INSP: Noua tulpină SARS-CoV-2 din Marea Britanie circulă deja în jumătate dintre județele țării

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează, în primul raport privind răspândirea tulpinei UK a coronavirusului în țara noastră, că aceasta circulă deja în jumătate din județele țării și „există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat”.

„Sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea secvenţierilor şi comunicarea rezultatelor la DSP şi CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigaţiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice şi a instituirii măsurilor necesare faţă de cazuri şi contacţi, având în vedere transmisibilitatea crescută a acestei variante şi, conform ultimelor evidenţe sosite din Marea Britanie, severitatea mai mare a bolii pe care o generează la vârstnici”, a evidenţiat INSP.

Până în prezent, în acest an, au fost comunicate la Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) 499 de secvenţieri, Dintre acestea, au fost identificate 136 de cazuri de infectare cu noua tulpină, rata de confirmare fiind de 27,3%.

Până la data menţionată, nu au fost detectate alte variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, a subliniat INSP.

Conform INSP, cele 136 de cazuri confirmate cu varianta B.1.1.7 au provenit din următoarele judeţe: Argeş (2), Bucureşti (80), Bihor (1), Brăila (1), Botoşani (4), Caraş-Severin (2), Cluj (9), Constanţa (1), Covasna (1), Galaţi (2), Giurgiu (1), Gorj (2), Hunedoara (1), Ilfov (5), Mureş (1), Prahova (1), Suceava (5), Timiş (11), Vâlcea (4), Vrancea (1), Vaslui (1).

Cele mai multe cazuri confirmate s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani.  Majoritatea cazurilor (95,6%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani. Au fost înregistrate două cazuri cu vârsta sub un an, ambii copii provenind din focare familiale de COVID-19.

Se observă un număr evident mai mare de cazuri la sexul masculin la 55-64 de ani, respectiv la sexul feminin la 25-34 de ani. „Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbații din grupa de vârstă 55-64 de ani, respectiv la femeile din grupa de vârstă 25-34 de ani, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic”, se arată în raportul INSP.

În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București nu au menționat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 77 de cazuri (57%). Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost menționată pentru numai 5 cazuri (4%).

49 de cazuri (36%) au avut contact cu cazuri confirmate cu noua variantă B.1.1.7 și au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate.

Un caz a fost încadrat ca infecție asociată asistenței medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul. Pentru două cazuri contactul probabil a avut loc în familie, respectiv la locul de muncă (sursa probabilă nu fusese investigată prin secvențiere).

De la două cazuri nu au putut fi obținute informații din cauza refuzului, respectiv a imposibilității contactării telefonice a persoanei.

„Proporția cea mai mare fiind a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, acest fapt denotă circulația deja intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate”, subliniază INSP.

3.382 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.382 de cazuri noi de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, iar alți 119 pacienți cu COVID-19 au murit.  În secțiile de terapie intensivă sunt internați 978 de pacienți cu COVID-19 în stare gravă.

Până astăzi, 23 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 784.711 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 728.252 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 20.013 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 22.02.2021 (10:00) – 23.02.2021 (10:00) au fost raportate 119 decese (68 bărbați și 51 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 38 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 41 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 29 decese la categoria de peste 80 de ani.

118 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.463. Dintre acestea, 978 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.904.761 de teste RT-PCR și 262.823 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.599 de teste RT-PCR (15.082 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.517 la cerere) și 9.381 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 38.666 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.623 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.814 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 162 de persoane.

 

Premierul britanic a prezentat planul complet de relaxare, în vederea ieșirii treptate din lockdown

Premierul britanic Boris Johnson a prezentat planul său complet de relaxare, astfel încât să se poată ieși treptat din lockdown. Printre altele, planul prevede redeschiderea școlilor începând cu data de 8 martie și redeschiderea treptată a localurilor și cluburilor.

