Israel: 70% dintre cetăţenii cu vârste de peste 16 ani, vaccinați anti-COVID-19 cu prima doză

Ministrul Sănătăţii din Israel, Yuli Edelstein, a anunțat, marți, că peste 70% dintre cetăţenii cu vârste de peste 16 ani din această țară au primit deja prima doză a unui vaccin împotriva COVID-19, relatează DPA.

Într-un mesaj publicat pe o rețea de socializare, ministrul Edelstein a precizat că 4.456.000 de persoane de peste 16 ani au primit prima doză de vaccin, dintre care 3.076.000 de rezidenţi au primit deja ambele doze.

În contextul apropiatei sărbători Purim, care va fi celebrată în această săptămână de joi seară până vineri seară, ministrul israelian a transmis populaţiei un mesaj de avertizare, în care a spus că „sărbători cauzatoare de infectări în masă sunt planificate pentru noi”.

Purim este o sărbătoare festivă, care implică de obicei petreceri ample în întreaga ţară, la care participă atât copii, cât şi adulţi.

Anul trecut, un focar masiv de infectări cu noul coronavirus a apărut după acea sărbătoare, iar oficialii israelieni sunt îngrijoraţi că evenimentul ar putea să se repete şi în 2021.

„Lucrăm pentru a implementa o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii şi pentru a reduce semnificativ transportul public în zilele sărbătorii Purim”, a precizat ministrul Edelstein.

Luni, 4.677 de cazuri noi de coronavirus au fost raportate în Israel.

Israelul se află în prezent într-o etapă de redeschidere a unor sectoare de activitate, precum educaţia, divertismentul, afacerile şi comerţul.

Duminică, autorităţile locale au început să acorde o serie de facilităţi pentru persoanele care s-au vaccinat împotriva maladiei COVID-19, după ce datele publicate de Ministerul Sănătăţii au arătat că vaccinul Pfizer-BioNTech are o eficienţă foarte ridicată.

Israelienii care au primit ambele doze de vaccin pot de acum să intre în centre sportive, teatre, muzee şi hoteluri.

Ei trebuie să prezinte la intrare un certificat de vaccinare, denumit „paşaport verde”.

Primăria din Tel Aviv a anunţat, marţi, că va sărbători redeschiderea sectorului cultural, care a rămas închis timp de aproape un an, prin organizarea unui concert în aer liber, miercuri, în beneficiul rezidenţilor vârstnici care au fost deja vaccinaţi.

Suedia: Varianta britanică a coronavirusului se extinde rapid. Ar putea urma un al treilea val epidemic

Autorităţile sanitare suedeze au confirmat o tendinţă în creştere a noilor cazuri de COVID-19 şi se tem de venirea unui al treilea val epidemic, accentuat de varianta britanică a coronavirusului, relatează agenţia EFE.

”Au fost unele oscilaţii, dar în ultimele săptămâni creşterea este, din păcate, clară. Este imposibil de spus dacă suntem în al treilea val, dar cu noroc şi respectând măsurile în vigoare l-am putea evita”, a declarat, marţi, epidemiologul şef al Agenţiei suedeze de Sănătate Publică (FHM), Anders Tegnell.

Acesta a mai spus că varianta britanică a coronavirusului SARS-CoV-2 se extinde ”cu rapiditate în Suedia” şi anticipează că această variantă mai contagioasă va deveni dominantă în Suedia în câteva săptămâni sau cel mult în câteva luni, şi la fel crede că se va întâmpla în majoritatea ţărilor europene.

Mai multe regiuni suedeze au impulsionat în ultimele zile măsuri în perspectiva unui posibil val trei epidemic, printre care şi capitala Stockholm, care a anunţat, marţi, că recomandă trecerea la învăţământul online pentru clasele superioare şi folosirea permanentă a măştii în transportul public, faţă de consemnul naţional care cere purtarea măştii doar la orele de vârf.

