Dr. Marius Geantă, ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută

0
117

Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, subliniază că sunt luate în calcul, în continuare, mai multe ipoteze pentru a explica apariția cazurilor de hepatită de cauză necunoscută, dar mai ales a formelor grave, care duc rapid la insuficiență hepatică și la nevoia de transplant de ficat.

”Deși se adună în continuare date în mai multe țări (atât despre noi cazuri, dar și date individualizate despre fiecare caz), analiza este îngreunată de indisponibilitatea unor informații cheie (provenind, de exemplu, din biopsia hepatică; în puținele cazuri în care au existat date de biopsie hepatică, s-a dovedit că aceasta nu este sugestivă pentru a susține implicarea directă a adenovirusului 41F) sau de date incomplete (de exemplu, s-au luat în calcul date despre infecția recenta cu SARS-CoV-2, nu și date despre o infecție mai veche, care a trecut de faza acută). De ce este atât de important să fie luate în calcul cât mai multe informații? Pentru a putea elimina sau valida ipotezele de lucru”, a scris dr. Marius Geantă pe pagina sa de Facebook.

Potrivit medicului, un studiu de caz publicat recent în The Lancet, și bazat de studii în laborator, ”aduce o ipoteză pe care mulți cercetători o consideră plauzibilă pentru a explica de ce apar aceste forme fulminante de hepatită la copii la care s-a identificat prezența adenovirusului 41F (dar alte date disponibile până acum nu susțineau și nici nu puteau explica mecanismul prin care apare hepatita fulminantă, cunoscând faptul că adenovirusul 41F determină afectări gastrointestinale, alături de cele respiratorii; nu exista dovezi care să lege, istoric, infectarea cu acest subtip de adenovirus de apariția hepatitei fulminante)”.

”În studiul menționat, s-au dat în calcul analize care nu au fost incluse în cele mai multe dintre cercetările anterioare: analiza SARS-CoV-2 în materiile fecale. După o infecție acută cu SARS-CoV-2, este cunoscut faptul că virusul poate să persiste la nivelul intestinului o perioadă lungă de timp, chiar dacă episodul acut s-a remis și persoana respectivă s-a vindecat. Autorii studiului afirmă că prezența în intestin a SARS-CoV-2 suprapusă cu o infectare cu adenovirusul 41F (afectarea gastrointestinala) favorizează apariția unui mecanism de activare exagerată a celulelor imunitare, mediată de așa-numitul super-antigen SARS-CoV-2 (în fapt fragmente ale proteinei Spike care persistă și se acumulează în intestin, iar din interacțiunea cu factorul favorizant adenovirus 41F rezultă un răspuns imun exagerat, asemănător celui descris în sindromul inflamator multisistemic, care apare la o minoritate a copiilor în faza acută a infecției SARS-CoV-2). Același studiu afirmă că superantigenul SARS-CoV-2 de la nivel intestinal are asemănări structurale cu enterotoxina B secretată de stafilococul auriu, despre care se știe că determină o activare exagerată și nespecifică a sistemului imun, determinând forme grave de boală care pot merge până la șocul septic”, mai scrie dr. Marius Geantă.

”Dacă vor fi confirmate de alte cercetări independente, datele din studiul publicat de The Lancet se vor dovedi extrem de importante din punct de vedere diagnostic și terapeutic, permițând o identificare mai rapidă a cazurilor și intervenții care să blocheze căile răspunsului imun exagerat, împiedicând astfel apariția complicațiilor, inclusiv hepatita fulminantă”, a mai transmis medicul.

Articolul precedentComponența și atribuțiile comisiilor de soluționare a contestațiilor procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională
Articolul următorINSP: Peste 43% din cazurile confirmate de COVID-19, la persoane nevaccinate, în ultima săptămână