea are la bază datele a  5.483.981 de ani-personă de urmărire, cu documentarea a 22.761 de cazuri de pacienți cu diabet 2 și susține recomandările alimentare actuale pentru limitarea consumului de carne roșie; totodată subliniază importanța diferitelor surse alternative de proteine ​​pentru prevenirea afecțiunii amintite.

    „Asocierea dintre carnea roșie și diabetul de tip 2 a fost observată la diferite populații din întreaga lume”, subliniază primul autor al studiului, Xiao Gu, cercetător postdoctoral în nutriție la Școala de Sănătate Publică Harvard TH Chan, citat de CNN„Consolidăm în continuare dovezile existente cu date și tehnici îmbunătățite. Sper că studiul nostru ar putea soluționa dezbaterea dacă ar trebui să limităm sau nu consumul de carne roșie din motive de sănătate(…) Prevenirea diabetului este importantă, deoarece această boală este în sine o povară serioasă și, de asemenea, este un factor de risc major pentru boli cardiovasculare și renale, cancer și demență” – a adăugat acesta.

    Schimbarea unei porții de carne cu nuci sau leguminoase, reducere cu 30% a riscului de diabet de tip 2

    Conform datelor, schimbarea unei porții de carne cu nuci sau leguminoase a însemnat o reducere cu 30% a riscului de a dezvolta diabet de tip 2, în timp ce lactatele au redus șansele cu 22%.

    Studiul nu dovedește că preferința de a consuma carne roșie cauzează diabet de tip 2 dar mai mulți factori biologici ar fi putut afecta relația dintre carnea roșie și diabetul de tip 2, au spus autorii: grăsimile saturate, din abundență în carnea roșie, reduc sensibilitatea la insulină și funcționarea celulelor beta din pancreas care produc insulină pentru a gestiona glicemia.

    În plus, fierul hem găsit în alimentele de origine animală poate crește rezistența la insulină, afectarea funcționării celulelor beta și stresul oxidativ, dezechilibrul radicalilor liberi și al antioxidanților din organism; de-asemenea, radicalii liberi, moleculele instabile din surse de mediu precum fumul de țigară sau pesticidele, pot dăuna celulelor organismului.

    Excesul de grăsime corporală este un alt factor de risc pentru diabet iar consumul de carne roșie a fost unul dintre factorii dietetici cu cea mai mare asociere cu creșterea în greutate

    Limitarea consumului de carne roșie se poate face prin reducerea frecvenței sau a mărimii porțiilor, iar o combinație a ambelor schimbări de obicei este cea mai bună – susțin autorii.

    Limitarea consumului de carne roșie la aproximativ o porție pe săptămână „ar fi rezonabilă pentru persoanele care doresc să-și optimizeze sănătatea și bunăstarea”  – atenționează autorul principal al studiului, dr. Walter C. Willett, profesor de epidemiologie și nutriție la Harvard TH Chan School. de Sănătate Publică, într-un comunicat.

    Potrivit autorilor, lactatele, leguminoasele și nucile sunt cele mai bune alimente cu care s-ar putea înlocui carnea roșie.

    Acad. prof. dr. Leon Dănăilă: „Datorită neuroplasticității avem posibilitatea de a învăța lucruri noi și de a ne îmbunătăți abilitățile și memoria”

    Personalitate remarcabilă a neurochirurgiei româneşti şi mondiale, acad. prof. dr. Leon Dănăilă (n. 1 iulie 1933 , Darabani, Botoșani, România) este foarte activ și pe rețelele de socializare unde publică opinii și informații pe teme medicale. Într-o postare recentă pe pagina sa de Facebook – cu 144.000 de urmăritori – renumitul profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” a făcut câteva referiri la capacitatea de (auto)vindecare a creierului uman:

    „Datorită neuroplasticității avem posibilitatea de a învăța lucruri noi și de a ne îmbunătăți abilitățile și memoria. Sfatul meu pentru voi, dragilor, este să faceți ceva nou, de pildă, învățați să cântați la un instrument muzical. Se vor forma noi circuite neuronale în creier, iar cu fiecare lecție și notă învățată se vor conecta noi neuroni și se va schimba modul de operare al creierului.