Suedia a înregistrat începând de vineri 10.933 de noi cazuri de COVID-19 şi 64 de decese asociate acestei boli, având în total 12.713 de decese de la începutul pandemiei, cu o rată a mortalităţii mult peste cea a vecinilor săi nordici, care au aplicat măsuri antiepidemice mult mai restrictive, în contrast cu politica mai relaxată a suedezilor.

Dar, începând din noiembrie şi guvernul de la Stockholm a instituit tot mai multe restricţii. Printre acestea se numără limitarea la opt a numărului persoanelor la reuniunile publice, restrângerea activităţii barurilor şi restaurantelor sau închiderea universităţilor.

Anders Tegnell a mai anunţat că miercuri Agenţia de Sănătate Publică (FHM) va prezenta un nou pachet de măsuri antiepidemice.

Ministrul Educației, despre condițiile în care elevii ar putea renunța la mască la orele de sport

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, marți, că s-a consultat cu reprezentanții Ministerului Sănătății și s-a stabilit în ce condiții ar putea renunța elevii la masca de protecție în timpul orelor de educație fizică.

„Am dat exemplul tuturor țărilor europene care nu impun purtarea măștii în cadrul orelor de educație fizică. Există, în afară de regiunea Veneto, din Italia, în care încă există obligativitatea purtării măștii, singura regiune din Europa, mai există încă un caz special, cazul Franței, care recomandă ca orele de sport să se facă fără mască, dar să se facă în exteriorul școlii”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la un post de televiziune.

Ministrul Educației spune că a avut discuții cu reprezentanții Ministerului Sănătății, iar soluția acceptată până acum ar fi că orele de sport s-ar putea desfășura fără mască doar dacă sunt ținute în spații deschise. Acesta a precizat că discuțiile pe acest subiect vor continua.

„Am discutat cu Ministerul Sănătății și punctul de vedere până acum este că ar putea fi acceptabil să nu se poarte mască doar în condițiile în care orele de sport se fac în exteriorul școlii, în spații deschise. După cum vedem, temperaturile din acest moment nu permit aplicarea acestei variante propuse de Ministerul Sănătății. Discuțiile vor continua”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

MS: Fonduri europene, de aproape 90 milioane lei, pentru modernizarea a trei spitale din România

Ministerul Sănătăţii a anunţat, marţi, că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat trei contracte pentru îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor şi personalului medical din spitalele publice. Sunt vizate Spitalul Clinic de Urgenţă ”Sf. Ioan”, Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” din Constanţa şi Spitalul Municipal de Urgenţă Roman.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, primul proiect ”Întărirea capacităţii Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, Bucureşti”, va beneficia de 43,9 milioane de lei finanţare.

Obiectivul este protejarea personalului medical şi a pacienţilor împotriva infectării cu COVID-19, precum şi creşterea capacităţii celor două unităţi medicale (spitalul şi Maternitatea Bucur din incintă, aceasta fiind unitate suport pentru pacienţii testaţi pozitiv), pentru diagnosticarea şi tratarea pacienţilor infectaţi.

”Datorită proiectului va creşte capacitatea de diagnosticare, îngrijire şi tratament şi vor fi achiziţionate echipamente de radiologie, imagistică medicală, aparate de ventilaţie mecanică, defibrilatoare, echipamente specifice Unităţii de Primiri Urgenţe, echipamente specifice activităţilor de terapie intensivă şi sălilor de operaţie ale spitalului şi maternităţii”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

Sursa citată a precizat că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ”Sf. Apostol Andrei” din Constanţa va beneficia de un proiect cu o valoare de 36 milioane lei finanţare europeană.

Spitalul va fi dotat cu echipamente şi aparatură medicală de specialitate, precum şi cu materiale sanitare de protecţie, igienizare şi dezinfecţie, în vederea protejării sănătăţii populaţiei de efectele pandemiei.

Spitalul Municipal de Urgenţă Roman este beneficiarul unui nou proiect finanţat cu 8,6 milioane lei din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Acesta va asigura dotarea şi achiziţionarea de echipamente medicale pentru spital, ce vor fi utilizate atât direct pentru pacienţii cu COVID-19, cât şi pentru tratamentul şi îngrijirea pacienţilor suspecţi sau non-COVID.

