Gheorghiță, despre compensații pentru reacțiile adverse grave la vaccinul anti-COVID-19

Persoanele care au suferit reacții adverse severe în urma vaccinării anti-COVID-19 nu vor primi compensații, în măsura în care acele persoane s-au recuperat, a declarat, marți, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„O reacție alergică majoră care apare după administrarea unui tratament, indiferent de tratament, se prezumă această relație de cauzalitate. Deci, este mai mult decât evident că această reacție a survenit după administrarea acestui vaccin”, a spus Valeriu Gheorghiță.

„În ceea ce privește un mecanism de compensație, atâta timp cât evoluția pacientei este foarte bună, cu recuperare completă, nu cred că se pune cazul de acest gen de măsură”, a completat președintele CNCAV.

„Este important de precizat că reacția anafilactică poate să fie declanșată de orice trigger, indiferent că este asociat unui produs medicamentos, sau de altă natură sau de orice alt factor care poate se declanșeze acest timp de reacție anafilactică. Reacția anafilactică presupune preexistența unor anticorpi care generează această dezordine imunologică și care instalează, până la urmă, manifestările alergice severe. Deci este o reacție greu de anticipat, mai ales la o persoană care nu are istoric de reacții alergice”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

„Repet, este o reacție foarte rară, cu o frecvență de 2-5 cazuri la un milion de doze administrate. Dacă ne referim la vaccinurile împotriva COVID-19, este important să fie recunoscută la timp și să se procedeze corect din punct de vedere medical”, a subliniat președintele CNCAV.

Luni, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunțat un program de compensații acordate tuturor celor care au suferit reacții severe după vaccinurile împotriva coronavirusului. Astfel, orice persoană care a fost vaccinată, din grupul celor 92 de ţări cele mai sărace ale lumii, şi care a avut efecte adverse grave, va putea fi compensată.

Programul vizează persoanele care au primit un vaccin prin platforma COVAX, creată de OMS şi de alte entităţi, pentru a garanta un acces echitabil la aceste tratamente în ţările cu venituri medii şi mici.

Președintele CNCAV, despre reacţiile adverse la vaccinul AstraZeneca

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că reacţiile adverse la serul AstraZeneca pot fi mai frecvente după prima doză, comparativ cu alte vaccinuri, dar scad la a doua administrare.

„Explicaţia este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Este un alt tip de vaccin, foloseşte un vector viral. Pot să vă spun că nu sunt neapărat reacţii adverse mai grave, sunt, poate, mai frecvente decât vaccinurile care folosesc o altă tehnologie. Însă particularitatea este legată de faptul că, la cea de-a doua doză, rata de reacţii adverse este mult scăzută, comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvenţa reacţiilor adverse este mai mare decât după prima doză”, a precizat Valeriu Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a menţionat că, în cazul vaccinului bazat pe vector viral, organismul reacţionează atât faţă de adenovirus, cât şi faţă de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina ”spike”.

„Ţine de reactogenitatea vaccinului şi ţine de modalitatea de răspuns a organismului nostru faţă de acest tip de antigen, care – în cazul vaccinului baza pe vector viral, organismul reacţionează atât faţă de vector, faţă de acel adenovirus, cât şi faţă de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina ”spike”. Acesta este motivul pentru care sunt mai frecvente. Dar ce este important de reţinut este beneficiul pe care îl obţinem după vaccinare. Iar la a doua doză, frecvenţa reacţiilor adverse este semnificativ mai redusă decât după prima doză”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

Gheorghiță, despre șocul anafilactic: Deși e o reacție severă, nu a produs niciun deces la nivel mondial

De la începutul campaniei de  imunizare împotriva noului coronavirus, în România au fost înregistrate 4.184 de reacții adverse, cu o rată de 3 la mia de doze administrate, a declarat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

”De la debutul campaniei de vaccinare şi până în data de 21 februarie, au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacţii adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la o mie de doze administrate, fiind considerate reacţii rare dacă ne uităm la modalitatea în care ele sunt prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvenţă de la unul pe o mie până la unul pe zece mii”, a declarat, marţi, Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă.

În săptămâna 15 – 21 februarie, au fost raportate un număr de 1.288 de reacţii adverse post vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Naţional de Sănătate Publică.

”Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse post vaccinale a fost de 41 de ani cu extreme între 16 şi 85 de ani, dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. În funcţie de severitatea manifestărilor, după cum ştim, 1.263 de reacţii au fost clasificate ca nesevere”, a mai precizat Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiță, despre cazul de reacție alergică severă de tip anafilactic

„Pe 21 februarie, a fost înregistrat un caz de reacție alergică majoră, un șoc anafilactic, la o persoană de sex feminin de 46 de ani care, după administrarea primei doze de vaccin de la AstaZeneca, la aproximativ 10 minute a dezvoltat fenomene alergice, care au evoluat către scăderea valorilor tensionale cu instalarea criteriilor de șoc anafilactic. S-a intervenit rapid conform procedurilor, evoluția fiind rapid ameliorată. În circa șapte minute, pacienta era cu stare generală mult ameliorată. A fost transportată pentru continuarea monitorizării în spitalul din Slatina. Are o stare generală foarte bună și urmează să fie externată. Nu se cunoștea cu reacții alergice persoana respectivă”, a explicat președintele CNCAV.

„Subliniez că și la debutul campanie chiar în Marea Britanie au fost două cazuri care aveau în antecedent. Reacția anafilactică e o reacție extrem de rară, vorbim de o frecvență de 2,5 până la 5 cazuri la un milion de doze administrate. Deși e o reacție severă, odată ce e recunoscută la timp și se intervine corect, evoluția e favorabilă. Nu au fost înregistrate la nivel mondial cazuri de decese produse de acest tip de reacție alergică”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.

Dr. Adriana Pistol: Avem criterii epidemiologice pentru a face secvențierea tulpinilor noi de SARS-CoV-2

Directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, dr. Adriana Pistol, a declarat marți că recomandarea secvențierii probelor pentru depistarea noilor tulpini de SARS-CoV-2 se face pe baza unor criterii epidemiologice stabilite. Călătoriile în zonele unde au fost identificate noi tulpini și contactul cu persoanele care au fost în acele zone sunt două dintre aceste criterii.

”Avem o serie de criterii epidemiologice care în mod evident înseamnă călătorii în zonă, legătură cu o persoană care a călătorit în zonă, dar nu numai acestea. Ne gândim pe viitor să secvențiem, și la persoanele care ar face totuși o infecție chiar și după două doze de vaccin, aceste tulpini care vor fi identificate tocmai pentru că ne dorim cu toții să și demonstrăm că există sau nu există eficacitatea indiferent a cărui vaccin este utilizat și asupra tulpinilor cu mutații. Și aici rămâne de văzut concomitent cu studiile pe care le vom avea de la companiile producătoare de vaccin”, a declarat marți dr. Adriana Pistol.

Specialistul a mai subliniat și faptul că aceste recomandări vor fi trecute și în metodologia de supraveghere.

”Această recomandare noi am adresat-o și către Ministerul Sănătății, unde au avut loc niște discuții. Vor fi trecute în metodologia noastră de supraveghere aceste criterii pentru că selecția pacienților pe baza unor informații care ar trebui să fie obținute încă de la momentul recoltării probei respective ar ajuta foarte mult în aflarea informației referitoare la depistarea unei tulpini, alta decât cea cunoscută, într-un timp mai scurt. Asta este ceea ce preconizăm ca și tactică, ca și strategie. Mai clar spus, în momentul în care am un pacient în fața mea și mă pregătesc să îi iau o probă și este simptomatic ar trebui să existe un set minim de întrebări care să mă facă să trimit acea probă către un laborator care are această capacitate să facă și secvențiere în situația în care se constată la primul test PCR  pe care îl face că există o suspiciune de tulpină posibil. Deci este un lanț al lucrurilor care ar trebui implementat. Am vorbit la Ministerul Sănătății acest lucru. La nivelul Ministerului Sănătății a fost creată o comisie de specialiști de laborator care se vor ocupa de implementarea a ceea ce v-am spus și sperăm ca foarte curând să vedem și în practică”, a mai precizat dr. Pistol.

Totodată, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică a mai spus că este clar că tulpina britanică există și că trebuie pus accent și pe celelalte tulpini.

