17.1 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Dr. Marius Geantă, ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută

    Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, subliniază că sunt luate în calcul, în continuare, mai multe ipoteze pentru a explica apariția cazurilor de hepatită de cauză necunoscută, dar mai ales a formelor grave, care duc rapid la insuficiență hepatică și la nevoia de transplant de ficat.

    ”Deși se adună în continuare date în mai multe țări (atât despre noi cazuri, dar și date individualizate despre fiecare caz), analiza este îngreunată de indisponibilitatea unor informații cheie (provenind, de exemplu, din biopsia hepatică; în puținele cazuri în care au existat date de biopsie hepatică, s-a dovedit că aceasta nu este sugestivă pentru a susține implicarea directă a adenovirusului 41F) sau de date incomplete (de exemplu, s-au luat în calcul date despre infecția recenta cu SARS-CoV-2, nu și date despre o infecție mai veche, care a trecut de faza acută). De ce este atât de important să fie luate în calcul cât mai multe informații? Pentru a putea elimina sau valida ipotezele de lucru”, a scris dr. Marius Geantă pe pagina sa de Facebook.

    Potrivit medicului, un studiu de caz publicat recent în The Lancet, și bazat de studii în laborator, ”aduce o ipoteză pe care mulți cercetători o consideră plauzibilă pentru a explica de ce apar aceste forme fulminante de hepatită la copii la care s-a identificat prezența adenovirusului 41F (dar alte date disponibile până acum nu susțineau și nici nu puteau explica mecanismul prin care apare hepatita fulminantă, cunoscând faptul că adenovirusul 41F determină afectări gastrointestinale, alături de cele respiratorii; nu exista dovezi care să lege, istoric, infectarea cu acest subtip de adenovirus de apariția hepatitei fulminante)”.

    ”În studiul menționat, s-au dat în calcul analize care nu au fost incluse în cele mai multe dintre cercetările anterioare: analiza SARS-CoV-2 în materiile fecale. După o infecție acută cu SARS-CoV-2, este cunoscut faptul că virusul poate să persiste la nivelul intestinului o perioadă lungă de timp, chiar dacă episodul acut s-a remis și persoana respectivă s-a vindecat. Autorii studiului afirmă că prezența în intestin a SARS-CoV-2 suprapusă cu o infectare cu adenovirusul 41F (afectarea gastrointestinala) favorizează apariția unui mecanism de activare exagerată a celulelor imunitare, mediată de așa-numitul super-antigen SARS-CoV-2 (în fapt fragmente ale proteinei Spike care persistă și se acumulează în intestin, iar din interacțiunea cu factorul favorizant adenovirus 41F rezultă un răspuns imun exagerat, asemănător celui descris în sindromul inflamator multisistemic, care apare la o minoritate a copiilor în faza acută a infecției SARS-CoV-2). Același studiu afirmă că superantigenul SARS-CoV-2 de la nivel intestinal are asemănări structurale cu enterotoxina B secretată de stafilococul auriu, despre care se știe că determină o activare exagerată și nespecifică a sistemului imun, determinând forme grave de boală care pot merge până la șocul septic”, mai scrie dr. Marius Geantă.

    ”Dacă vor fi confirmate de alte cercetări independente, datele din studiul publicat de The Lancet se vor dovedi extrem de importante din punct de vedere diagnostic și terapeutic, permițând o identificare mai rapidă a cazurilor și intervenții care să blocheze căile răspunsului imun exagerat, împiedicând astfel apariția complicațiilor, inclusiv hepatita fulminantă”, a mai transmis medicul.

    Componența și atribuțiile comisiilor de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

    Ordinul nr. 1286/2022 pentru stabilirea componenţei şi atribuţiilor comisiilor de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului:

    Ministrul Sănătăţii emite următorul Ordin:

    Art. 1. – Comisia de soluţionare a contestaţiilor procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională, denumită în continuare Comisia, se constituie la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 1572 din Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art. 2. – Comisia prevăzută la art. 1 este formată din:

    1. preşedinte: directorul executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti;

    2. 3 membri, după cum urmează:

    a) consilier juridic din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau persoană cu studii juridice, după caz;

    b) medic primar/specialist de medicina muncii din direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti sau conducătorul Compartimentului de evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi de muncă, după caz;

    c) medic primar/specialist de medicina muncii din cadrul unităţilor sanitare din judeţul respectiv;

    3. secretar – referent din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

    Art. 3. – Componenţa nominală a Comisiei se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti.

    Art. 4. – Atribuţiile Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională sunt prevăzute în anexa nr. 1.

    Art. 5. – Modelul deciziei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este prevăzut în anexa nr. 2.

    Art. 6. – Cheltuielile aferente activităţii Comisiei (suportul logistic, cheltuielile materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii secretariatului Comisiei) vor fi suportate de către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz.

    Art. 7. – Cheltuielile de deplasare pentru îndeplinirea sarcinilor membrilor Comisiei se suportă de către instituţiile din care provin.

