17.1 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    17 mai, Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii

    Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii este marcată anual la 17 mai, în vederea sensibilizării populaţiei cu privire la riscurile şi efectele tensiunii arteriale crescute şi încurajării cetăţenilor din toate ţările să prevină şi să controleze această boală.

    Această zi este promovată, începând din 2005, de Liga Mondială a Hipertensiunii (World Hypertension League – WHL), în parteneriat cu Societatea Internaţională de Hipertensiune (International Society of Hypertension – ISH) şi cu alte organizaţii, potrivit Societății Române de Cardiologie.

    Hipertensiunea este definită ca o creştere a presiunii sângelui peste limita normală şi care poate cauza afecţiuni ale inimii, creierului, rinichilor şi ochilor. Este numită ucigaşul tăcut deoarece boala poate evolua fără simptome. Netratată, sau tratată necorespunzător, poate duce la complicaţii severe precum invaliditatea sau la complicaţii fatale, cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Hipertensiunea arterială este responsabilă, prin complicaţiile sale, de aproximativ 50% din totalul deceselor cauzate de boli cardiovasculare şi accidente vasculare cerebrale, care împreună sunt cele mai mari cauze ale morbidităţii şi mortalităţii la nivel mondial, potrivit Societății Române de Cardiologie.

    La nivel global, se estimează că în jur de 1,5 miliarde de oameni suferă de hipertensiune arterială, potrivit www.sant.ro. Aproximativ o jumătate dintre persoanele cu hipertensiune arterială nu sunt conştiente de faptul că o au şi că mai puţin de 20% sunt controlate.

    În România, creşterea tensiunii arteriale reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza prevalenţei sale crescute la populaţia adultă. Societatea Română de Hipertensiune a demarat în noiembrie 2015 şi februarie – aprilie 2016, studiul intitulat „Studiu Epidemiologic asupra Prevalenţei Hipertensiunii Arteriale şi a Riscului Cardiovascular în România” – SEPHAR III, realizat la nivel naţional, pe un eşantion de 2000 de adulţi. Potrivit acestui studiu, factorii posibili implicaţi în creşterea numărului de pacienţi hipertensivi sunt consumul excesiv de sare (în medie 12,5 g/zi fără de un necesar de 6 g/zi), obezitatea în continuă creştere la copii, adolescenţi şi tineri, dislipidemiile, precum şi creşterea prevalenţei diabetului zaharat, arată www.cardioportal.ro.

    În anul 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, hipertensiunea arterială s-a identificat, , la aproape 40% dintre pacienţii spitalizaţi pentru COVID-19, cu menţiunea că formele severe de COVID-19 au evoluat în special la persoanele în vârsta de peste 65 de ani, în rândul cărora se află şi mulţi hipertensivi, fără ca hipertensiunea să influenţeze însă rata de mortalitate în COVID-19, potrivit www.societate-hipertensiune.ro.

    Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională referitor la prevederi din Legea privind reforma în sănătate

    Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţie de neconstituţionalitate referitor la prevederi din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    „Prevederile art. 393 alin. (3) şi ale art. 488 alin. (3) din Legea 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie”, menţionează excepţia de neconstituţionalitate.

    Conform articolului 393, alineat 3, acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

    Articolul 488, alineatul 3 stipulează că acţiunea penală împotriva unui membru al Colegiului Medicilor Stomatologi din România cu privire la fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic stomatolog se pune în mişcare cu înştiinţarea prealabilă a colegiului teritorial al cărui membru este medicul stomatolog respectiv şi a Biroului executiv naţional.

    În opinia Avocatului Poporului, formularea „fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog”, având în vedere că normele din Legea privind reforma în sănătate sunt în general nesistematizate, iar terminologia în general inconsecventă, permite şi interpretarea potrivit căreia alineatul în discuţie se referă la orice fapte, nu doar la cele privind caracterul ilicit al exercitării profesiei.

    „Interpretarea sistemică şi teologică poate fi contrazisă de cea literală (…). Legiuitorul ar fi trebuit să reglementeze într-un mod clar, precis şi imprevizibil, în acord cu prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, condiţiile în care se exercită acţiunea penală în acest caz şi, mai ales, pentru care infracţiuni se pune în mişcare această acţiune, respectiv: i) pentru practicarea profesiei de medic/medic stomatolog de către o persoană care nu are această calitate, ii) pentru fapte ce nu au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog sau iii) în ambele situaţii”, prevede excepţia de neconstituţionalitate.