    Când am devenit medic neurochirurg și făceam gărzi la spitalul Arsenie din București, mi-am dat seama că psihologia omului este foarte complexă și m-ar ajuta foarte mult să mă dezvolt în neurochirurgie dacă aș aprofunda mai intens tainele ei. Fără să stau pe gânduri am cerut voie medicului căruia aparțineam în subordine în perioada respectivă, cererea mi-a fost aprobată, și imediat m-am apucat să fac Facultatea de Psihologie. M-a ajutat foarte mult această facultate, am mers ca toți studenții la cursuri, am dat examene, am studiat și am absolvit cu brio. Am urmat-o pentru că am simțit că nu este de ajuns să cunosc doar anatomia creierului ci neapărat e nevoie să aprofundez și fiziologia lui. Mi-am dorit cu dinadins să cunosc toate procesele psihice, de atenție, de memorie, de judecată, de raționament” – a relatat reputatul medic, personalitate remarcabilă a Neurochirurgiei româneşti şi mondiale, membru titular al Academiei Române (din 2004), membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale (din 1993), membru al multor academii din străinătate şi societăţi ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, profesor al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, cercetător cu 18 brevete de inventator şi 10 de inovaţii, autor al 62 cărţi şi tratate de neurochirurgie.

    Ministrul Sănătății: Prevenția în sine și reducerea la zero a infecţiilor asociate asistenței medicale nu este posibilă

    Reducerea la zero a infecţiilor asociate asistenței medicale nu este posibilă, a declarat, vineri, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexanxru Rafila, precizând că este important să se cunoască amploarea fenomenulului şi să existe posibilitatea de diagnostic în spitale şi de raportare a acestora, să fie luate măsuri preventive pentru a nu se extinde într-o unitate sanitară.

    “Sunt o mulţime de acţiuni specifice prevăzute în cadrul acestei strategii, însă noi nu am aşteptat să aprobăm această strategie, o strategie multisectorială, adică nu este vorba doar despre sectorul sanitar pentru că, de exemplu, antibiotice se folosesc şi în sectorul veterinar, cel puţin o cantitate echivalentă cu ceea ce se foloseşte în sectorul uman. Discutăm şi de poluarea mediului şi de apariţia în mediu a bacteriilor multirezistente. Lucrul acesta trebuie monitorizat. Datele trebuie integrate într-o platformă unică. (…) O serie întreagă dintre acţiunile care sunt prevăzute acolo au fost deja realizate prin dezvoltarea laboratoarelor de microbiologie la nivelul spitalelor, inclusiv prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă finanţăm această activitate, dezvoltarea ghidurilor de bună practică în domeniul microbiologiei, epidemiologiei şi prescripţiei de antibiotice”, a precizat ministrul Sănătăţii, la finalul ședinței de Guvern, în care a fost aprobată Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 .

    Prevenirea infecţiilor “în sine” şi “reducerea la zero nu este posibilă”, a subliniat ministrul.

    “Nu există nicăieri acest lucru. Important este să cunoaştem amploarea fenomenului, să existe posibilitatea de diagnostic în spitale şi, implicit, de raportare a prezenţei acestor infecţii şi luarea de măsuri preventive, de eventuala extindere în focare a acestor infecţii într-o unitate sanitară, mai ales dacă discutăm de bacterii multirezistente. Problema nu este neapărat a incidenţei infecţiilor, ci problema este a gravităţii infecţiilor. Iar aceste infecţii produse de bacterii multirezistente, infecţiile invazive sunt cele care trebuie controlate îndeaproape”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Consumul de antibiotice în România ar trebui supus unui control strict, a atras atenția ministrul.

    “Scăderea rezistenţei la antibiotice în ţara noastră, cum se întâmplă, de exemplu, nivele foarte reduse în ţările din nordul Europei, este posibilă doar în condiţiile în care consumul de antibiotice şi din România este supus unui control strict. Antibioticele sunt strict pentru tratarea infecţiilor bacteriene în cantităţile şi cu tipul recomandat. Există o ştiinţă a acestor prescripţii. Ne preocupă informarea nu numai a medicilor, ci şi a farmaciştilor şi a populaţiei generale în ceea ce priveşte prescripţia de antibiotice”, a explicat ministrul Sănătăţii.

    Potrivit ministrului, media de raportare a infecțiilor în România este 1,3% dintre pacienţi.

    “Media Uniunii Europene este şapte. Aş vrea însă să ne lămurim pentru că am văzut multe declaraţii publice, multe emisiuni în care se cere eliminarea acestor infecţii. Nu se poate. Şi bacteriile trăiesc, nu putem să le împiedicăm să trăiască. Trebuie să limităm aceste infecţii, trebuie să cunoaştem fenomenul. Noi am făcut încă de acum un an un pas foarte mare, în sensul că am schimbat indicatorii de management care încurajează managerii să raporteze aceste infecţii, nu-i sancţionează, dimpotrivă. Îi sancţionează dacă nu raportează aceste infecţii. În plus, ceea ce facem în mod evident este să întărim capacitatea de diagnostic. (…) Acum există prevederea ca spitalele ceva mai mari să aibă laboratoare sau compartimente de microbiologie unde să se poată face acest diagnostic al infecţiilor, pentru că altfel, dacă nu ai şi o probă medicală, nu poţi să afirmi că ai o infecţie cu adevărat”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Rafila, despre Strategia de Sănătate 2023-2030: Vizează dezvoltarea programelor preventive şi schimbarea balansului către serviciile ambulatorii

