17.9 C
București
vineri, septembrie 4, 2026
More

    Procedura de litotriție intravasculară realizată, în premieră, în cadrul Laboratorului de angiografie si cateterism cardiac al SCJU Sibiu

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Procedura de litotriție intravasculară realizată, în premieră, în cadrul Laboratorului de angiografie si cateterism cardiac al SCJU Sibiu
    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu anunţă o premieră: realizarea procedurii de litotriţie intravasculară în cadrul Laboratorului de angiografie şi cateterism cardiac.
    Procedurile de angioplastie coronariană facilitată cu un dispozitiv de ultimă generație – IVL (litotriție intravasculară) au avut loc, în decursul săptămânii trecute, fiind realizate de echipa coordonată de dr. Ioan Bitea din care au mai făcut parte dr. Leontin Lazăr, dr. Laurențiu Onea și asistenții Mădălina Soanea, Maria Ana Nicoară, Bogdan Nan, Gabriela Lupuș, Kasandra Gavrilă, Ioana Bitea.

    De proceduri au beneficiat patru pacienți cu vârste cuprinse între 59-74 ani

    „Pacienţii care au beneficiat de această procedură au fost selecţionaţi şi trataţi electiv, doi dintre aceştia având în antecedente angioplastie coronariană convenţională- implant de stent, însă cu rezultat suboptimal datorită subexpandării stentului secundar leziunii intens calcifice. Ceilalţi pacienţi au beneficat per primam, în urma internării pe secţie, de procedura de litotriţie intravasculară, prezentând leziuni extinse şi intens calcifice. Evoluţia pacienţilor a fost una favorabilă, aceştia externându-se a doua zi, cu recomandări medicale”, a precizat dr. Ioan Bitea, coordonatorul laboratorului.
    De aceste proceduri decontate integral prin Casa de Asigurări de Sănătate pot beneficia persoanele asigurate diagnosticate cu afecţiuni cardiovasculare; acestea trebuie să fie evaluate iniţial de un medic cardiolog şi ulterior redirecţionate către Laboratorul de Angiografie şi Cateterism cardiac. Apoi, pacienţii vor fi internaţi în cadrul secţiilor de cardiologie ale SCJU Sibiu.
    Potrivit reprezentanților echipei medicale, această procedură permite tratarea unor pacienți cu leziuni coronariene intens calcifice, extinse și rezistente la terapiile percutane convenționale (dilatare simplă cu balon și stent). Consola (echipamentul) necesar derulării acestei proceduri a fost oferită gratuit de către o companie privată cu renume mondial în cardiologia intervențională. Echipamentul rămâne în custodia echipei laboratorului urmând a fi folosit și pe viitor.
    Materialele consumabile necesare au fost achiziționate de către Spitalul Clinic Județean de Urgență, prin Programul Național de Dilatare Percutană, pe care spitalul l-a accesat în acest an.

    Rezultate alarmante ale sondajului preliminar privind nivelul burn-out-ului în rândul medicilor rezidenți

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Rezultate alarmante ale sondajului preliminar privind nivelul burn-out-ului în rândul medicilor rezidenți
    Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR) anunță cifrele preliminare ale chestionarului ce evaluează burn-out-ul în rândul acestei categorii de personal medical.
    „Mulțumim celor care au completat și distribuit până acum chestionarul de evaluare a nivelului de burnout în rândul medicilor rezidenți. Suntem foarte impresionați de interesul vostru față de acest demers.
    Studiem deja toate răspunsurile voastre împreună cu Asociatia Medicilor Rezidenti in Psihiatrie din Romania – AMRPR, iar datele preliminare aratã:
    -42% dintre respondenți se simt terminați la finalul unei zile de muncă, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână.
    -68% dintre respondenți se simt obosiți la finalul unei zile de muncă, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână” – informează ONG-ul.
    „Mai avem puțin până la un număr suficient de chestionare pentru ca analiza să fie una relevantă și utilă pentru noi toți, iar pentru asta avem nevoie de ajutorul tău. Te rugãm:
    1. Completează chestionarul (durează doar 10 minute).
    2. Distribuie la cât mai multi dintre colegii sau prietenii tăi rezidenți din toată țara.
    Mulțumim!” – sfătuiesc reprezentanții organizației.