”Interesul devine din ce în ce mai mare pentru tulpinile celelalte, sud-africană, braziliană, ori aici este ceva mai ușor să obținem niște informații pentru că nu toată lumea se duce în Africa de Sud sau în Brazilia sau să aibă contact prea mult cu astfel de persoane. Obiectivul, dincolo de depistarea tulpinii britanice care deja aș putea să spun că este realizat, de acum încolo trebuie să ne orientăm și către celelalte tulpini ca să putem fi în cunoștință de cauză cât mai repede posibil”, a mai spus dr. Adriana Pistol.

Gheorghiţă: Stocul de vaccin de la Moderna este zero. Când va ajunge în România o nouă tranșă de vaccin

Stocul vaccinurilor de la Moderna este zero, urmând ca miercuri să ajungă în ţară 79.000 de doze, care vor fi stocate pentru a asigura rapelul persoanelor deja vaccinate cu prima doză, proces care va începe în 4 martie, a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2.

„În ceea ce priveşte vaccinul de la compania Moderna, am recepţionat 78.000 de doze. Au fost administrate 77.726 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de 99,6%. În momentul de faţă, stocul este zero. Ceea ce urmează să primim în această săptămână, adică mâine, vor fi aproximativ 79.000 de doze, care vor fi stocate pentru a asigura rapelul persoanelor deja vaccinate cu prima doză, perioadă care va începe din data de 4 martie”, a explicat Valeriu Gheorghiţă, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Acesta a menţionat că de la debutul campaniei de vaccinare, în România au fost recepţionate în total, la data de 22 februarie, aproximativ 1.924.000 de doze de vaccin de la trei companii diferite.

„Au fost administrate peste 1.400.000 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de peste 73%. În momentul de faţă, stocul existent la 22 februarie este de aproximativ 405.000 de doze pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Gheorghiță a prezentat situaţia stocurilor şi privind vaccinurile Pfizer şi AstraZeneca.

„Pfizer – au fost recepţionate în total 1.500.000 de doze, administrate – 1.259.000 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de peste 83%. În momentul de faţă, stocul existent în data de 22 februarie este de aproximativ 200.000 de doze. Vaccinul produs de compania AstraZeneca – am recepţionat în total 337.200 de doze. Au fost administrate 71.817 doze. Vă reamintesc: activitatea de vaccinare cu vaccinul produs de compania AstraZeneca a început de aproximativ o săptămână, ceea ce înseamnă în momentul de faţă un procent de 21,3% din dozele recepţionate, stocul existent la acest moment fiind de 203.560 de doze”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.

Câte cabinete de vaccinare anti-COVID-19 urmează să fie deschise în martie. Anunțul președintelui CNCAV

În luna martie urmează să fie deschise cel puțin 200 de cabinete de vaccinare anti-COVID-19,  care ar putea asigura imunizarea a 12.000 de persoane noi, pe zi, a anunțat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

”În luna martie vom deschide noi cabinete de vaccinare, cel puțin 200 de cabinete de vaccinare, unde vom disitrbui vaccinuri de la Pfizer, conform calendarului de livrare, ceea ce va asigura un număr de aproximativ 12.000 de persoane noi care vor putea fi vaccinate zilnic. Posibilitatea de programare va putea fi disponibilă foarte probabil în prima parte a lunii martie, la finalul primei săptămâni, iar activitatea de vaccinare va începe din 15 martie, cel mai târziu. Este posibil să înceapă și mai devreme, în funcție de dozele pe care le vom avea disponibile și dacă nu vor apărea alte schimbări în calendarul de livrare (…) În luna aprilie intenționăm să deschidem toate cabinetele de vaccinare prevăzute la nivelul fiecărui județ”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Etapa a treia de vaccinare, în aprilie

”Tot în aprilie este prevăzută începerea etapei a treia. Noi credem că după jumătatea lunii aprilie vom putea atinge cel puțin 100.000 de persoane vaccinate zilnic, respectiv 50.000 de persoane cu prima doză și 50.000 de persoane cu a doua doză. În luna septembrie am putea atinge acel prag de imunitate colectivă, de cel puțin 60% – 70%, reprezentând un număr de aproximativ zece milioane de persoane”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

 

Valeriu Gheorghiță, despre persoanele testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 după vaccinare

Aproape 4000 de persoane au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin anti-COVID-19, a anunțat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

„După prima doză de vaccin, în perioada 27 decembrie 2020 – 21 februarie 2021, un număr de aproximativ 3.969 de persoane, reprezentând 0,49% din numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin. 95% dintre aceste persoane au fost vaccinate cu serul produs de BioNTech/Pfizer, 4.6% cu vaccinul produs de compania Moderna și 0.4% vaccinate cu vaccinul produs de Oxford – AstraZeneca”, a precizat Valeriu Gheorghiță.