Potrivit premierului Boris Johnson, relaxarea se datorează programului de vaccinare, iar Guvernul britanic plănuieşte să vaccineze toţi adulţii cu cel puţin o doză până pe 31 iulie. Peste 17 milioane de britanici au primit, până în prezent, prima doză din vaccinul împotriva COVID-19.

”Trebuie să acceptăm faptul că nu putem insista la nesfârşit cu restricţii care au separat familii şi persoane apropiate atât de mult timp, au ameninţat traiul a milioane de oameni şi au ţinut elevii departe de şcoală”, a declarat Boris Johnson în cadrul prezentării planului de relaxare.

Planul prevede patru etape de reluare a activităților. Prima etapă vizează redeschiderea școlilor în Anglia din 8 martie. Aceasta este data când britanicii au voie să socializeze fizic, să se întâlnească între ei și chiar să meargă la picnic.

A doua etapă constă în redeschiderea magazinelor, a saloanelor de coafură, precum şi a barurilor şi restaurantelor la exterior din 12 aprilie.

Din 17 mai își vor putea realua activitatea cinematografele şi teatrele, iar localurile vor putea primi clienţi în interior. Şi pe stadioane va fi permis accesul unui număr redus de spectatori.

Ultima etapă constă în îndepărtarea restricţiilor sociale şi redeschiderea cluburilor, care stau închise mai bine de un an, începând cu data de 21 iunie.

De asemenea, oficialul a menționat și că aceste date se pot schimba în funcţie de evoluţia cazurilor.

Marea Britanie a intrat în lockdown național la începutul anului 2021.

Statul britanic se confruntă cu o situație îngrijorătoare în contextual apariției noii tulpini a virusului SARS-CoV-2.

”Avem acum o nouă variantă a virusului. A fost atât frustrant, cât și alarmant să vedem viteza cu care noua variantă circulă. Oamenii noștri de știință au confirmat că noua variantă este între 50% și 70% mai transmisibilă, acest lucru înseamnă că este mult mai probabil să vă infectați și să-l dați mai departe. În timp ce vă vorbesc, spitalele noastre sunt sub o presiune mai mare din partea Covid-19 decât în orice alt moment al pandemiei. În Anglia, numărul de pacienți Covid-19 din spitale a crescut cu aproape o treime în ultima săptămână, la aproape 27.000”, a spus Boris Johnson luni seară.

Duminică, în Marea Britanie au existat aproape 55.000 de cazuri noi şi, în total, peste 75.000 de persoane au murit din cauza COVID-19 în timpul pandemiei, al doilea cel mai mare bilanţ din Europa.

 

Germania dorește ieșirea treptată din izolare

Germania își dorește o ieșire treptată din izolarea impusă de pandemia de COVID-19, odată cu creșterea numărului de teste pentru depistarea infecției cu SARS-CoV-2.

Anunțul a fost făcut de cancelarul german Angela Merkel în cadrul unei reuniuni a partidului său, informează Reuters.

Mai exact, oficialul vrea o ieşire din izolare în trei etape. În primă fază se dorește ridicarea restricţiilor contactelor între persoane, apoi o redeschidere a instituţiilor şcolare şi profesionale. O ultimă etapă ar fi permiterea desfășurării activităţilor sportive și reluarea activității restaurantelor şi activităților culturale.

Germania a prelungit până pe 7 martie restricţiile impuse la nivel national cu scopul de a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2.

De luni însă, școlile primare şi creşele au început să fie redeschise în zece landuri, iar saloane de coafură urmeză să fie redeschise săptămânile viitoare.

Potrivit Reuters, numărul de noi cazuri a stagnat în ultima săptămână, iar nivelul incidenţei oscilează în jur de 60 de cazuri la 100.000 de locuitori.

În cadrul aceleași reuniuni, ministrul german al Sănătăţii ,Jens Spahn, a menționat că intenționează să permită cabinetelor medicilor să vaccineze populaţia după ce vor fi livrate între trei şi cinci milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 săptămânal. Iar asta în contextul în care, activitatea de vaccinare în Germania a fost limitată de problemele legate de producția și livrarea vaccinurilor, mai scrie Reuters.