    Art. 8. – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 9. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ANEXA Nr. 1

    ATRIBUŢIILE Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

    CAPITOLUL I
    Atribuţiile Comisiei de soluţionare a contestaţiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională

    Art. 1. – Comisia de soluţionare a contestaţiilor procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională (Comisia) are următoarele atribuţii:

    a) analizează fiecare contestaţie în parte, urmărind aplicarea corectă a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, privind cercetarea cazului de boală profesională;

    b) soluţionează, întocmeşte şi eliberează decizia privind contestaţia procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu concluzia „admis/respins”.

    CAPITOLUL II
    Activitatea Comisiei

    Art. 2. – Comisia se poate întruni în şedinţe cu prezenţă fizică sau prin utilizarea mijloacelor la distanţă videoconferinţă sau teleconferinţă.

    Art. 3. – În situaţia în care şedinţa va fi organizată prin utilizarea mijloacelor la distanţă, contestaţia, împreună cu dosarul de cercetare pentru declararea bolilor profesionale, va fi transmisă prin poştă electronică membrilor Comisiei.

    Art. 4. – Pregătirea şedinţei este asigurată de secretarul Comisiei, care ţine evidenţa contestaţiilor înregistrate în ordine cronologică într-un registru cu această destinaţie.

    Art. 5. – Preşedintele Comisiei fixează termenul şedinţei, în maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii contestaţiei.

    Art. 6. – (1) Procesul-verbal al fiecărei şedinţe cuprinde indicarea cauzei, data, ora şi locul şedinţei, numele membrilor Comisiei, indicarea documentelor prezentate în şedinţă, precum şi rezoluţiile pronunţate în timpul şedinţei.

    (2) Procesul-verbal se întocmeşte în 2 exemplare: un exemplar se ataşează la dosarul de cercetare, iar un exemplar rămâne în arhiva instituţiei.

    (3) Procesul-verbal se semnează de către toţi participanţii, indiferent de forma de desfăşurare a şedinţei, cu prezenţă fizică sau organizată prin videoconferinţă sau teleconferinţă. În cazul în care şedinţa se desfăşoară prin videoconferinţă sau teleconferinţă, procesul-verbal se semnează prin semnătură electronică sau e-mail de confirmare, după caz.

    Art. 7. – (1) Comisia soluţionează contestaţia procesuluiverbal de cercetare a cazului de boală profesională, cu concluzia „admis/respins”, cu majoritate simplă de voturi.

    (2) Deciziile sunt consemnate în registrul Comisiei care cuprinde: numărul şi data rezoluţiei, numărul contestaţiei, concluzia „admis/respins”.

    Art. 8. – Decizia prin care se soluţionează contestaţia se întocmeşte în 3 exemplare semnate de toţi membrii prezenţi ai Comisiei şi se păstrează după cum urmează: un exemplar se transmite contestatarului prin poştă cu confirmare de primire, un exemplar se ataşează la dosarul de cercetare, un exemplar rămâne în arhiva instituţiei.

    Art. 9. – Deciziile sunt trimise în format electronic către Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) – Secţia sănătate ocupaţională şi informare toxicologică.

    CAPITOLUL III
    Procedura de depunere a contestaţiilor

    Art. 10. – Angajatorul sau reprezentantul acestuia ori, după caz, persoana fizică autorizată în cazul profesiilor liberale sau lucrătorul ori asigurătorul poate contesta procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională în termenul prevăzut de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de la data de la care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de conţinutul actului.

    Art. 11. – (1) Contestaţia se face în scris către direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti de pe raza administrativ-teritorială în care s-a realizat cercetarea cazului de boală profesională.

    (2) Contestatarul depune contestaţia la registratura direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti care a emis actul contestat sau prin poştă, cu confirmare de primire.

    (3) Contestaţia se redactează în limba română şi cuprinde următoarele elemente:

    a) datele de identificare ale contestatarului: numele şi prenumele, CNP, domiciliul, adresa de corespondenţă, telefon, e-mail sau, după caz, unitatea economică, sediul, CUI, reprezentantul legal;

    b) obiectul contestaţiei;

    c) motivele care stau la baza contestaţiei (în fapt şi în drept);

    d) data şi semnătura.

    (4) Contestaţia va fi însoţită de documente ce susţin motivele ce stau la baza contestaţiei (copii conforme cu originalul).

    CAPITOLUL IV
    Incompatibilităţi

    Art. 12. – Este considerat incompatibil cu calitatea de membru în Comisie:

    a) medicul în specialitatea medicina muncii din direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti care a emis documentul contestat;

    b) medicul în specialitatea medicina muncii din clinica/secţia de medicina muncii sau cabinetul de medicina muncii din structura spitalelor care a semnalat diagnosticul prezumtiv de boală profesională;

    c) medicul în specialitatea medicina muncii care asigură asistenţa de medicina muncii la unitatea respectivă;

    d) orice medic în specialitatea medicina muncii aflat în relaţie de incompatibilitate prin rudele sau afinii până la gradul IV inclusiv ai celor implicaţi.

