SCJU Bihor: Dotările moderne și profesionalismul medicilor au salvat viața unui pacient cu AVC acut

Un sătmărean de 55 ani, diagnosticat cu accident vascular cerebral (AVC) ischemic acut, a fost transferat la Oradea, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, unde a fost salvat printr-o intervenţie minim-invazivă care a durat 16 minute.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor este inclus în Acţiunea Prioritară pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut (AP-AVCAc) și, astfel, costul acestei intervenţii a fost suportat din fonduri de la Ministerul Sănătăţii.

Investițiile în dotările moderne ale spitalului și o echipă specializată la standarde occidentale i-au salvat viața

Rata de succes în cazul accidentelor vasculare cerebrale este determinat de rapiditatea cu care pacientul primeşte tratament specializat, în cel mai scurt timp posibil. Pacientul a ajuns, în data de 27 noiembrie, la unitatea de primiri urgenţe a Spitalului din Satu Mare, în urma unei sincope, cu paralizie pe partea stângă, fiind diagnosticat cu accident vascular cerebral:

„S-a decis efectuarea unei trombectomii mecanice pentru îndepărtarea cheagului. Sub anestezie generală, s-a făcut o puncţie prin artera femurală dreaptă, iar cu ajutorul unor catetere, s-a navigat prin vasele de sânge (artera aortă şi artera carotidă) până la nivelul creierului.

Cheagul de sânge ocluza una dintre arterele cerebrale, ceea ce a cauzat AVC-ul. Cu ajutorul unui stent special dedicat trombectomiei, cheagul a fost scos în totalitate, iar teritoriul cerebral afectat a fost din nou vascularizat, redevenind funcţional” a transmis Lisa Crăiuţ, miercuri, purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean din Oradea.

Intervenţia a fost posibilă datorită dotărilor moderne ale Compartimentul de Neuroradiologie Intervenţională – cu angiograf biplan de ultimă generaţie şi aparat Angio-CT unic în România – dar mai ales a echipei de medici specializați și peste hotare.

Nu i s-a putut acorda tratamentul pentru dizolvarea cheagului de sânge, pacientul luase anticoagulante

Neputând fi tratat la Satu Mare din cauza riscului de paralizie sau deces, acesta a fost transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor, un centru specializat în neuroradiologie intervenţională, pentru a se putea interveni asupra cheagului; a a ajuns acolo după o oră şi jumătate de la diagnosticare fiind preluat de către echipa medicală.

Aici s-a confirmat diagnosticul de accident vascular ischemic: un cheag bloca un vas de sânge din creier:

„Intervenţia a decurs bine şi a fost realizată într-un timp foarte scurt, de doar 16 minute. În momentul de faţă, pacientul se simte bine şi a recuperat deficitul neurologic cauzat de AVC.

Dacă nu se intervenea, pacientul ar fi rămas paralizat pentru tot restul vieţii sau putea chiar să survină decesul. Însă datorită intervenţiei, pacientul este în prezent funcţional şi se va recupera complet pe parcursul următoarelor luni, reluându-şi toate activităţile” a mai precizat Lisa Crăiuţ.

Echipa de medici, specializată în Franța

Echipa medicală a fost formată din:

• dr. Dan Mihoc – medic primar radiologie şi neuroradiologie intervenţională şi coordonator al Compartimentului de Neuroradiologie Intervenţională
• dr. Călin Morgovan – medic primar radiologie şi imagistică medicală
• dr. Sebastian Boancă – medic primar radiologie şi imagistică medicală
• dr. Ştefania Sije – medic primar ATI şi Florina Fortiş, medic primar neurologie

Dr. Dan Mihoc a urmat o supraspecializare în radiologie şi neuroradiologie intervenţională la Spitalul Universitar din Strasbourg, Franţa, unde a profesat  şi a colaborat extensiv la lucrări ştiinţifice timp de nouă ani iar dr. Sebastian Boancă şi dr. Călin Morgovan au absolvit stagii de formare în radiologie şi neuroradiologie intervenţională la Clermont-Ferrand, în Franţa.

Atât pacienţii din judeţul Bihor, cât şi cei din întreaga regiune de nord-vest a ţării pot să aibă acces la tratament în cadrul compartimentului

În cadrul compartimentului sunt tratate o varietate de patologii care țin de neuroradiologie intervenţională – precum AVC ischemic, AVC hemoragic, malformaţii artero-venoase, fistule durale rupte, stenoze intracraniene – precum şi o gamă extinsă de patologii vasculare de tipul unor anevrisme cerebrale, stenoze şi ocluzii arteriale are membrelor inferioare, hemoragii acute periferice etc.

Pentru diagnosticarea cât mai rapidă a unui AVC, reprezentanta spitalului menţionează că este bine să ne raportăm la acronimul FAST (care în limba engleză înseamnă „rapid”):

„Acest acronim ne ajută să identificăm semnele iniţiale ale unui AVC şi să acţionăm la timp: F (Face – faţa) – când persoana încearcă să zâmbească, faţa este asimetrică sau cu gura căzută, A (Arms -braţe) – când persoana încearcă să ridice ambele braţe, unul este inert sau rămâne mai jos, S (Speech – vorbire) – persoana nu poate să repete clar o propoziţie simplă, T (Time – timp) – oricare din aceste simptome poate indica un AVC, aşadar persoana trebuie văzută urgent de un medic” a subliniat Lisa Crăiuţ.