    Strategia Națională de Sănătate pentru perioada 2023-2030, adoptată vineri de Guvern, vizează dezvoltarea programelor preventive, precum și “schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie”, a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    “Strategia de sănătate 2023-2030 este corelată cu toate strategiile sectoriale, plecând de la Planul Naţional de Control al Cancerului, continuând la deja finalizatele, dar trebuie să le şi aprobăm în curând, Strategia pentru boli cardiovasculare şi cerebrovasculare. E vorba despre alte boli netransmisibile, cum ar fi diabetul, dar şi pentru bolile transmisibile. Care este de fapt ideea acestei strategii? Îmbunătăţirea indicatorilor stării de sănătate din România, inclusiv creşterea duratei de viaţă în România se poate face prin dezvoltarea, pe de o parte, a programelor preventive care fac parte integrantă din noul contract cadru care a fost semnat în cursul acestui an de Casa de Asigurări de Sănătate şi implicarea medicilor de familie în momentul de faţă este mult mai consistentă. Pe de altă parte, schimbarea balansului către serviciile ambulatorii, către centre medicale ambulatorii, centre comunitare, cabinete de medicină de familie, care să facă şi diagnosticul şi să dea şi tratament pacientului”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    “Este soluţia corectă care, pe de o parte, apropie serviciile medicale de pacienţi şi, pe de altă parte, asigură şi sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Nu în ultimul rând, această strategie are prevederi exprese referitoare la asigurarea rezilienţei şi sustenabilităţii sistemului atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al resurselor umane, iar creşterea colectării fondurilor de către Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate este o prioritate a acestui Guvern şi prin această strategie devine o prioritate a tuturor Guvernelor care vor urma”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a subliniat că, în ceea ce priveşte necesitatea creşterii numărului de medici de familie, la concursul de rezidenţiat din acest an, a fost alocat cel mai mare număr de locuri de medicină de familie de până acum. Ministrul a fost întrebat ce se poate face în cazul celor 130 de localităţi care nu au medic de familie şi al celor peste jumătate de milion de români care nu beneficiază de medicină primară.

    “În primul rând că această cifră de 500.000 de persoane se referă la populaţia acestor localităţi care nu au servicii de asistenţă medicală primară în acest moment. Asta nu înseamnă că aceşti oameni nu sunt înscrişi pe lista unui medic de familie într-o localitate învecinată. Mulţi dintre ei sunt înscrişi în altă localitate decât în localitatea de domiciliu, dar asta sigur că nu rezolvă problema. Problema medicinei de familie noi am abordat-o foarte serios şi dacă vă uitaţi pe numărul de locuri care au fost alocate la concursul de rezidenţiat din acest an, o să vedeţi că este cel mai mare număr de locuri de medicină de familie din istorie. Procentul din totalul numărului de locuri care există la rezidenţiatul de la medicină corespunde sau este foarte apropiat de procentul medicilor de familie din totalul personalului medical din România, încât să existe şansa ca în trei, patru ani, pe măsură ce în rândul medicilor de familie se va reduce prin pensionare numărul lor, să existe posibilitatea înlocuirii acestor medici”, a explicat ministrul Rafila.

    Pentru a creşte numărul medicilor de familie din localităţile rurale, sunt importante şi condiţiile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, a afirmat ministrul.

    “Atractivitatea pentru practicarea medicinei de familie este o componentă în care Ministerul Sănătăţii nu poate face singur diferenţa. Ne-am propus şi facem lucrul acesta în mod activ, o discuţie cu organizaţiile care există în România, ale localităţilor rurale sau ale oraşelor mici, unde există deficit de medici de familie, încât ceea ce se oferă unui medic de familie ca să profeseze acolo să nu se refere strict la salariul medicului de familie, care ştiţi bine că este un salariu absolut acoperitor în momentul de faţă, ci să se referă şi la condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea medicală în sine. Aici noi o să le dăm atribuţii tot multe încât să fie atras să practice medicina de familie, în sensul că să poată să facă diagnostic, să poată să pună diagnosticul şi să ofere o soluţie terapeutică pacienţilor, însă ceea ce ţine de oferta unei localităţi mici, care înseamnă inclusiv educaţie sau grijă pentru copii, pentru că mulţi dintre medici sau asistenţii medicali sunt femei, trebuie să aibă acolo condiţii ca să poată rezonabil să îşi îngrijească copiii, să educe copiii”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

    În opinia ministrului, o soluție în cazul localităţilor mici ar fi realizarea unor centre comunitare zonale.