    CAPITOLUL V
    Confidenţialitatea informaţiilor

    Art. 13. – Întreaga procedură de analiză a contestaţiilor este confidenţială.

    Art. 14. – Membrii Comisiei respectă prevederile legislative referitoare la confidenţialitatea datelor privind diagnosticul pacienţilor, conflictul de interese şi prevederile Regulamentului (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

    Art. 15. – Încălcarea confidenţialităţii de către membrii Comisiei atrage sancţiuni profesionale şi administrative, conform dispoziţiilor legale.

     

    Administrarea unei doze booster de vaccin Pfizer pentru copiii între 5 şi 11 ani, autorizată în SUA

    Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat utilizarea unei doze booster de vaccin Pfizer împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani, a anunţat marţi FDA, relatează Reuters.

    Autorizaţia FDA face ca toate persoanele din Statele Unite cu vârsta peste 5 ani să devină eligibile pentru doze booster de vaccin Pfizer împotriva COVID-19, deşi este necesar şi acordul Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA în acest sens.

    Copiii cu vârsta sub cinci ani nu sunt încă eligibili pentru un vaccin anti-COVID-19 în Statele Unite.

    „Deşi în majoritatea cazurilor COVID-19 tinde să fie mai puţin sever la copii decât la adulţi, în urma valului Omicron un număr mai mare de copii s-au îmbolnăvit şi au fost spitalizaţi”, a declarat comisarul FDA, Robert Califf, într-un comunicat.

    Guvernul american a cerut populaţiei să îşi facă doze booster de vaccin anti-COVID, iar celor nevaccinaţi care prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 sau de deces să se imunizeze.

    Nu se ştie însă care este cererea pentru o doză booster pentru grupa de vârstă 5-11 ani. Doar 28,8% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani sunt complet vaccinaţi, conform celor mai recente date CDC.

    Modificări în reglementările privind prescripția medicală electronică pentru medicamente. Ordinul, în Monitorul Oficial

    Monitorul Oficial a publicat, marți, Ordinul nr. 1.327/247/2022 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu.

    “Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, respectiv medicilor care au încheiate convenții pentru prescriere de medicamente un număr de prescripții medicale electronice online și offline, generat automat de Sistemul informatic pentru prescripția electronică al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la solicitarea acestora, și organizează evidența prescripțiilor medicale electronice online și offline atribuite”, prevede noul ordin.

    Potrivit actului normativ, prescripţiile medicale electronice se pot elibera de către orice farmacie care, la data eliberării acestora, se află în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, respectiv de către farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate cu scop curativ, conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Actul normativ reglementează și situația în care pentru un pacient sunt prescrise mai mult de 10 medicamente.

    “În situațiile în care, pentru afecțiunile cronice de care suferă, asiguratul are nevoie de mai mult de 10 medicamente diferite, din subliste diferite/lună, se pot elibera mai multe prescripții medicale, cu respectarea limitelor de prescriere prevăzute de contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate”, se arată în actul normativ.

    Noul ordin se va aplica de la 1 iunie 2022.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

    Ministrul sănătăţii şi Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

    Art. I. – Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 674/252/2012 privind aprobarea formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 2 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 1, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(3) Casele de asigurări de sănătate vor atribui furnizorilor de servicii medicale, respectiv medicilor care au încheiate convenţii pentru prescriere de medicamente un număr de prescripţii medicale electronice online şi offline, generat automat de Sistemul informatic pentru prescripţia electronică al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la solicitarea acestora, şi organizează evidenţa prescripţiilor medicale electronice online şi offline atribuite.”

    2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    3. În anexa nr. 2, la capitolul I punctul 2, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „c) emiterea de către unităţile spitaliceşti, pentru asiguraţi, pe timpul internării acestora, a prescripţiilor medicale electronice pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală – cu excepţia situaţiilor prevăzute în contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia.”

    4. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „4. Prescripţiile medicale electronice se pot elibera de către orice farmacie care, la data eliberării acestora, se află în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, respectiv de către farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul bolnavilor cuprinşi în unele programe de sănătate cu scop curativ, conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

    5. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „6. Se va întocmi o prescripţie medicală electronică distinctă pentru fiecare dintre următoarele situaţii:

    6.1. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu diabet zaharat (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 5 – Programul naţional de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat); astfel, se va întocmi câte o prescripţie distinctă pentru fiecare dintre situaţiile următoare: tratamentul cu antidiabetice noninsulinice, tratamentul cu antidiabetice de tipul insulinelor + teste de automonitorizare, tratamentul mixt (antidiabetice noninsulinice + antidiabetice de tipul insulinelor) + teste de automonitorizare;

    6.2. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu afecţiuni oncologice (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 3 – Programul naţional de oncologie), conform hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;