    Testare gratuită pentru cancerul colorectal în Sectorul 2 al Capitalei

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Testare gratuită pentru cancerul colorectal în Sectorul 2 al Capitalei
    Din data de 28 octombrie, de la orele 09.00, la Policlinica Avrig (str. Avrig, nr.9-19, bl.B4, sectorul 2), echipa Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) va organiza o noua sesiune de testare pentru cancerul colorectal/leziuni precanceroase în cadrul programului de screening ROCCAS II București – Ilfov.
    Sesiunea este derulată în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgență Militar Central, fiind coordonată de dr. Adelina Stoian, medic de familie.
    „Dacă aveți între 50 și 74 de ani, vă așteptăm la testare!
    ATENTIE! Dacă ati făcut un test similar în ultimul an, nu îl puteți repeta fiind un proiect pe fonduri europene.
    Nu trebuie să fiți asigurat pentru a beneficia de testare. Testul este neinvaziv și se recoltează acasă. Testul FIT este un test de hemoragii oculte, care pune în evidență existența unei surse de sângerare la nivelul tractului digestiv.
    Vă puteți înscrie online completand formularul de mai jos și un reprezentant COPAC vă va contacta pentru a va oferi mai multe informații” – transmite COPAC.

    Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) a fost repusă în funcţiune

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) a fost repusă în funcţiune

    Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) a fost repusă în funcţiune începând din data de 18 octombrie, informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se acordă în regim online, arată CNAS.

    „Începând din data de 18 octombrie 2023, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) a fost repusă în funcţiune, astfel că, potrivit reglementărilor legale, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale se acordă în regim online”, a transmis CNAS.

    „Solidaritatea Sanitară”: A fost publicată Metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    „Solidaritatea Sanitară”: A fost publicată Metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă
    Prin Hotărârea nr. 970/2023 Guvernul României a aprobat Metodologia privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă. Toți angajații care se află în astfel de situații nedorite pot apela inclusiv la sprijinul unui sindicat pentru încetarea unei astfel de situații și sancționarea celor vinovați – relatează reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” din România; pentru corecta înțelegere a situației aceștia câteva aspecte esențiale din conținutul Hotărârii de Guvern:

    Definiția hărțuirii

    Hărţuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situaţiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activităţi sexuale ca o condiţie a angajării persoanei respective, precum şi situaţiile care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor. Hărţuirea implică mai multe incidente şi/sau acţiuni cu caracter repetitiv, care constituie hărţuire fizică, verbală şi nonverbală.
    Exemple de conduită sau comportamente care constituie hărţuire la locul de muncă includ, dar nu se limitează la:
    1. Conduita fizică – contact fizic nedorit, repetat (atingeri necorespunzătoare ale corpului), violenţa fizică (inclusiv agresiunea sexuală), utilizarea ameninţărilor sau recompenselor legate de locul de muncă, pentru a solicita favoruri sexuale.
    2. Conduita verbală: comentariile privind aspectul, vârsta, viaţa privată a unui angajat, comentarii sexuale, poveşti şi glume de natură sexuală, avansuri sexuale, invitaţii sociale repetate şi nedorite pentru întâlniri sau intimitate fizică, insulte legate de sexul angajatului sau alte caracteristici ale sale, observaţii exagerat de familiare, trimiterea de mesaje umilitoare, degradante, explicite sexual, prin telefon, e-mail sau orice alte mijloace de comunicare, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat şi dacă urmăresc, au ca rezultat sau sunt susceptibile să conducă la vătămări fizice, psihologice, sexuale.
    3. Comportament nonverbal: afişarea materialelor sugestive sau explicite sexual; gesturi sugestive sexual, fluierături, priviri insistente, dacă acestea sunt făcute în mod sistematic/repetat.
    Hărţuire morală la locul de muncă este considerat și orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:
    a)conduită ostilă sau nedorită;
    b)comentarii verbale;
    c)acţiuni sau gesturi;