„Mediana timpului scurs de la momentul vaccinării, până la momentul la care a fost depistată această infecție a fost de 7 zile, ceea ce înseamnă  că persoanele respective au fost diagnosticate în intervalul de timp în care nu a apărut nivelul de anticopri la un titlu protector și foarte probabil vorbim de situații în care acele persoane erau fie în perioada de incubație, fie au fost în fază de infecție asimptomatică la momentul infectării (…) Atragem atenția asupra continuării respectării măsurilor de prevenție deja cunoscute, atât înainte cât și după vaccinare, pentru a obține beneficii vaccinale în următoarea perioadă.”, a explicat președintele CNCAV.

Peste 400 de persoane, testate pozitiv după rapel

„După administrarea celei de-a doua doze, în perioada 27 decembrie – 21 februarie, un număr de 446 de persoane, reprezentând 0,08% din totalul persoanelor vaccinate cu două doze au avut un test pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Toate aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de Pfizer, având în vedere că în momentul de față este singurul tip de vaccin care se folosește pentru administrarea rapelului. Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze și până la confirmarea infecției a fost de două zile”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

„După cum știm, reamintesc faptul că beneficiile vaccinării ating valoarea maximă la cel puțin 10 – 14 zile, în funcție de tipul vaccinului, după administrarea celei de -a doua doze. Accentuez importanța respectărilor măsurilor de protecție, pentru că putem avea falsa impresia de siguranță”, a precizat președintele CNCAV.

Aproximativ 2,5 milioane de doze de vaccin Pfizer, Moderna și AstraZeneca urmează să fie livrate României

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședintele CNCAV, Andrei Baciu, a declarat marți că aproximativ 2,5 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 produse de Pfizer, Moderna si AstraZeneca urmează să fie livrate României în luna martie.

”Cu privire la calendarul de livrare, în zilele următoare vor sosi 79.000 de doze de vaccin de la Moderna care vor fi folosite pentru rapel pentru persoanele deja vaccinate cu prima doză, urmând ca pe parcursul lunii martie să mai sosească încă 268.800 de doze, cel mai probabil în două tranșe. Cu privire la dozele de vaccin de la BioNTech/ Pfizer, pe data de 3 martie 214.000, 7 martie 224.000, 17 martie 224.000, 24 martie, la fel, aproximativ 224.000 și, ultima tranșă din martie, pe 31 martie, de 224.000 de doze. Cu privire la calendarul de livrare a vaccinurilor produse de AstraZeneca, a fost anunțată o mică scădere a următoarelor două doze astfel că pentru doza de pe 26 februarie în loc de 250.000 de doze vom primi 148.000 de doze, iar pentru dozele care trebuiau să sosească pe 3 martie în loc de 155.000 de doze vom primi 38.000 de doze. Diferența urmează să fie recuperată pe 7 martie, astfel că suplimentar față de această diferență, pe 7 martie mai trebuie să primim încă 213.000 de doze, 17 martie – 155.000 de doze, 24 martie – 378.000 de doze și 31 martie – 414.000 de doze, deci aproximativ 1,2 milioane de doze de la AstraZeneca pentru martie. În total vorbim de aproximativ 2,5 milioane de doze de la toate cele companii care au în momentul de față autorizație de punere pe piață”, a declarat marți Andrei Baciu.

În ceea ce privește contractul cu compania Moderna, Comisia Europeană a aprobat semnarea unui alt contract care prevede achiziționarea suplimentară de 150.000 de doze către Uniunea Europeană în 2021, cu opțiune de încă 150.000 de doze pentru 2022.

”Acest contract prevede și posibilitatea de a oferi donație către state cu venituri medii, cu venituri scăzute, inclusiv către alte state membre ale Uniunii Europene”, a mai precizat Andrei Baciu.