    6.3. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cu stare posttransplant (sublista C – secţiunea C2, Programul naţional cu scop curativ – 9 – Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, subprogramul 9.7 – Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi);

    6.4. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ pentru care eliberarea se face prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (pentru fiecare program, DCI-urile corespunzătoare medicamentelor specifice pentru tratamentul ambulatoriu al bolnavilor fac obiectul unei prescripţii distincte);

    6.5. DCI-uri notate cu (**)1 nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

    6.6. DCI-uri corespunzătoare medicamentelor cu sau fără contribuţie personală, prescrise pentru persoanele care se constituie în categoria de personal contractual;

    6.7. DCI-uri prescrise în cadrul tratamentului pentru unele boli rare din cadrul Programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare – 6 – hemofilie şi talesemie (6.1), mucoviscidoză (6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (6.5.2), sindromul Prader-Willi (6.7), boala Fabry (6.8), purpura trombocitopenică imună idiopatică cronică (6.17), fibroza pulmonară idiopatică (6.20), distrofia musculară Duchenne (6.21), angioedem ereditar (6.22), neuropatia optică ereditară Leber (6.23), limfangioleiomiomatoză (6.28);

    6.8. DCI-uri din cadrul sublistei B, prescrise în regim de compensare 90% din preţul de referinţă pentru beneficiarii Programului privind compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009 privind aprobarea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, cu modificările şi completările ulterioare;

    6.9. Medicamente corespunzătoare DCI-urilor pentru care au fost încheiate contracte cost-volum/cost-volum-rezultat.”

    6. În anexa nr. 2, la capitolul I, punctul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „7. Prezenţa în formularul de prescripţie medicală electronică a doar 10 poziţii pentru prescriere nu limitează drepturile asiguratului prevăzute în contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. În situaţiile în care, pentru afecţiunile cronice de care suferă, asiguratul are nevoie de mai mult de 10 medicamente diferite, din subliste diferite/lună, se pot elibera mai multe prescripţii medicale, cu respectarea limitelor de prescriere prevăzute de contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.”

    7. În anexa nr. 2, la capitolul I punctul 10 litera b), subpunctul b4) se abrogă.

    8. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „b) se alege prin bifare cu «x» categoria de furnizor de servicii medicale, după cum urmează:

    – «MF» – medicină de familie;

    – «Ambulatoriu» – ambulatoriul de specialitate (inclusiv cabinetele de medicină dentară); medicii angajaţi ai unui spital care prestează servicii în baza contractului încheiat între spital şi casa de asigurări de sănătate pentru servicii ambulatorii de specialitate vor bifa căsuţa «Ambulatoriu» atunci când eliberează prescripţii medicale electronice pacienţilor consultaţi în ambulatoriul de specialitate al spitalului;

    – «Spital» – pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, inclusiv cele autorizate de Ministerul Sănătăţii să furnizeze servicii medicale spitaliceşti în regim de spitalizare de zi, pentru prescripţiile medicale electronice prescrise la externare;

    – «Altele» se va nota:

    – cifra 1 pentru convenţiile încheiate cu medicii care îşi desfăşoară activitatea în dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală şi staţionare de zi psihiatrie, cabinete de planificare familială, cabinete de medicină dentară care nu se află în relaţie contractuală cu casa de asigurări de sănătate, care se află în structura spitalului ca unităţi fără personalitate juridică;

    – cifra 2 pentru convenţiile încheiate cu celelalte categorii de medici prevăzute în contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia;

    – cifra 3 pentru contractele încheiate pentru furnizarea de îngrijiri paliative la domiciliu.”

    9. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 2 litera a), subpunctul (iii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(iii) se bifează «Pensionar» pentru toate persoanele care îşi dovedesc această calitate printr-un cupon de pensie; pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se bifează categoria «lista B 90%»;”.

    10. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 2 litera a), subpunctul (v) şi prima liniuţă a subpunctului (x) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „(v) se bifează «Elev/Ucenic/Student (18-26 ani)» pentru toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, care fac dovada calităţii lor de asigurat şi dacă nu realizează venituri. Pentru această categorie, contravaloarea medicamentelor prescrise se suportă din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, la nivelul preţului de referinţă, în condiţiile contractului-cadru, dacă nu realizează venituri;

    . . . . . . . . . .

    – cifra 1, dacă este vorba de persoane beneficiare de legi speciale care nu apar menţionate distinct în formularul de prescripţie medicală electronică, dar care sunt menţionate distinct la art. 224 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, menţionându-se distinct actul normativ de care beneficiază;”.