    FSSR: Ce constituie hărțuirea morală

    De asemenea, hărțuire morală constituie și orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
    4. Alte exemple:
    – manifestarea sau diseminarea unui material ofensator sau cu conţinut indecent;
    – insinuări, insulte sau remarci obscene ori sexiste/rasiste/ homofobe, făcute în mod sistematic/repetat;
    – folosirea unui limbaj ofensator în descrierea unei persoane cu dizabilităţi sau ironizarea unei persoane cu dizabilităţi;
    – comentarii despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane, de natură să cauzeze stânjeneală sau suferinţă;
    – atenţie nedorită, precum spionare, urmărire permanentă, şicanare, comportament exagerat de familiar sau atenţie verbală ori fizică nedorită;
    – efectuarea sau trimiterea repetată de: apeluri telefonice, SMS-uri, e-mailuri, mesaje pe reţelele sociale, faxuri sau scrisori nedorite, cu conotaţii sexuale, ostile sau care afectează viaţa privată a unei persoane;
    – întrebări nejustificate, inoportune sau persistente despre vârsta, starea civilă, viaţa personală, interesele sau orientarea sexuală a unei persoane ori întrebări similare despre originea rasială sau etnică a unei persoane, inclusiv despre cultura sau religia acesteia;
    – avansuri sexuale nedorite, solicitări repetate de acordare a unei întâlniri sau ameninţări;
    – sugestii privind faptul că favorurile sexuale îi pot aduce unei persoane promovarea profesională sau că, dacă aceasta nu le acordă, atunci cariera sa va avea de suferit.

    Atitudini care sunt legitime în relaţia cu angajatul

    Exemple de atitudini care sunt legitime în relaţia cu angajatul, fiind prerogative ale angajatorului, şi nu constituie hărţuire:
    – supraveghează direct angajaţii, inclusiv stabilind aşteptările de performanţă şi oferind feedback despre performanţa muncii;
    – ia măsuri pentru a corecta deficienţele de performanţă, cum ar fi plasarea unui angajat într-un plan de îmbunătăţire a performanţei;
    – ia măsuri disciplinare rezonabile;
    – dă directive legate de atribuţii, cum şi când ar trebui făcută activitatea;
    – solicită actualizări sau rapoarte;
    – aprobă sau refuză solicitările de timp liber.
    „Pentru definirea hărțuirii morale sunt relevante și prevederile art. 2 din Ordonanța nr. 137/2000 (cu completările aduse de legea nr. 167/2020):
    Art. 2
    (5^2) (…) În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.
    (5^5) Angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă (…)
    (5^6)Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajaţii la săvârşirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.
    (5^7)Angajatul, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă, trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, în condiţiile legii. Intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.
    În aceast sens, pentru evaluarea riscului de epuizare profesională Federația „Solidaritatea Sanitară” recomandă în continuare utilizarea Platformei de Evaluare a Riscului de Epuizare Profesională – Burnout Assessment Tool (BATEREP)” – informează sindicaliștii.

    Curtea de Conturi: Centrele de evaluare COVID-19, create cu întârziere, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităților medicale spitalicești

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Curtea de Conturi: Centrele de evaluare COVID-19, create cu întârziere, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităților medicale spitalicești

    Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei COVID-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament, arată rezultatele auditului „Performanța privind asigurarea unităților sanitare cu medicamente specifice în tratamentul afecțiunilor asociate COVID-1”, realizat de Curtea de Conturi a României. „De asemenea, au fost create cu întârziere față de debutul pandemiei centre de evaluare COVID-19, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităților medicale spitalicești. Mai mult decât atât, nemonitorizarea detaliată de către Ministerul Sănătății a tuturor stocurilor cu medicamente specifice COVID-19 sau suport COVID-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii și imunomodulatoare existente la unitățile sanitare spitalicești în primele valuri (1-4) pandemice a afectat următoarele achiziții de medicamente specifice și implicit, asigurarea unei corespondențe a necesarului pe fiecare tip de medicament”, subliniază Curtea de Conturi.

    „Cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate COVID-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii (…) Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei COVID-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici. De asemenea, centrele de evaluare COVID-19 au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti”, se menţionează în document.

    Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19, în valoare de 1.242.421.000 lei, din care 73% a reprezentat medicamentul Remdesivir.