Gheorghiță: Peste 6.300 de pacienți dializați din România au fost vaccinați anti-COVID-19 cu prima doză

Peste 6.300 de pacienți dializați din România au fost vaccinați anti-COVID-19 cu prima doză, ceea ce reprezintă o rată de acoperire de 60%, a anunțat, marți, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță.

”Am comunicat cu principalii operatori de dializă din România, le-am solicitat oficial o centralizare a datelor de la principalii operatori de dializă. Au răspuns operatorii care dețin aproximativ 78 de clinici de dializă din România, totalizând aproximativ 11.100 de persoane cu dializă. Reamintesc că în România vorbim în momentul de față de aproximativ 13.000 de persoane care efectuează dializă cronică. Dintre aceste 11.100 de persoane care efectuează dializă, circa 6.341 de persoane au fost deja vaccinate cu prima doză, ceea ce arată un procent de până la 60% ca rată de acoperire vaccinală. Și-au exprimat acordul pentru vaccinare circa 70% dintre persoanele care efectuează dializă. Din punctul nostru de vedere e un nivel satisfăcător de acoperire vaccinală. Cu cât numărul persoanelor vaccinate e mai mare, cu atât, evident, că beneficiile din punct de vedere practic, medical și epidemiologic vor fi mai mari. Activitatea de vaccinare pentru persoanele cu dializă continuă, având în vedere că încă mai sunt persoane care doresc să se vaccienze, fie cu echipe mobile la centrele de dializă, fie pacienții sunt transportați cu prioriate la centrele de vaccinare la care sunt arondate centrele de dializă”, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Conform președintelui CNCAV, această categorie de pacienți a fost grav afectată în cursul acestei pandemii, fiind înregistrată o rată de deces, în medie, de 25% la cazurile care au fost diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2.

”S-a observat o tendință de scădere a numărului de cazuri confirmate în rândul pacienților dializați în perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Acest lucru se suprapune cu tendința generală de scădere a numărului de cazuri, însă în anumite centre de dializă, de exemplu la Iași, unde au făcut o centralizare mult mai fidelă a datelor, s-a observat o reducere a numărului de cazuri pozitive de la o medie de 20-25 la circa 2 cazuri la testările care se fac periodic, la interval de două săptămâni”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

Președintele CNCAV: Vaccinarea anti-COVID-19 a personalului din învățământ începe miercuri

Președintele Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a anunțat, marți, că procesul de vaccinare anti-COVID-19 a personalului din sistemul de învățământ românesc începe miercuri, iar activitatea se încheie în 10 martie, dată până la care se estimează că aproximativ 60.000 de persoane din sector vor primi prima doză de ser. Acesta a precizat că peste 42.000 de oameni din sistem au fost deja vaccinați, iar 128.000 sunt programați deja pentru imunizare.

„După cum știm, au fost mai multe discuții legate de prioritizarea personalului din învățământ în vederea vaccinării. Ieri a avut loc ultima ședință pregătitoare cu directorii Direcțiilor de Sănătate Publică din fiecare județ, inclusiv Municipiul București, și am stabilit următoarele lucruri: procesul de vaccinare pentru personalul din învățământ va începe de mâine, 24 februarie, în majoritatea județelor din țară. Toată această activitate se va încheia pe data de 10 martie”, a declarat Valeriu Gheorghiță, într-o conferință de presă.

„De mâine, 24 februarie, începe activitatea de vaccinare în 23 de județe, inclusiv în Municipiul București. De joi, 25 februarie, continuă alte 14 județe. Din 26 februarie, două județe. Pe 1 martie, încep ultimele trei județe. Toată perioada de vaccinare, care va fi destinată pentru acest proces specific adresat personalului din învățământ, durează până în 10 martie pentru administrarea primei doze. Estimăm un număr de aproximativ 60.000 de persoane care vor fi vaccinate în cadrul acestui proces. Reamintesc faptul că deja peste 42.000 de persoane au fost deja vaccinate din rândul personalului didactic și aproximativ 128.000 de persoane sunt deja programate”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a precizat că modalitatea de programare și de derulare a activităților de vaccinare a fost transpusă „într-o instrucțiune, care deja a fost transmisă către fiecare județ, către Direcțiile de Sănătate Publică și, de asemenea, către Ministerul Educației încă din cursul zilei precedente”.