Până duminică, în Germania, au fost vaccinate peste 3,3 milioane de persoane cu cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19, adică 4% din populație.

 

Unitatea de terapie intensivă mobilă de la ”Marius Nasta” funcționează momentan fără pacienți

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, a declarat luni seară, în urma incidentului de duminică seară la unitatea de terapie intensivă mobilă din cadrul Institutului, că unitatea mobilă funcționează momentan dar fără pacienți.

”În acest moment unitatea mobilă funcționează fără pacienți. O mașină de pompieri este în curtea Institutului să supravegheze că nu apar alte incidente și o să vedem mâine (n.r. marți) din nou, împreună cu echipele ISU, concluziile celor 24 de ore de supraveghere”, a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler la Digi24.

Reamintim că duminică seară, la ora 22:22, o alertă a fost dată de personalul medical din cadrul Institutului ”Marius Nasta”, care a văzut o flamă urmată de fum la unitatea mobilă ATI din curtea spitalului.

În urma apelului la 112, forțele de intervenție s-au mobilizat masiv, mai multe mașini de pompieri, ambulanțe, SMURD ajungând la fața locului.

Incidentul nu s-a soldat cu un incendiu, nimeni nu a fost rănit și pacienții au fost mutați în spital. În unitatea mobilă erau 7 pacienți.

Când va începe vaccinarea anti-COVID-19 a angajaților din învățământ. Anunțul președintelui CNCAV

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiță, a anunțat, luni seară, că vaccinarea cu prioritate a persoanelor din învățământul preuniversitar și universitar începe săptămâna aceasta, cu sprijinul echipelor mobile de vaccinare, în centrele de vaccinare deja existente în județe.

În prezent sunt aproximativ 42.000 de persoane din sistemul de educație care au fost deja vaccinate. Dintre acestea, aproximativ jumătate au primit deja doza a doua de vaccin. Alte 128.000 de persoane din sistemul de învățământ sunt deja programate, a mai spus dr. Valeriu Gheorghiță.

„În cursul acestei săptămâni vom demara vaccinarea cu prioritate a persoanelor atât din sistemul de învățământ preuniversitar, cât și universitar, prin sprijinul echipelor mobile de vaccinare în spațiile puse la dispoziție în mare parte de Ministerul Educației, respectiv în centrele de vaccinare existente la nivelul fiecărui județ, separat pe cele două tipuri de vaccinuri: vaccinul de la AstraZeneca, respectiv vaccinul de la Pfizer”, a explicat președintele CNCAV, la un post de televiziune.

Luni, au fost trimise către România aproximativ 201.000 doze de vaccin de la Pfizer, cea mai mare tranșă de până la acest moment, care asigură, practic, vaccinarea persoanelor deja programate pentru prima doză, cât și doza a doua și, de asemenea, permite accelerarea campaniei de vaccinare și, respectiv, vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ, a persoanelor internate în centrele rezidențiale care nu au fost vaccinate, dar și a persoanelor care sunt, în momentul de față, în imposibilitatea de a se deplasa la un centru de vaccinare.

Valeriu Gheorghiță a anunțat și că ia în calcul deschiderea de noi cabinete de vaccinare în luna martie, cu posibilitatea începerii programărilor chiar de la începutul lunii martie. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare susține că, astfel, o să se ajungă în curând la un milion de persoane vaccinate și, dacă ritmul se va menține, zece milioane de români ar putea fi imunizați până în luna septembrie.

Gheorghiţă, despre starea persoanei care a suferit o reacție de tip anafilactic după vaccinul anti-COVID-19

Femeia de 46 de ani, care a suferit o reacţie adversă severă de tip anafilactic la câteva minute după inocularea vaccinului produs de AstraZeneca, se află internată într-un spital din Slatina, este în stare foarte bună şi, cel mai probabil, marţi va fi externată, a anunțat președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), medicul Valeriu Gheorghiţă.