    „(…) neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor. De asemenea, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament”, se arată în document.

    Curtea de Conturi subliniază că modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii pentru tratarea pacienţilor cu Covid -19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul instituţiei, însă acestea au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament.

    „În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19. În contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate. La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, se arată în document.

    În acest context, Curtea de Conturi a formulate o serie de recomandări, printre care:

    • monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente COVID-19
    • evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acţiune pentru a determina gradul de eficienţă şi eficacitate al acestora
    • fundamentarea bugetului alocat pentru „Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste şi a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate
    • constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei şi cererii de medicamente şi să se identifice medicamentele alternative
    • constituirea şi revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide şi alte materiale specifice pentru situaţii speciale, cu respectarea cantităţilor de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente

    Sinteza Raportului de audit al performanţei privind asigurarea unităţilor sanitare cu medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 a vizat perioada 1 martie 2020 – 1 martie 2022 poate fi consultată AICI

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

    O sută de persoane au fost vaccinate împotriva COVID-19 în săptămâna 16 – 22 octombrie cu Pfizer Omicron adaptat la noile tulpini de coronavirus, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit sursei ciatte, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.924.272 de doze de vaccin anti-COVID-19.

    Un număr de 8.131.387 de persoane au primit schema completă, iar 2.669.539 au fost imunizate cu doza a treia.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.106 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.248 de tip local şi 17.858 de tip general.

    România, parte a Proiectului de acțiune comună «CHESSMEN» privind gestionarea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    România, parte a Proiectului de acțiune comună «CHESSMEN» privind gestionarea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente
    Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) implementează proiectul de acțiune comună CHESSMEN (Coordonarea și armonizarea sistemelor existente pentru gestionarea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente – Rețeaua europeană), alături de alte 27 autorități de reglementare în domeniul farmaceutic, din 21 state membre ale Uniunii Europene/Spațiului Economic European (UE/SEE).
    „În ultimii ani, la nivel global, lipsa unor medicamente sau discontinuitatea în aprovizionarea cu medicamente a devenit o problemă majoră, cu impact negativ în domeniul sănătății publice, respectiv a accesului pacienților la tratamente. Fie că vorbim de probleme legate de producție, dificultăți întâmpinate pe lanțul de distribuție sau politici de reglementare în domeniul prețurilor la medicamente, impactul asupra populației este același: lipsa medicamentelor. Prin urmare, cauzele care generează aceste riscuri sunt multiple, fiind necesară identificarea unor soluții si strategii complexe.
    În acest context, în scopul sprijinirii statelor membre în implementarea proceselor și măsurilor adecvate pentru rezolvarea acestui deficit, a fost elaborat proiectul de acțiune comună CHESSMEN, care urmărește identificarea și diseminarea unor modele și inițiative eficiente în domeniul raportării, monitorizării și implementării de măsuri specifice, promovând totodată dialogul continuu între autoritățile de reglementare responsabile” – informează ministerul.
    Activitățile cuprinse în cadrul acestei acțiuni comune se concentrează atât pe prevenirea discontinuităților în aprovizionarea cu medicamente, cât și pe crearea de strategii operaționale menite să minimizeze impactul acestora.
    Proiectul, care a debutat în 16 ianuarie, este cofinanțat de Comisia Europeană, prin intermediul Programului EU4Health, și se derulează pe parcursul a trei ani, fiind coordonat de Agenția Italiană pentru Medicamente (AIFA – Agenzia Italiana del Farmaco), cu sprijinul Institutului Național de Sănătate din Italia (ISS-CNS, CNT).
    Pentru mai multe informații, accesați pagina oficială a proiectului: https://www.ja-chessmen.eu/

    SUUB: Primele intervenții chirurgicale de plastie valvulară aortică

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    SUUB: Primele intervenții chirurgicale de plastie valvulară aortică
    La Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a UMF „Carol Davila” de la Spitalul Clinic Universitar București, la finele săptămânii trecute, s-a desfașurat un curs pentru implementarea intervențiilor de plastie valvulară aortică, alături de prof. univ. dr. med. Hans-Joachim Schäfers de la Saarland University Medical Center, Homburg, Germania:
    Foto: Facebook/Chirurgie cardiovasculară Floreasca

    „Echipa care a realizat primele intervenții chirurgicale de plastie valvulară aortică a fost compusă din: dr. Silvia Preda, asistent univ. și student doctorand la UMFCD, dr. Irina Dobra, medic specialist chirurgie cardiovasculară la SCUB, alături de colegii rezidenți: dr. Robert Țigănașu, dr. Sabina Safta- asistent niuv. și student doctorand la UMFCD, dr. Andreea Liciu și dr. Valeria Stati.