    “O să avem o discuţie foarte clară încât să stabilim pe baza unor modele de bună practică care există deja şi în ţara noastră sau există în alte ţări o soluţie ca să atragă medicul de familie. Mai mult, inclusiv primăriile pot să acorde un bonus, dacă vreţi, în funcţie de performanţă, nu pur şi simplu aşa, celor care desfăşoară activitatea medicală într-o anumită localitate. Sigur că sunt localităţi foarte mici, cu puţini locuitori, acolo soluţia este a unor centre comunitare zonale care să poată să deservească locuitorii din întreaga arie de competenţă”, a mai spus ministrul.

    Ministrul Rafila: Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030 nu are niciun fel de legătură cu obligativitatea imunizării

    Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030, adoptată vineri de Guvern, nu prevede niciun fel de element legat de obligativitatea imunizării, a declarat, la Palatul Victoria, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Este o strategie care acordă sarcini instituţiilor publice, dar şi medicilor, corpului medical în general, în ceea ce priveşte desfăşurarea unei activităţi corecte de informare”, a adăugat ministrul.

    „Aş vrea de la început să transmit un mesaj extrem de clar: n-are niciun fel de legătură cu obligativitatea vaccinării, deci nu prevede niciun fel de element legat de obligativitate, dar este o strategie care acordă sarcini, dacă vreţi, instituţiilor publice, dar şi medicilor, corpului medical în general, în ceea ce priveşte desfăşurarea unei activităţi corecte de informare, să asigure resursele pentru vaccinare şi să putem, la fel ca şi predecesorii noştri, să ţinem în frâu bolile transmisibile, bolile neinfecţioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Referirile care au existat, tot aşa mai mult în discuţii publice legate de atingerea unei ţinte de vaccinare, de exemplu, de 95%, nu se referă la ţinta în sine, ci la faptul că, dacă se atinge acea ţintă şi ea se atinge în mod constant an de an, atunci riscurile pentru populaţie în general şi pentru copii în mod special de a se îmbolnăvi sunt foarte, foarte reduse sau inexistente”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, la finalul ședinței de Guvern de vineri.

    Potrivit ministrului, Strategia naţională de vaccinare 2023 – 2030 îşi propune atingerea unor indicatori astfel încât să nu se permită reîntoarcerea unor boli grave în România precum poliomielita, manifestările epidemice pentru rujeolă sau rubeolă. De asemenea, se încurajează vaccinarea pe tot parcursul vieţii.

    „Noi trebuie să ne păstrăm statusul de ţară fără poliomielită, trebuie să ne păstrăm statusul de ţară fără epidemii de rujeolă, fără epidemii de rubeolă. Trebuie să oferim o şansă femeilor din România prin vaccinarea împotriva infecţiei cu Papilloma Virus. Despre asta este vorba, despre nimic altceva şi orice fel de altă interpretare nu are legătură cu realitatea, cu intenţia sau cu conţinutul acestei strategii”, a transmis ministrul Sănătăţii.

    CNAS primește 200 de milioane lei din fondul de rezervă

    Guvernul a decis, vineri, alocarea din fondul de rezervă către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a sumei de 200 de milioane de lei, pentru decontarea serviciilor medicale oferite pacienţilor din spitale, cu termen de plată în octombrie, respectiv pentru plata cheltuielilor spitalelor cu medicamente, materiale sanitare, hrană şi utilităţi, informează Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    De asemenea, limita de cheltuieli va fi majorată cu 668 de milioane de lei. Astfel, 500 de milioane de lei sunt acordaţi, în luna octombrie, pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii aferente programelor naţionale de sănătate curative. În acelaşi timp, va fi acordată suma de 168 de milioane de lei pentru acoperirea drepturilor salariale şi a creşterilor salariale ale personalului din unităţile sanitare publice.

    Repartizarea sumelor alocate CNAS se va face în mod proporţional raportat la necesarul transmis de fiecare casă de asigurări de sănătate judeţeană, în conformitate cu obiectivul CNAS de asigurare a protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu şi în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    Strategiile de sănătate, de vaccinare şi de limitare a infecţiilor nosocomiale pentru perioada 2023-2030, aprobate de Guvern

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de vineri, Strategia naţională de sănătate 2023 – 2030 şi planul de acţiuni aferent, Strategia naţională pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene pentru perioada 2023-2030 şi Strategia naţională de vaccinare pentru perioada 2023 – 2030.