„Starea persoanei este foarte bună în momentul de faţă şi, din datele furnizate, urmează să fie externată în zilele următoare, probabil chiar mâine. Este de remarcat şi de subliniat faptul că personalul medical a reacţionat cu promptitudine, au cunoscut procedurile, s-a administrat adrenalină şi tot ce trebuie în cazul în care se instalează o astfel de reacţie”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, luni seară, la un post de televiziune..

„Eu aş putea sublinia un aspect, dacă ne aducem aminte, chiar din primele zile de la debutul campaniei de vaccinare în Marea Britanie s-au semnalat două cazuri de reacţie anafilactică la persoane cu istoric de şoc anafilactic în antecedente, iar reacţia anafilactică este una foarte rară, din datele pe care noi le avem la dispoziţie apar circa 2,5 până la cinci cazuri la cel puţin un milion de doze administrate, este o evaluare făcută în Statele Unite pe circa 17-18 milioane de doze fără să se înregistreze cazuri de deces din acest punct de vedere”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a precizat că, deşi reprezintă o reacţie adversă majoră, şocul anafilactic are o evoluţie favorabilă, dacă personalul medical recunoaşte la timp reacţia şi administrează tratamentul corect.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat, luni, că o femeie de 46 de ani a avut o reacţie severă, anafilactică, la scurt timp după ce i s-a administrat prima doză de vaccin AstraZeneca, ea nefiind cunoscută cu alergii.

OMS: Compensaţii pentru persoanele care au suferit reacţii adverse grave la vaccinuri anti-COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat un program prin care o persoană care a fost vaccinată împotriva COVID-19, din grupul celor 92 de ţări cele mai sărace ale lumii, şi care a suferit efecte adverse grave, să poată fi astfel compensată, relatează EFE.

Programul vizează persoanele care au primit un vaccin prin platforma COVAX, creată de OMS şi de alte entităţi pentru a garanta un acces echitabil la aceste tratamente în ţările cu venituri medii şi mici.

Toate vaccinurile distribuite ca parte a acestui program au trecut etapele proprii de dezvoltare ale unui vaccin care îi garantează eficienţa, securitatea şi calitatea. Totuşi, toate aceste medicamente, inclusiv vaccinurile care au fost aprobate ca uz general, pot provoca în cazuri rare efecte adverse grave, a anunţat OMS într-un comunicat.

Peste 190 de ţări participă la COVAX. Dintre acestea, 92 de ţări cu venituri mici au fost selectate să primească vaccinuri finanţate de platformă.

Programul de acordare de compensaţii anunţat luni se aplică doar acestor ţări, a anunţat OMS. „Este vorba de primul şi unicul mecanism de acordare de compensaţii pentru daune provocate de vaccinuri care operează la scară internaţională”, a precizat OMS.

Obiectivul este de a oferi acestui grup de ţări o procedură rapidă, justă şi transparentă pentru a primi compensaţii în cazurile „rare şi la efecte adverse grave, asociate distribuirii de vaccinuri prin COVAX până la 30 iunie 2022”.

În acest fel, persoanele afectate nu vor fi nevoite să recurgă la tribunale şi să iniţieze procese ce pot fi lungi şi costisitoare.

La cele aproximativ 208 milioane de doze vaccin administrate în diferite ţări nu s-au raportat deocamdată cazuri de efecte adverse foarte grave.

În rare ocazii s-a observat o reacţie adversă la pacienţi cu antecedente de alergii, 4 sau 5 cazuri la un milion de persoane care au primit vaccinul Pfizer, sau 2 – 3 cazuri la un milion la vaccinurile de la Moderna, potrivit statisticilor realizate de SUA.