”Concret, finanţarea prevede îmbunătăţirea capacităţii de monitorizare şi îngrijire a pacienţilor, în special a cazurilor severe, care necesită internare la terapie intensivă, având în vedere că dotările actuale sunt precare şi insuficiente pentru a face faţă unei astfel de crize sanitare, în special in camera de gardă, ATI, blocul operator, pe secţiile şi in compartimentele spitalului”, mai precizează sursa citată.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore, în România. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 29.344 de doze de vaccin, dintre care 19.662– Pfizer, 75 – Moderna şi 9.607– AstraZeneca, anunță Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 17.412 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 11.932 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.438.432 doze unui număr de 836.860 persoane, dintre care 235.287 cu o doză, iar 601.573 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 211 reacţii adverse, dintre care patru de tip local şi 207 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 4.576 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 668 sunt reacţii de tip local, iar 3.908 reacţii generale.

CNCAV menţionează că 14 reacţii adverse sunt în curs de investigare iar o reacţie adversă post vaccinare a fost de tip anafilactic.

Persoanele de peste 16 ani cu boli cronice, acces la programare în centrele disponibile pentru vaccin Pfizer

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a precizat că persoanele cu vârstă de peste 16 ani, care sunt în evidenţă cu boli cronice, vor putea să se programeze începând cu luna martie în centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer.

„Persoanele cu vârstă de peste 16 ani, care sunt în evidenţă cu boli cronice, vor putea să se programeze începând cu luna martie în centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer. În ceea ce priveşte persoanele tinere, fără boli cronice, din această grupă de vârstă, nu am luat în calcul vaccinarea cu prioritate, având în vedere că din punct de vedere medical sunt persoane la care nu anticipăm o evoluţie nefavorabilă în cazul infecţiei şi aici recomandarea foarte fermă este de respectare a măsurilor de prevenţie, aşa cum le cunoaştem, cu utilizarea măştilor de protecţie, distanţa fizică, igiena personală, igiena mâinilor, evitarea zonelor supraaglomerate”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Când ar putea fi atins procentul de 50% al populaţiei vaccinate anti-COVID-19 în România

În România, procentul de 50% al populaţiei vaccinate anti-COVID-19 ar trebui să fie obţinut în perioada iunie – iulie a acestui an, a declarat preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„La acest moment, numărul de cabinete de vaccinare care sunt active reprezintă aproximativ 30% din totalul cabinetelor pe care noi le-am prevăzut pentru această campanie de vaccinare. În luna aprilie intenţionăm să creştem, practic, să deschidem toate cabinetele de vaccinare prevăzute la nivelul fiecărui judeţ. Tot pentru luna aprilie este prevăzută începerea celei de-a treia etape de vaccinare, aşa încât noi credem că după jumătatea lunii aprilie vom putea atinge cel puţin 100.000 de persoane vaccinate zilnic, reprezentând aproximativ 50.000 de persoane cu prima doză şi, sigur, aproximativ 50.000 de persoane cu cea de-a doua doză. Practic, în acest fel, în luna septembrie putem atinge acel prag de imunitate colectivă de cel puţin 60-70%, reprezentând un număr de circa 10 milioane de persoane. Procentul acesta de 50% ar trebui să-l obţinem undeva prin luna iunie a acestui an, iunie-iulie, depinde de rata de adresabilitate a persoanelor către vaccinare. Datele preliminare ne arată că vom avea suficiente doze lunar, încât să asigurăm vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane, în funcţie de adresabilitate”, a declarat președintele CNCAV, marţi, la Palatul Victoria.

Cum se va realiza procesul de imunzare în localitățile fără centru de vaccinare

Valeriu Gheorghiţă a precizat că, în situaţia localităţilor care nu au centru de vaccinare, autorităţile lucrează la organizarea unor echipe mobile, care ar urma să fie disponibile după jumătatea lunii martie.