    11. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere”, punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „3. PNS – se completează doar pentru prescripţiile care conţin DCI-uri din sublista C secţiunea C2 prin indicarea numărului programului/subprogramului din cadrul Programului naţional cu scop curativ: 3 – Programul naţional de oncologie, 5 – Programul naţional de diabet zaharat, Tratamentul medicamentos al bolnavilor cu diabet zaharat, 9 – Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană (9.7 – Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu al pacienţilor transplantaţi) şi a unor boli rare cuprinse în Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare – 6 – hemofilie şi talasemie (6.1), mucoviscidoză (6.4), boli neurologice degenerative/inflamatorii – scleroza laterală amiotrofică (6.5.2), sindromul Prader-Willi (6.7), boala Fabry (6.8), purpura trombocitopenică imună idiopatică cronică (6.17), fibroza pulmonară idiopatică (6.20), distrofia musculară Duchenne (6.21), angioedem ereditar (6.22), neuropatia optică ereditară Leber (6.23), limfangioleiomiomatoză (6.28), respectiv se va indica numărul programului pentru care eliberarea medicamentelor în tratamentul ambulatoriu se face prin farmaciile cu circuit închis, conform prevederilor hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.”

    12. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „c) «Cod diag.» – medicul prescriptor va înscrie, pentru fiecare poziţie de medicament prescrisă, codul diagnosticului pentru care se face prescripţia acestuia, utilizând clasificarea CIM revizia a 10-a, varianta 999 coduri de boală. Completarea câmpului este obligatorie.”

    13. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

    „d1) «Tip prescr.» – medicul prescriptor va înscrie litera «I» sau «C» doar pentru situaţiile în care în câmpul «tip dg.» este notată categoria «cronic», după cum urmează:

    (i) se înscrie litera «I» pentru toate situaţiile în care, drept urmare a unui act medical propriu, medicul prescriptor recomandă o DCI nouă şi/sau o denumire comercială nouă, care nu a fost inclusă în schema terapeutică anterioară a beneficiarului prescripţiei medicale;

    (ii) se înscrie litera «C» pentru toate situaţiile în care:

    a) drept urmare a unui act medical propriu, medicul prescriptor recomandă o DCI şi/sau o denumire comercială, indiferent de concentraţie şi forma farmaceutică, inclusă deja în schema terapeutică a beneficiarului prescripţiei medicale;

    b) drept urmare a unui act medical prestat de alţi medici în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate, medicul prescriptor recomandă o DCI şi/sau o denumire comercială, indiferent de concentraţie şi forma farmaceutică, indiferent dacă aceasta a fost/nu a fost inclusă în schema terapeutică a beneficiarului prescripţiei medicale;”.

    14. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „h) «% Preţ ref.» – se notează, după caz: procentul corespunzător de compensare (90%, 50%, 100% sau 20% din preţul de referinţă) al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunea C1) şi D; procentul de compensare 90% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublista B pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţurilor de referinţă/prescripţie este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă al medicamentelor corespunzătoare DCI-urilor din sublistele A, B, C (secţiunile C1 şi C3) şi D, conform prevederilor legale în vigoare, pentru: copii (cu vârsta sub 18 ani), tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, gravide/lăuze; procentul de compensare 100% din preţul de referinţă aferent sublistelor A, B, C (secţiunea C1) şi D pentru categoriile de asiguraţi beneficiari ai legilor speciale (veterani, revoluţionari, persoane cu handicap etc.); procentul de compensare 100% din preţul de decontare pentru DCI-urile din sublista C (secţiunea C2) pentru toate categoriile de asiguraţi beneficiari de programe/subprograme naţionale de sănătate curative, în conformitate cu prevederile normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;”.

    15. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4 litera i), subpunctele (ii) şi (iv) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „(ii) pentru prescripţiile care conţin şi DCI-urile din sublista C1, aferente unei categorii de boală, pentru orice categorie de asigurat adult/copil, în rubrica «Listă», în dreptul DCI-urilor aferente unei categorii de boală se va nota categoria respectivă (G1 – G31a-h);

    . . . . . . . . . .

    (iv) pentru prescripţiile care conţin DCI-uri din sublista C, secţiunea C2, în rubrica «Listă» se va nota C2. Completarea în câmpul 3 a numărului programului/subprogramului din cadrul Programului naţional cu scop curativ este obligatorie;”.

    16. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, literele l) şi o) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „l) «Semnătură medic prescriptor» – se execută semnătura medicului care a emis prescripţia medicală electronică în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi, precum şi în cazul prescrierii electronice offline;

    . . . . . . . . . .

    o) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice extinse a medicului care a emis prescripţia medicală electronică.”

    17. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul I „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta prescriere” punctul 4, litera m) se abrogă.

    18. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „1. «Farmacia» – se completează cu denumirea farmaciei, codul unic de identificare – CUI, casa de asigurări de sănătate cu care farmacia a încheiat contract, numărul contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, respectiv numărul contractului de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, după caz.”