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a precizat că aceste strategii setează priorităţile României pentru următorii şapte ani în domeniul acordării asistenţei medicale.

    „Prin Strategia Naţionale de Sănătate 2023 – 2030 se urmăreşte dezvoltarea unui sistem naţional de sănătate publică sustenabil, rezilient şi performant, acesta reprezentând un element esenţial pentru sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor. Tranziţia prelungită marcată de reforme multiple ale acestuia şi provocarea pandemiei de COVID-19 evidenţiază capacitatea suboptimală a sistemului de sănătate publică de a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor şi profesioniştilor din sănătate. În acest sens, Strategia Naţională de Sănătate propune direcţii de acţiune şi măsuri care redefinesc rolul sistemului de sănătate publică având în vedere consolidarea pe termen lung a intervenţiilor esenţiale de sănătate publică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    De asemenea, se vor dezvolta serviciile de sănătate integrate la nivelul comunităţilor astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai mulţi determinanţi: sanitari, educaţionali şi sociali.

    „O atenţie specială va fi acordată populaţiilor vulnerabile şi la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), precum şi populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Aceste servicii vor fi dezvoltate de către autorităţile locale cu sprijin financiar, logistic şi informaţional de la nivel central. Viziunea pe termen mediu şi lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă şi generalizată în comunităţile din România”, conform sursei citate.

    Potrivit ministrului, există corelări între limitarea infecţiilor nosocomiale şi a rezistenţei la antibiotice, deoarece „întotdeauna” problemele sunt produse de infecţiile care au la bază bacteriile multirezistente la antibiotice.

    Strategia de vaccinare vizează atingerea unor indicatori care să nu permită reîntoarcerea unor boli grave în România, precum poliomelita sau manifestările epidemice ale rujeolei sau rubeolei, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Totodată, prin această strategie este încurajată vaccinarea „pe tot parcursul vieţii”.

    „Prin implementarea prezentei strategii se urmăreşte consolidarea capacităţii naţionale de a contribui la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare, ca parte din Agenda de Imunizare 2030, din Agenda Europeană de Imunizare 2030 şi din obiectivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite. Totodată, acţiunile pe plan naţional vor avea în vedere stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate, în particular pentru vaccinare. Strategia va avea ca efect consolidarea capacităţii tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătăţirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030: o acoperire vaccinală optimă pentru toate vaccinurile incluse în programul naţional de vaccinare; creşterea accesului şi a acoperirii vaccinale de-a lungul vieţii, pentru persoanele aflate la risc de a contracta boli prevenibile prin vaccinare; menţinerea statutului de ţară care a eliminat rubeola endemică; menţinerea statutului de ţară care a eliminat poliomielita; eliminarea şi menţinerea eliminării rujeolei endemice; prevenirea infecţiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    UNICEF solicită să intervină cu echipament medical în sprijinul copiilor afectați de bombardamentele asupra Fâșiei Gaza

    Alimentele, apa, combustibilul și proviziile medicale sunt pe punctul de a se termina în Gaza:  „Pentru a satisface nevoile uriașe, UNICEF și alte agenții ONU au trimis provizii în Egipt lângă punctul de trecere în Gaza. Avem nevoie de o pauză umanitară imediată pentru a asigura livrarea nestingherită și sigură de produse salvatoare copiilor și familiilor nevoiașe” – este apelul repetat în ultimele zile transmis de reprezentanții forului internațional.
    Sub presiunea tragediilor din teritoriile ocupate afectate de bombardamente, apelurile UNICEF se întețesc:
    „Proviziile UNICEF sunt pregătite și gata de plecare pentru copiii din Gaza. Acestea includ apă, kituri de igienă, latrine mobile, pături termice, tablete de purificare a apei, medicamente și echipamente medicale. Avem nevoie de acces nestingherit și livrarea în siguranță a proviziilor salvatoare. Nevoile sunt imense. Timpul trece.”
    „La începutul acestei săptămâni, rezervoarele de apă UNICEF au distribuit apă potabilă familiilor din guvernoratul Rafah, sudul Fâșiei Gaza. Majoritatea sistemelor de apă de aici au fost puternic afectate de război și apa curată se epuizează. La fel și proviziile noastre.
    UNICEF a trimis provizii de apă și salubritate în Egipt, lângă trecerea spre Gaza, dar avem nevoie de o pauză umanitară imediată și acces urgent pentru a asigura livrarea în siguranță copiilor și familiilor nevoiașe” – sunt doar câteva dintre avertismentele transmise de oficiali.