„În situaţiile localităţilor care nu au un centru de vaccinare sau pentru care accesul la un centru de vaccinare se face cu dificultate, noi lucrăm în acest moment la amenajarea acelor unităţi mobile, acele centre mobile de vaccinuri în care vom opera cu resurse umane de la nivelul fiecărui judeţ, chiar dacă nu vorbim de localitatea pentru care acel centru este destinat şi, de asemenea, parte din personalul din aceste centre şi echipe mobile de vaccinare va proveni şi din Ministerul Apărării Naţionale, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne. Din acest punct de vedere, noi foarte probabil că după jumătatea lunii martie vom avea disponibile aceste unităţi mobile în care vom începe vaccinarea în aceste localităţi, sigur, în momentul în care vom avea şi un număr necesar şi suficient de doze prin care putem să facem acest lucru”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiţă a adăugat că, de asemenea, este analizată posibilitatea de a aloca cu prioritate vaccinuri către acele localităţi care înregistrează un număr mare al cazurilor de COVID-19, o rată de incidenţă cumulată crescută.

„Şi ne gândim în momentul acesta la posibilitatea de vaccinare împotriva COVID-19 chiar în localităţile carantinate. Evident că, din acest punct de vedere, putem interveni cu aceste unităţi mobile, însă trebuie să înţelegem şi aici faptul că aceste unităţi mobile nu sunt nelimitate, practic vorbim de un număr, în momentul de faţă, limitat, care va fi crescut progresiv, în funcţie de nevoile pe care noi le vom avea. La acest moment ne vom pregăti cu aproximativ o unitate mobilă pentru fiecare judeţ şi care va putea fi folosită în funcţie de nevoi de către reprezentanţii autorităţilor locale”, a mai afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Ce loc ocupă România în UE privind numărul de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu ambele doze

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a anunțat că România se află pe locul al doilea la nivelul Uniunii Europene şi pe locul şase la nivel mondial în ce priveşte administrarea celei de-a doua doze de vaccin, raportat la suta de locuitori.

„Comparativ cu ţările membre ale Uniunii Europene, în momentul de faţă, pot să vă spun că în ceea ce priveşte numărul dozelor administrate la suta de persoane, suntem pe locul trei, cu un procent de 7,26. În ceea ce priveşte numărul de persoane vaccinate cu cele două doze, practic cu schema completă de vaccinare, vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 3% din populaţia eligibilă şi suntem pe locul al doilea, alături de Danemarca; pe prima poziţie este Malta. Raportat la nivel global, România este pe locul şase în ceea ce priveşte administrarea celei de-a doua doze, practic, ca număr total de persoane vaccinate cu schemă completă raportat la suta de locuitori”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, marţi, la Palatul Victoria.

Totodată, acesta a atras atenţia asupra faptului că, luni, au apărut date noi referitoare la eficienţa vaccinurilor Pfizer şi AstraZeneca, în urma unui studiu realizat în Scoţia pe aproximativ 5,4 milioane de persoane, dintre care peste 1,1 milioane au fost vaccinate cu prima doză, restul de 3,2 milioane fiind nevaccinate. Valeriu Gheorghiţă a declarat că datele sunt „cât se poate de bune” în ceea ce priveşte eficienţa raportat la numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare.

„Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficienţa vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer şi peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca în ceea ce priveşte internarea pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19. Aceste date, repet, sunt comparative faţă de persoanele nevaccinate, ceea ce arată două lucruri importante. Pe de o parte, este important ca la vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer să efectuăm rapelul la timp. De ce? Pentru că datele din monitorizare au arătat că după cele 28 de zile, rata de eficienţă scădea progresiv, deci este important să facem rapelul şi, de asemenea, confirmă încă o dată eficienţa vaccinului de la AstraZeneca faţă de formele severe de îmbolnăvire, faţă de internare şi, implicit, faţă decese prin această boală şi, de asemenea, confirmă faptul că distanţa dintre cele două doze este importantă în ceea ce priveşte creşterea eficienţei acestui tip de vaccin”, a explicat președintele CNCAV.