    Sesizarea Avocatului Poporului poate fi consultată AICI 

    Ministerul Sănătății, despre administrarea comprimatelor de iodură de potasiu

    Ministerul Sănătății a informat, luni, că lucrează la organizarea unui sistem de distribuție gratuită către populație care va fi operationalizat după ce campania de informare publică asupra acestui subiect se va încheia.

    „Comprimatele de iodură de potasiu trebuie administrate către persoanele eligibile în cazul pericolului de expunere la radiații ca urmare a unui incident nuclear”, a transmis Ministerul Sănătății.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Tiberiu Brădățan, a afirmat în week-end că pastilele de iod vor fi distribuite populației doar în cazul unei situații care impune administrarea de iod.

    „Nu vor fi distribuite persoanelor care ar putea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare”, a declarat secretarul de stat, la un post de radio.

    „Domnul secretar de stat Tiberiu Bradațan a prezentat doar un punct de vedere personal, nefiind la curent cu acest subiect”, a transmis Ministerul Sănătății.

    Institutul Clinic Fundeni: Starea fetiţei transplantate hepatic este critică

    Starea fetiţei transplantate hepatic la Institutul Clinic Fundeni este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă, informează instituţia medicală, luni, într-un comunicat de presă.

    „După o perioadă cu evoluţie favorabilă, starea clinică a fetiţei transplantate a suferit agravare progresivă în ultimele 3 zile. În cursul zilei de astăzi (luni – n.r) s-a reintervenit chirurgical identificându-se complicaţii ale anastomozei biliare, care au fost corectate. În acest moment starea fetiţei este critică, necesitând măsuri susţinute de terapie intensivă”, afirmă sursa citată.

    Transplantul hepatic a fost realizat, pe 30 aprilie, în cadrul Şcolii de Chirurgie a Institutului Clinic Fundeni.

    Echipa chirurgicală şi de îngrijire a fost compusă din specialişti de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu”.

    Reglementarea ”dreptului de a fi uitat” al supravieţuitorului de cancer, proiect adoptat de Senat. Ce presupune

    Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr.46/2003, în vederea reglementării „dreptului de a fi uitat” al supravieţuitorului de cancer. Astfel, supraviețuitorii de cancer vor avea dreptul de a nu furniza asigurătorilor informații despre faptul că au avut o boală oncologică, dacă au trecut 7 ani de la încheierea protocolului oncologic.

    Prin acest proiect, se preconizează ca „în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de şapte ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de 18 ani, termenul este de cinci ani de la data încheierii protocolului oncologic”, potrivit raportului comun favorabil, întocmit de comisiile pentru sănătate şi pentru drepturile omului”, potrivit Agerpres.

    Complementar, în vederea asigurării respectării dreptului de a fi uitat, personalul medico-sanitar are obligaţia de a nu furniza distribuitorilor de asigurări aceste informaţii şi documente, nerespectarea acestui drept atrăgând după sine răspunderea civilă, conform prevederilor legale, conform unui amendament admis, propus de senatorul Nicoleta Pauliuc, inițiatorul proiectului.

    În expunerea de motive se mai precizează că „distribuitorii de asigurări au obligaţia de a înscrie dreptul în mod clar, concis, uşor de înţeles şi vizibil în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime în documentele prin care solicită informaţiile şi documentele în vederea evaluării riscului, sub sancţiunea nulităţii relative a contractului de asigurare. Nerespectarea de către distribuitorii de asigurări a dreptului de a fi uitat atrage răspunderea civilă, conform prevederilor legale”.

    Proiectul a fost transmis Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

    Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 9 – 15 mai, au fost administrate 5.643 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 798 – prima doză, 1.238 – doza a doua, 3.591 – cea de-a treia doză şi 16 cu doza a patra.

    Din numărul total de doze administrate, 75 au fost Pfizer Pediatric, pentru copii cu vârste între 5 şi 11 ani (24 – doza I şi 51 – doza a II-a).

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.824.094 doze de vaccin pentru 8.127.595 de persoane.

    Un număr de 8.108.440 de persoane au primit schema completă şi 2.601.301 au fost imunizate cu doza a treia.

    În perioada 9 – 15 mai s-au înregistrat patru reacţii adverse, una de tip local şi trei de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.038 reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.230 de tip local şi 17.808 de tip general.