    Echipa ATI : Dr Mihia Cacoveanu – medic primar ATI si student doctorand la UMFCD, dr. Maria Enache , medic specialist ATI, dr. Maria Girel – rezident ATI.

    Foto: Facebook/Chirurgie Cardiovasculară Floreasca
    Pacienții au fost diagnosticați și pregătiți de colegele noastre: dr. Andrada Guță, medic specialist cardiolog, doctor in Medicină și dr. Claudia Nica, medic primar cardiolog, student doctorand UMFCD.
    Circulația extracorporală a fost asigurată de asist. perfuzionist Cristina Condrache, asist. perf. Giuliana Chirilă, asistați de asist. perf. Victor Pavel. Ne-au ajutat în intervenție asist. instrumentiste Mihaela Bușilă și Gabriela Smeu, coordonate de asist. șef Florența Bibiloiu.
    Alături de aseastă echipă tânără, Șeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară a UMFCD de la SCUB, prof. univ. dr. habil. Horațiu Moldovan” – informează reprezentanții instituției.

    Dr. Claudia Târziu: Ce boli indică aspectul unghiilor

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Dr. Claudia Târziu: Ce boli indică aspectul unghiilor
    Afecțiunile unghiilor pot fi un indiciu al unei boli sistemice sau infecții subiacente – atenționează dr. Claudia Târziu- medic specialist Dermatovenerologie în cadrul Spitalului Clinic CF  Timișoara.

    Potrivit specialistului, fără un tratament administrat în timp util, bolile unghiilor se pot agrava, pot afecta semnificativ performanța activităților zilnice sau pot reduce calitatea vietii astfel că examinarea acestora este esențială la fiecare vizită medicală.

    Există mai multe modificări ale unghiilor referitor la culoarea, forma, consistența și textura lor, exemplifică într-o postare pe pagina instituției medicul bănățean, după cum urmează:

    Modificări de culoare:
    • Leuconichia- decolorarea unghiilor ce poate indica posibilitatea unui infarct miocardic sau o insuficiență renală ori diverse infectii sau o boală oncologică. Tot acestea pot arăta carențe de zinc sau intoxicatii, micoze sau boli cutanate( vitiligo). Leuconichia poate afecta una sau mai multe unghii.
    • Melanonichia – unghii negre sau maro care arată posibila prezență a unui melanom, a unor infecții bacteriene sau fungice ori alte boli ale pielii.
    • Hemoragia subunghială: hematomul subunghial/hemoragia în aşchie arată un traumatism suferit de unghie sau prezența unor boli autoimune sau hematologice, chiar un posibil cancer de piele.
    • Xantonichia : culoare galbenă. Printre afecțiunile cu care pot fi corelate se numără infecțiile fungice, boli ale organelor interne, cel mai adesea ficat
    Modificari de formă:
    • Unghia plată
    • Unghia în lingură
    • Unghia în sticlă de ceas
    • Unghia în gheară
    • Unghia încarnată
    • Micronichia
    • Anonichia – absența unghiei
    Modificari de consistență:
    • Pitting-ul unghial – formarea unor adâncituri pe suprafața unghiei- în cazul psoriazis
    • Striaţiile longitudinale- reflectă prezența unui posibil infarct, boală de rinichi, tiroidiană, tulburări metabolice
    • Despicarea unghiei – onychorhexis
    • Fragilitate unghială
    • Modificări periunghiale
    • Perionixis: inflamaţia acută sau cronică a regiunii periunghiale.
    • Panarițiul – afecțiune inflamatorie cauzată de o infecție bacteriană
    1...344345346...3.307Pagina 345 din 3.307

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.