Persoane programate pe platforma de programare

În ce priveşte platforma de programare, președintele CNCAV a precizat:

  • 476.528 de persoane sunt programate pentru prima doză cu vaccinul Pfizer şi 614.000 pentru doza de rapel, ultima zi de programare fiind 17 aprilie;
  • 118.000 de persoane sunt programate pentru prima doză cu vaccinul AstraZeneca şi 201.000 pentru doza de rapel, ultima zi de programare fiind la jumătatea lunii martie.

A fost înfiinţat Consiliul Naţional al Siguranţei Pacientului

Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate anunţă înfiinţarea Consiliului Naţional al Siguranţei Pacientului (CNSP), printr-un ordin, care a fost publicat, marţi, în Monitorul Oficial.

Conform unui comunicat, Consiliul este un organism de specialitate consultativ, fără personalitate juridică, neremunerat, condus de un preşedinte şi de un Birou Executiv, aleşi în Adunarea Generală.

Din componenţa Consiliului Naţional al Siguranţei Pacientului fac parte reprezentanţi ai societăţilor ştiinţifice şi profesionale medicale, structuri asociative ale pacienţilor, membri ai Academiei Române, precum şi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, alţi profesionişti din sănătate, cu aprobarea Adunării Generale.

Principalele obiective ale CNSP sunt:

  • formarea şi implementarea culturii siguranţei pacientului în rândul profesioniştilor din sănătate
  • formarea şi implementarea culturii calităţii şi siguranţei serviciilor de sănătate în rândul pacienţilor şi aparţinătorilor
  • activităţi de cercetare specifice asigurării calităţii serviciilor de sănătate şi siguranţei pacientului

Consiliul face propuneri de acţiuni şi proiecte pentru creşterea siguranţei asistenţei medicale, colaborează cu instituţiile de învăţământ superior şi cu alte instituţii de formare medicală în stabilirea nevoilor de formare a profesioniştilor din sănătate în domeniul asigurării şi îmbunătăţirii continue a calităţii serviciilor de sănătate şi a siguranţei pacientului. De asemenea,  constituie comisii de specialitate şi stabileşte atribuţiile acestora, în realizarea obiectivelor propuse.

Totodată, CNSP formulează propuneri de îmbunătăţire sau actualizare a ghidurilor, protocoalelor de practică medicală şi a procedurilor din care acestea fac parte, analizează nivelul de implementare de către profesionişti a bunelor practici diagnostice şi terapeutice pe specialităţi. De asemenea, elaborează recomandări de bune practici diagnostice şi terapeutice, în vederea stabilirii limitelor de competenţă, precizează comunicatul citat.

MS: Câte cazuri de infectare cu tulpina britanică a SARS-CoV-2 au fost confirmate, până acum, în România

164 de cazuri de infectare cu varianta britanică a SARS-CoV-2 au fost confirmate, până în prezent, în România, anunță Ministerul Sănătății.

„Ministerul Sănătății a fost informat, marți, de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), că, în România, au fost confirmate, până în prezent, 164 de cazuri de infectare cu SARS-Cov-2, noua variantă UK – linia genetică B.1.1.7”, informează Ministerul Sănătății (MS).

Cazurile confirmate provin din București (92 de cazuri), județul Timiș (11 cazuri), județul Cluj (9 cazuri), județul Ilfov (6 cazuri), județul Suceava (8 cazuri), județul Botoșani (5 cazuri), județul Vâlcea (4 cazuri), județul Galați (4 cazuri), județul Caraș-Severin (2 cazuri), județul Argeș (2 cazuri), județul Gorj (2 cazuri), județul Covasna (9 cazuri) și din județele Giurgiu, Constanța, Mureș, Hunedoara, Vrancea, Vaslui, Prahova, Brăila, Bihor și Dolj (câte 1 caz).

„Cazurile confirmate provin dintr-un total de 499 de secvențieri care au fost raportate, până în prezent, Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile”, mai precizează sursa citată.