    Declarația directorului executiv al UNICEF, Catherine Russell, cu privire la decesele și rănile copiilor din Spitalul Al Ahli

    „Sunt îngrozită de decesele și rănile raportate ale copiilor și femeilor în urma atacului asupra spitalului Al Ahli din Fâșia Gaza, din această seară. În timp ce detaliile încă apar iar cadavrele sunt încă numărate, scenele de la sol sunt devastatoare” a transmis directorul executiv al UNICEF, Catherine Russell, cu privire la decesele și rănile copiilor din Spitalul Al Ahli.

    „Acest lucru subliniază impactul mortal pe care acest război în desfășurare îl are asupra copiilor și familiilor. În doar 11 zile, sute de copii și-au pierdut viața în mod tragic – fără a include decesele de astăzi – și alte mii au fost răniți și peste 300.000 de copii au fost strămutați din casele lor” – a precizat aceasta.

    „Atacurile asupra civililor și asupra infrastructurii civile, precum spitalele, sunt inacceptabile și trebuie să înceteze acum. UNICEF își reiterează pledoaria urgentă pentru încetarea imediată a ostilităților, asigurând protecția copiilor împotriva vătămării și facilitând accesul în siguranță și în timp util al ajutorului umanitar pentru cei nevoiași. Fiecare copil, pretutindeni, merită pace” – a subliniat oficialul.

    UNICEF activează în unele dintre cele mai dificile locuri din lume pentru a ajunge la cei mai dezavantajați copii din lume. În peste 190 de țări și teritorii, lucrăm pentru fiecare copil, de pretutindeni, pentru a construi o lume mai bună pentru toată lumea” – susține organizația.

    „Record” la UMF Cluj-Napoca: Meniul unui medicinist, de trei ori mai ieftin decât cel al unui parlamentar

    Conducerea Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca nu omite niciun detaliu pentru a îmbunătăți și susține condițiile de studiu ale viitoarelor cadre medicale. 

    Pentru a menaja bugetul zilnic al studenților, reprezentanții instituției au implementat un proiect prin care aceștia pot beneficia de prețuri accesibile în localurile instituției; astfel meniul unui medicinist clujean intră în topul celor mai ieftine din țară ajungând să coste de aproape trei ori puțin decât un alt exemplu similar din Parlamentul României (n.r. – 24 lei cu TVA – la care se adaugă însă și un desert):

    „Meniul <<Student>> este diferit în fiecare zi și este alcătuit din felul 1 (supă/ciorbă), felul 2 (fel principal cu garnitură) și salată. 

    Prețul acestui meniu este de 7 lei.
    Studenții beneficiază de meniul <<Student>> la preț special, prezentând carnetul de student, la achitarea comenzii.
    Studenții cu burse sociale vor primi același meniu, gratuit, pe baza cardului special pe care îl dețin. Vă așteptăm cu drag!” – transmite UMF „Iuliu Hațieganu” pe o platformă de socializare.

    FABC: „Pentru pacienții cu cancere ale sângelui sau orice altă boală hematologică severă care au nevoie de un transplant de celule stem hematopoietice, un donator este un salvator al vieții lor și un erou”

    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) derulează o campanie de informare asupra cancerelor de sânge în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice și Societatea Română de Transplant Medular. Recent, reprezentanții pacienților oncologici au postat un scurt documentar asupra necesității donării  donării de celule stem hematopoietice:

    ”Pentru că a avea șansa să salvezi o viață este un privilegiu. Iar sentimentul că ai făcut un gest cu adevărat de neprețuit, cel suprem, nu are cu ce să se compare. Pentru pacienții cu cancere ale sângelui sau orice altă boală hematologică severă care au nevoie de un transplant de celule stem hematopoietice, un donator de astfel de celule este un salvator al vieții lor și un erou” – subliniază FABC.

    Celulele stem hematopoietice sunt celule care se găsesc în măduva osoasă și care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă a sângelui și a sistemului imunitar.

    Sunt responsabile de producerea de leucocite (globule albe), hematii (globule roșii) și trombocite (plachete sanguine), care au roluri esențiale în apărarea organismului de infecții, transportul oxigenului și coagularea sângelui – se menționează într-un material informativ postat de Federatia Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), pe care îl atașăm integral.