Managerul interimar al Institutului „Matei Balş”, demis de ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, l-a demis, luni, pe managerul interimar al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Univ. Dr Matei Balș” din București. Atribuțiile de manager interimar vor fi preluate de directorul medical dr.  Cătălin Apostolescu.

„Decizia este motivată de multiplele disfuncționalități în gestionarea situației pacienților internați în Pavilionul V al Institutului care au fost transferați în urma incendiului din 29 ianuarie 2021 și în comunicarea cu Ministerul Sănătății, conform Art. 6, alin. (1) și (5), al Ordinului ministrului Sănătății 1384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management și a listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății (MS).

Conform sursei citate, Ministerul Sănătăţii a solicitat, luni dimineaţă, informaţii cu privire la decesul unui pacient internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov care, potrivit presei, s-a aflat în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Univ. Dr Matei Balş” în timpul incendiului.

„Institutul a răspuns, printr-o notă telefonică, la ora 10.01, potrivit căreia pacientul nu s-a aflat în Pavilionul V în momentul incendiului şi nu a fost transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov. La ora 14.17, Institutul a revenit asupra acestei informaţii şi a comunicat Ministerului Sănătăţii că pacientul s-a aflat în Pavilionul V în timpul incendiului, că a fost evacuat de către personalul medical propriu înaintea sosirii echipajelor de intervenţie şi că a fost transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov în data de 29 ianuarie 2021, la ora 16.30”, explică MS.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a solicitat demararea unei anchete a Corpului de Control al ministrului care să elucideze modul în care au fost gestionate transferurile tuturor pacienţilor internaţi în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Univ. Dr Matei Balş” din Bucureşti, precum şi comunicarea cu toate celelalte autorităţi implicate.

Șeful OMS acuză „unele țări bogate” că subminează distribuția echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acuzat luni ”unele ţări bogate că subminează” sistemul de distribuţie echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19, COVAX, persistând în abordarea directă a producătorilor pentru a avea acces la mai multe doze, relatează AFP.

”Unele ţări bogate se apropie în prezent de producători pentru a-şi asigura accesul la doze de vaccin suplimentare, ceea ce afectează contractele cu COVAX, iar numărul de doze alocate COVAX a fost redus din acest motiv”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier.

Sistemul COVAX a fost creat pentru a încerca să împiedice ţările bogate să monopolizeze toate dozele de vaccin care sunt încă fabricate într-o cantitate prea mică pentru a satisface cererea globală. COVAX include, de asemenea, un mecanism de finanţare care ar trebui să permită unui număr de 92 de economii cu venituri mici şi medii să aibă acces la vaccinuri.

Însă, lipsa vaccinurilor arată că primele distribuţii către ţările sărace nu vor avea loc până la sfârşitul lunii, în timp ce în multe ţări bogate au început deja campaniile de vaccinare la sfârşitul anului 2020.

Răspunzând la o întrebare cu privire la angajamentele substanţiale luate de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Germania de a creşte semnificativ contribuţia lor la COVAX, directorul general al OMS şi-a exprimat nemulţumirea.

„A avea bani nu înseamnă nimic, dacă nu-i poţi folosi pentru a cumpăra vaccinuri”, a spus el.

„Şi putem livra vaccinuri ţărilor membre COVAX numai dacă ţările bogate cooperează respectând contractele încheiate în cadrul COVAX”, a insistat el, îndemnând acele ţări, pe care nu le-a numit, „să se asigure că astfel comportamentul lor nu subminează sistemul de distribuţie monitorizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alianţa pentru vaccinuri (Gavi)”.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a pledat, de asemenea, pentru distribuţia mai largă a vaccinurilor, din raţiuni morale, dar şi pentru că este în interesul tuturor să eradicăm rapid virusul, să prevenim ca variante, uneori mai periculoase, să nu continue să se răspândească peste tot. Însă, a recunoscut el, „guvernele au în primul rând o obligaţie faţă de populaţiile lor”.