    19. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, literele c), d), e), i), j) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „c) «Listă» – se completează conform prevederilor cap. II pct. I.4 lit. i) subpct. (i), (ii) şi (iv);

    d) «Cod diag.» – se completează codul diagnosticului aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;

    e) «Denumire comercială» – farmacistul va menţiona în această rubrică şi în faţa persoanei care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicitul acestuia) medicamentele pe care le eliberează. În cazul testelor de automonitorizare, farmacia va specifica în cadrul acestei rubrici sintagma «teste de automonitorizare», iar la rubrica «Valoare compensare» va înscrie suma rezultată ca urmare a înmulţirii numărului de teste de automonitorizare eliberate cu preţul de decontare stabilit pentru un test de automonitorizare. În situaţia în care primitorul renunţă la anumite DCI-uri/medicamente şi/sau materiale sanitare cuprinse în prescripţia medicală electronică online şi offline, farmacistul va completa componenta eliberare numai cu medicamentele eliberate şi va lista un exemplar al acesteia, pe care primitorul semnează, cu precizarea poziţiilor (din componenta prescriere) corespunzătoare medicamentelor la care renunţă, nefiind permisă eliberarea altor medicamente/materiale sanitare din farmacie în cadrul sumei respective. În cazul DCI-urilor din sublista B prescrise beneficiarilor Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al medicamentelor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 186/2009, cu modificările şi completările ulterioare, la rubrica «Valoare compensare» se vor trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare corespunzătoare aplicării cotei de 50% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «CNAS», şi valoarea de compensare de 40% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «MS», pentru prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă este de până la nivelul prevăzut în contractul-cadru.

    În cazul eliberării fracţionate, în ceea ce priveşte atât numărul, cât şi cantitatea din fiecare medicament, farmacistul va completa atât componenta eliberare, cât şi componenta eliberare pentru pacient şi va înmâna primitorului componenta eliberare pentru pacient pentru a se prezenta la aceeaşi sau la altă farmacie;

    . . . . . . . . . .

    i) «Numele persoanei care eliberează» – se completează numele şi prenumele personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele;

    j) «Semnătura» – se execută semnătura personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi;

    . . . . . . . . . .

    m) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului care eliberează medicamentele.”

    20. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

    „d1) «Tip prescr.» – se completează «I» sau «C» aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;”.

    21. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul II „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare” punctul 3, litera k) se abrogă.

    22. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient”, punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „1. «Farmacia» – se completează cu denumirea farmaciei, codul unic de identificare – CUI, casa de asigurări de sănătate cu care farmacia a încheiat contract, numărul contractului de furnizare de medicamente cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, respectiv numărul contractului de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate curative, după caz.”

    23. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient” punctul 3, literele d), e), i), j) şi m) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    „d) «Listă» – se completează conform prevederilor cap. II pct. I.4 lit. i) subpct. (i), (ii) şi (iv);

    e) «Cod diag.» – se completează codul diagnosticului aşa cum a fost completat de medicul prescriptor în componenta prescriere, pentru fiecare poziţie de medicament care este eliberată;

    . . . . . . . . . .

    i) «Numele persoanei care eliberează» – se completează numele şi prenumele personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele;

    j) «Semnătura» – se execută semnătura personalului de specialitate al farmaciei care eliberează medicamentele în situaţia în care acesta nu are semnătură electronică extinsă sau are semnătură electronică extinsă şi nu o poate folosi;

    . . . . . . . . . .

    m) «Acest document a fost generat şi semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.259/2001» – se completează şi conţine confirmarea semnăturii electronice a farmacistului care eliberează medicamentele.”

    24. În anexa nr. 2, la capitolul III „Modul de completare a formularului de prescripţie medicală electronică pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală – componenta eliberare pentru pacient” punctul 3, litera k) se abrogă.

    Art. II. – Prescripţiile medicale electronice emise de furnizorii de servicii medicale până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se pot elibera de către farmacii până la data expirării termenului de valabilitate a prescripţiei medicale stabilit potrivit prevederilor legale în vigoare la data prescrierii medicamentului.

    Art. III. – Prezentul ordin se publică in Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 iunie 2022.

     

    Institutul Clinic Fundeni: Starea fetiței transplantate hepatic se menține extrem de critică

    Starea fetiţei transplantate hepatic la Institutul Clinic Fundeni este în continuare critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă, informează instituţia medicală, marți, într-un comunicat de presă.

    „În prima zi după reintervenția chirurgucală, starea fetiței transplantate se menține extrem de critică, necesitind în continuare măsuri susţinute de terapie intensivă”, afirmă sursa citată.

    Institutul Clinic Fundeni a anunțat, luni, că după o perioadă cu evoluţie favorabilă, starea clinică a fetiţei transplantate a suferit agravare progresivă în ultimele zile.

    „În cursul zilei de astăzi (luni – n.r) s-a reintervenit chirurgical identificându-se complicaţii ale anastomozei biliare, care au fost corectate. În acest moment starea fetiţei este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă”, a transmis, luni, unitatea medicală.

    Transplantul hepatic a fost realizat, pe 30 aprilie, în cadrul Şcolii de Chirurgie a Institutului Clinic Fundeni.

    Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

    Președinte SNR: Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral

    Preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), prof. dr. Cristina Tiu, a precizat că, anual, în România se înregistrează în jur de 55.000 accidente vasculare cerebrale cu o mare mortalitate, morbiditate, cu dizabilitate reziduală la 30% dintre pacienţi.

    „S-a înregistrat o creșetere importantă a numărului de trombolize în țară. Din păcate, partea de endovascular nu a ţinut pasul la fel de bine şi este obiectivul nostru în acest moment să creştem rata de trombectomie mecanică. Sunt cinci centre active. (…) Este imperios necesar să creăm o curriculă de pregătire pentru neuro-intervenţional, pentru că, altfel, nu vom putea acoperi aceste nevoi. (…) Momentul între debutul simptomelor şi până la apelul către ambulanţă este undeva la 185 de minute. În ceea ce priveşte partea legată de ambulanţă întârzierea este undeva de 83 de minute”, a susţinut prof. dr. Cristina Tiu, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

    Potrivit președintelui Societăţii de Neurologie din România, sunt necesare mai multe unităţi de accidente vasculare cerebrale acute şi personal mai numeros şi instruit.

    „Avem nevoie de mult mai multe centre de neuroreabilitare. Avem nevoie neapărat de strategie naţională pentru accidentul vascular cerebral”, a subliniat prof. dr. Cristina Tiu.

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că este necesară o abordare strategică a acestei patologii.

    „Avem deja un model de bună practică care se extinde în ceea ce priveşte tratamentul infarctului miocardic şi care a dus la schimbarea indicatorilor legaţi de supravieţuirea şi supravieţuirea de bună calitate a persoanelor cu infarct. (…) Este necesară o abordare strategică a acestei patologii, care să ducă la accesul la servicii medicale care să poată să facă posibil tratamentul precoce al accidentului vascular ischemic la nivel naţional. Să nu existe practic niciun judeţe în care să nu existe acces la acest tip de servicii. Va reduce mult mortalitatea şi, mai ales, dizabilitatea, pentru că multe dintre persoanele care suferă accidente vasculare cerebrale rămân cu sechele foarte serioase şi recuperarea lor este dificilă sau chiar imposibilă, afectează capacitatea de muncă şi viaţa de zi cu zi”, a declarat, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    Dr. Alis Grasu: La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral, la nivel mondial

    Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABIF), dr. Alis Grasu, a atras atenţia, marţi, că, la nivel mondial, la fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral, iar în medie o persoană din şase va suferi un AVC pe parcursul vieţii.

    „La fiecare şase secunde, o persoană moare din cauza unui accident vascular cerebral la nivel mondial. În medie, o persoană din şase va suferi un accident vascular cerebral pe parcursul vieţii. (…) Până la apariţia trombolizei, dintre persoanele care făceau accident vascular cerebral jumătate plecau acasă cu cel puţin o dizabilitate. De la introducerea tratamentului trombolitic, proporţia a scăzut, scade continuu numărul celor care rămân cu urmări, cu dizabilităţi după accidentul vascular cerebral ischemic. Un pacient cu accident vascular cerebral ischemic netratat pierde în jur de 1,5 – 2 milioane de neuroni pe minut. Tromboliza duce la reperfuzia, reperfuzia reduce semnificativ gradul de ischemie și pierderea de neuroni, implicit”, a explicat dr. Alis Grasu, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

     

     

    Câte persoane s-au vaccinat anti-COVID cu doza a patra în prima zi în care s-a administrat această doză

    292 de persoane s-au imunizat luni cu doza a patra de vaccin împotriva COVID-19, prima zi în care s-a administrat această doză.

    „Cei care doresc să îşi facă doza 4 de vaccin împotriva COVID-19 se pot adresa centrelor de vaccinare şi medicilor de familie. Nu trebuie să fie neapărat medicul dumneavoastră de familie sau un anumit centru de vaccinare. Iar pentru cei care se tem că procesul va fi unul dificil din cauza închiderii unora dintre centre, e bine de ştiut că în acest moment sunt peste 100 de centre deschise la nivelul întregii ţări”, informează pagina de Facebook a platformei naţionale Ro Vaccinare.

    Potrivit aceleiaşi surse, lista centrelor de vaccinare va fi actualizată în scurt timp pe platforma naţională de informare.

    „Pentru a afla centrele de vaccinare din fiecare judeţ, vă rugăm să accesaţi site-urile DSP-urilor şi ale CNAS-urilor judeţene”, susţine aceeaşi sursă.

    Lista cabinetelor medicilor de familie care vaccinează împotriva COVID-19 poate fi accesată pe https://vaccinare-covid.gov.ro/vaccinare-medici-familie/.

    Conf. dr. Diana Loreta Păun: Accidentul vascular cerebral, una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate pe plan mondial, poate fi prevenit

    Accidentul vascular cerebral reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate pe plan mondial și principala cauză de dizabilitate cu costuri importante pentru bunăstarea pacientului și pentru calitatea vieții, a declarat, marți, Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.