    Celulele stem hematopoietice se pot regenera, diferenția și circula între sânge și măduvă osoasă

    Celulele stem hematopoietice se pot recolta din mai multe surse: măduva osoasă (în sala de operație, sub anestezie generală, prin puncții în crestele iliace), sângele periferic (prin procedura de afereză) sau sângele placentar / cordonul ombilical (la naștere). Fiecare sursă are avantaje și dezavantaje în funcție de cantitatea, calitatea și compatibilitatea celulelor stem hematopoietice obținute. Cea mai folosită sursă pentru recolta de celule stem este sângele periferic (aprox. 100% din toate transplanturile autologe și peste 75% dintre transplanturile alogene cu celule stem hematopoietice).
    Mai multe informații pe acest subiect puteți găsi în broșura despre transplantul medular disponibilă AICI.
    Materialul postat este parte a campaniei despre cancerele de sânge a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice și Societatea Română de Transplant Medular cu sprijinul unor companii private.

    Printre bolile care pot beneficia de tratament prin transplantul de celule stem hematopoietice se numără un grup de boli rare și puțin cunoscute, bolile imunodeficitare

    Aceste tulburări ale răspunsului imun al organismului scad capacitatea acestuia de a lupta împotriva invadatorilor, provocând vulnerabilitatea la infecții și ducând la creșterea incidenței bolilor infecțioase. Factorul declanșator al acestor boli nu este cunoscut cu exactitate dar se știe că, pe lângă componenta genetică, unii factori externi precum toxinele și microtoxinele sau sensibilitatea la alimente pot favoriza dezvoltarea acestor afecțiuni.

    Cele mai multe boli imunodeficitare sunt diagnosticate cu întârziere, fapt ce duce la o reducere drastică a calității vieții pacienților. Printre semnele care ar putea indica o posibilă afecțiune imunodeficitară se numără: dureri articulare sau musculare, tremor, pierderea în greutate, erupții cutanate recurente, dureri abdominale, sânge în scaun, ulcerații la gură, intoleranța la frig sau căldură sau căderea părului.

    FABC reprezintă peste 75.000 pacienţi, supravieţuitori şi voluntari

    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. Este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare, reprezentând interesele a peste 75.000 membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari.

    Federația este formată din 26 de asociații care activează pe plan local la nivelul județelor cu misiunea de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii.

     

    Mai multe informații pe acest subiect puteți găsi în broșura despre transplantul medular disponibilă AICI.
    Materialul postat este parte a campaniei despre cancerele de sânge a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice și Societatea Română de Transplant Medular cu sprijinul unor companii private.

    Printre bolile care pot beneficia de tratament prin transplantul de celule stem hematopoietice se numără un grup de boli rare și puțin cunoscute, bolile imunodeficitare

    Aceste tulburări ale răspunsului imun al organismului scad capacitatea acestuia de a lupta împotriva invadatorilor, provocând vulnerabilitatea la infecții și ducând la creșterea incidenței bolilor infecțioase. Factorul declanșator al acestor boli nu este cunoscut cu exactitate dar se știe că, pe lângă componenta genetică, unii factori externi precum toxinele și microtoxinele sau sensibilitatea la alimente pot favoriza dezvoltarea acestor afecțiuni.

    Cele mai multe boli imunodeficitare sunt diagnosticate cu întârziere, fapt ce duce la o reducere drastică a calității vieții pacienților. Printre semnele care ar putea indica o posibilă afecțiune imunodeficitară se numără: dureri articulare sau musculare, tremor, pierderea în greutate, erupții cutanate recurente, dureri abdominale, sânge în scaun, ulcerații la gură, intoleranța la frig sau căldură sau căderea părului.

    FABC reprezintă peste 75.000 pacienţi, supravieţuitori şi voluntari

     

    Celulele stem hematopoietice sunt celule care se găsesc în măduva osoasă și care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă a sângelui și a sistemului imunitar.

    Sunt responsabile de producerea de leucocite (globule albe), hematii (globule roșii) și trombocite (plachete sanguine), care au roluri esențiale în apărarea organismului de infecții, transportul oxigenului și coagularea sângelui – se menționează într-un material informativ postat de Federatia Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), pe care îl atașăm integral.

    Celulele stem hematopoietice se pot regenera, diferenția și circula între sânge și măduvă osoasă

    Celulele stem hematopoietice se pot recolta din mai multe surse: măduva osoasă (în sala de operație, sub anestezie generală, prin puncții în crestele iliace), sângele periferic (prin procedura de afereză) sau sângele placentar / cordonul ombilical (la naștere). Fiecare sursă are avantaje și dezavantaje în funcție de cantitatea, calitatea și compatibilitatea celulelor stem hematopoietice obținute. Cea mai folosită sursă pentru recolta de celule stem este sângele periferic (aprox. 100% din toate transplanturile autologe și peste 75% dintre transplanturile alogene cu celule stem hematopoietice).
    Mai multe informații pe acest subiect puteți găsi în broșura despre transplantul medular disponibilă AICI.
    Materialul postat este parte a campaniei despre cancerele de sânge a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice și Societatea Română de Transplant Medular cu sprijinul unor companii private.

    Printre bolile care pot beneficia de tratament prin transplantul de celule stem hematopoietice se numără un grup de boli rare și puțin cunoscute, bolile imunodeficitare

    Aceste tulburări ale răspunsului imun al organismului scad capacitatea acestuia de a lupta împotriva invadatorilor, provocând vulnerabilitatea la infecții și ducând la creșterea incidenței bolilor infecțioase. Factorul declanșator al acestor boli nu este cunoscut cu exactitate dar se știe că, pe lângă componenta genetică, unii factori externi precum toxinele și microtoxinele sau sensibilitatea la alimente pot favoriza dezvoltarea acestor afecțiuni.

    Cele mai multe boli imunodeficitare sunt diagnosticate cu întârziere, fapt ce duce la o reducere drastică a calității vieții pacienților. Printre semnele care ar putea indica o posibilă afecțiune imunodeficitară se numără: dureri articulare sau musculare, tremor, pierderea în greutate, erupții cutanate recurente, dureri abdominale, sânge în scaun, ulcerații la gură, intoleranța la frig sau căldură sau căderea părului.

    FABC reprezintă peste 75.000 pacienţi, supravieţuitori şi voluntari

     

    FABC: Ce sunt celulele stem hematopoietice

    Celulele stem hematopoietice sunt celule care se găsesc în măduva osoasă și care au capacitatea de a se transforma în orice tip de celulă a sângelui și a sistemului imunitar.Sunt responsabile de producerea de leucocite (globule albe), hematii (globule roșii) și trombocite (plachete sanguine), care au roluri esențiale în apărarea organismului de infecții, transportul oxigenului și coagularea sângelui – se menționează într-un material informativ postat de Federatia Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), pe care îl atașăm integral.

    Celulele stem hematopoietice se pot regenera, diferenția și circula între sânge și măduvă osoasă

    Celulele stem hematopoietice se pot recolta din mai multe surse: măduva osoasă (în sala de operație, sub anestezie generală, prin puncții în crestele iliace), sângele periferic (prin procedura de afereză) sau sângele placentar / cordonul ombilical (la naștere). Fiecare sursă are avantaje și dezavantaje în funcție de cantitatea, calitatea și compatibilitatea celulelor stem hematopoietice obținute. Cea mai folosită sursă pentru recolta de celule stem este sângele periferic (aprox. 100% din toate transplanturile autologe și peste 75% dintre transplanturile alogene cu celule stem hematopoietice).

    Mai multe informații pe acest subiect puteți găsi în broșura despre transplantul medular disponibilă AICI.

    Materialul postat este parte a campaniei despre cancerele de sânge a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România în parteneriat cu Registrul Național al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice și Societatea Română de Transplant Medular cu sprijinul unor companii private.

    Printre bolile care pot beneficia de tratament prin transplantul de celule stem hematopoietice se numără un grup de boli rare și puțin cunoscute, bolile imunodeficitare

    Aceste tulburări ale răspunsului imun al organismului scad capacitatea acestuia de a lupta împotriva invadatorilor, provocând vulnerabilitatea la infecții și ducând la creșterea incidenței bolilor infecțioase. Factorul declanșator al acestor boli nu este cunoscut cu exactitate dar se știe că, pe lângă componenta genetică, unii factori externi precum toxinele și microtoxinele sau sensibilitatea la alimente pot favoriza dezvoltarea acestor afecțiuni.Cele mai multe boli imunodeficitare sunt diagnosticate cu întârziere, fapt ce duce la o reducere drastică a calității vieții pacienților. Printre semnele care ar putea indica o posibilă afecțiune imunodeficitară se numără: dureri articulare sau musculare, tremor, pierderea în greutate, erupții cutanate recurente, dureri abdominale, sânge în scaun, ulcerații la gură, intoleranța la frig sau căldură sau căderea părului.

    FABC reprezintă peste 75.000 pacienţi, supravieţuitori şi voluntari

    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a fost înfiinţată în anul 2005 din necesitatea ca toţi cei care luptă împotriva cancerului să devină o forţă cu o voce puternică. Este interfaţa între organizaţiile membre şi instituţiile statului, instituțiile europene implicate în sănătate, precum şi organizaţiile europene şi internaţionale similare, reprezentând interesele a peste 75.000 membri în întreaga ţară, pacienţi, supravieţuitori şi voluntari.

    Federația este formată din 26 de asociații care activează pe plan local la nivelul județelor cu misiunea de a face lobby şi advocacy activ pentru promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor pacienţilor cu cancer, implementarea măsurilor necesare pentru reducerea impactului acestei maladii.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.