    “Aceste statistici arată gravitatea afeciunii și nevoii de acțiune imediată. Administrația Prezidențială se alătură eforturilor de conștientizare a importanței prezentării imediate la spital, în cazul producerii unui accident vascular cerebral“, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, la evenimentul de lansare a campaniei “Timpul înseamnă viață”, inițiată de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

    Conf. dr. Diana Loreta Păun a subliniat semnele unui accident vascular cerebral.

    “Asimetrie bruscă a feței, scăderea forței musculare cu slăbiciune a unui braț sau a unui picior, tulburare de vorbire sau tulburare de coordonare a membrelor, a căror recunoaștere importantă este deosebit de importantă pentru salvarea vieții și reducerea riscului de dizabilitate. Nu uitați, timpul înseamnă viață“, a explicat Conf. dr. Diana Loreta Păun.

    Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit, a precizat consilierul prezidențial.

    “Importanța conștientizării modului de prevenție este esențială și fiecare dintre noi poate acorda o atenție deosebită factorilor de risc, precum hipertensiunea arterială, menținerea greutății optime, alimentația sănătoasă, exercițiile fizice, renunțarea la fumat, screening sau controlae periodice la specialist în cazul afecțiunilor preexistente“, a atras atenția Conf. dr. Diana Loreta Păun.

    Acțiunile individuale trebuie dublate de eforturile autorităților, prin continuarea investițiilor pentru reconfigurarea geografică a centrelor de excelență, care pot fi reactivate pentru reducerea timpilor de acțiune în caz de accident vascular cerebral, a mai transmis Conf. dr. Diana Loreta Păun.

     

    Creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare, la Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara

    sursa foto: Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara/Facebook

    Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș“ Timișoara informează, marți, că a înregistrat o creștere accentuată a cazurilor de pneumonii comunitare în ultimele zile.

    Potrivit sursei citate, în fiecare zi, 10-12 pacienți se prezintă în Ambulatoriu sau la Camera de Gardă a unității medicale cu suspiciunea de pneumonie comunitară. Aceasta reprezintă o afecțiune inflamatorie acută a parenchimului pulmonar, de origine infecțioasă.

    Penumonia comunitară se transmite pe cale respiratorie, avand o rată de mortalitate de aproape 15 la sută în cazul pacienților cu comorbidități. Deficitul de imunitate este principala cauză de îmbolnăvire.

    “Timp de aproape doi ani, datorită protecției oferite de purtarea măștilor, aproape că nu am putut să vorbim de penumonii comunitare. Așa cum îi spune și numele, îmbolnăvirea se produce în comunitate. Transmiterea este foarte ridicată, și asta îndeosebi în cazul persoanelor imunocompromise. Odată cu renunțarea la purtarea măștii, au început să apară, și acum chiar să crească numărul celor care dezvoltă o asemenea pneumonie. Din fericire, în majoritatea cazurilor vorbim de forme ușoare, care se pot trata ambulatoriu. Dacă, însă, pacientul are comorbidități, se impune internarea lui în spital pentru administrarea tratamentului. Și în această grupă intră persoanele care au neoplazii, boli renale cronice, BPOC (Boală Pulmonară Cronică Obstructivă), bronșiectazii, în general, persoane cu imunitate compromisă și care pot prezența risc vital”, spune dr. Geru Gabriel ,medic primar pneumolog la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș“ Timișoara.

    Simptomele pneumoniei comunitare

    Pneumonia comunitară se manifestă prin febră înaltă, peste 38 de grade, cu debit acut, frisoane, junghiuri toracice, tuse cu expectorații, dificultăți de respirație, mialgii, hemoptizie (spută cu sânge), cefalee și chiar durere abdominală.

    “Până acum vorbeam de o specificitate temporală a cazurilor, în sensul că majoritatea apăreau primăvara devreme și toamna. Acum am constatat o creștere a numărului de persoane ce contractează penumonii chiar și în această perioadă de primăvară târzie, când temperaturile sunt de peste 22-25 grade. Practic, nu doar că am revenit la numărul de cazuri de dinainte de pandemie, dar putem vorbi și de o creștere a acestora, iar principalul factor este această imunitate scăzută a pacienților. Iar în cazul pacienților cu comorbidități, există chiar posibiltatea de apariție a unor complicații care pot duce la insuficiență respiratorie, chiar șoc septic, și, de aceea, cei care prezintă un asemenea risc rămân internați în spital. Recomandarea mea ar fi ca bătrânii sau cei cu afecțiuni grave să continue să poarte mască atunci când sunt în colectivități mari. Trebuie să ne gândim că, totuși, penumonia comunitară are o mortalitate de aproape 15 la sută în cazul pacienților care ajung să necesite spitalizare”, mai spune dr. Gabriel Geru.

    În ultima săptămâna, la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara au fost investigați pentru pneumonie comunitară peste 40 pacienți.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.