    Studiu: Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare la adulți ar putea fi acumulat din copilărie

    Un nou studiu sugerează o potențială legătură între infecțiile la sugari și riscul de a dezvolta boli cardiovasculare la vârsta adultă, oferind oportunități de intervenție direcționată.

    Studiul, condus de Institutul de Cercetare pentru Copii Murdoch (MCRI) și publicat în eLife, a constatat că markerii de inflamație crescuti și modificările metabolismului (modul în care celulele corpului procesează alimentele în energie) observate la sugarii predispuși la infecții semănau cu cei la adulții cu risc de dezvoltare a bolilor cardiovasculare.

    Dr. Toby Mansell, cercetător în cadrul MCRI, a subliniat că impactul infecțiilor cumulative în copilărie ar putea predispune adulții la un risc mai mare de boli de inimă, obezitate, accident vascular cerebral și diabet de tip 2.

    „Am descoperit că riscul de apariție a bolilor cardiovasculare la adulți ar putea fi acumulat de la începutul vieții”, a declarat cercetătorul.

    „Știm că bebelușii sunt predispuși la infecții. Acest lucru provoacă inflamație, un factor cheie de risc cardiometabolic, dar relația dintre infecție, inflamație și profilurile metabolice în copilăria timpurie a rămas subexplorată până la acest studiu”, a completat cercetătorul.

    Studiul a implicat 555 de sugari de la Barwon Infant Study, un proiect de colaborare între Barwon Health, Murdoch Children’s și Universitatea Deakin, cu infecții la sugari urmărite pe parcursul a 12 luni.

    Cercetarea a constatat că rate mari de infecții la sugari până la vârsta de 12 luni au fost asociate cu markeri de inflamație crescuti și modificări ale profilurilor metabolice, care influențează modul în care organismul procesează grăsimile, proteinele și zaharurile.

    Profesorul David Burgner de la Institutul de Cercetare pentru Copii Murdoch a spus că infecția a fost recunoscută ca un potențial contributor la bolile cardiovasculare, una dintre principalele cauze de deces la adulți la nivel global.

    În Australia, bolile cardiovasculare reprezintă un sfert din toate decesele, cu moartea a unei persoane la fiecare 10 minute. Peste 4 milioane de australieni au boli cardiovasculare, la fiecare minut fiind internat un pacient cu această boală.

    Profesorul Burgner a precizat că cercetarea a oferit oportunități pentru măsuri de prevenire timpurie, cum ar fi identificarea tipurilor de infecție și a copiilor cu cel mai mare risc și modul în care aceste riscuri ar putea fi compensate prin intervenții simple.

    „Acțiunile vizate ar putea include promovarea alăptării, asigurarea vaccinărilor în timp util și sprijinirea familiilor, astfel încât acestea să poată ține copiii acasă dacă nu se simt bine atunci când au o infecție”, a spus el.

    La acest studiu au contribuit și cercetătorii de la Spitalul Regal de Copii, Universitatea din Melbourne, Institutul Baker pentru Inimă și Diabet, Institutul Florey de Neuroscience and Mental Health, Universitatea Deakin, Centrul Medical al Universității Radboud din Olanda, Universitatea din Queensland, Barwon Health și Universitatea Monash.

    MS: 322 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Niciun deces raportat în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 322 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 40 mai mult față de ziua anterioară. 28 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 27 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 857 cu 51 mai mult față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 131 persoane, cu 7 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 131 pacienți internați la ATI, 122 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 64 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 3 mai mult decât în ziua anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.612 persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 15.05.2022 (10:00) – 16.05.2022 (10:00) nu a fost raportat niciun deces.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.338 teste RT-PCR (1.252 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.086 la cerere) și 7.865 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.057.478 teste RT-PCR și 9.907.646 teste rapide antigenice.

    Baciu (MS), despre a patra doză de vaccin: Se poate face în centrele de vaccinare sau în cabinetele medicilor de familie

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, a transmis că persoanele care doresc să își facă a patra doză de vaccin împotriva COVID-19 se pot adresa, începând de luni, centrelor de vaccinare și medicilor de familie.

    ”Nu trebuie să fie neapărat medicul dumneavoastră de familie sau un anumit centru de vaccinare. Iar pentru cei care se tem că procesul va fi unul dificil din cauza închiderii unora dintre centre, e bine de știut că în acest moment sunt peste 100 de centre deschise la nivelul întregii țări”, a scris Andrei Baciu pe pagina de Facebook.

    ”În plus, vă puteți administra doza 4 în oricare dintre cele 3.000 de centre din cabinetele medicilor de familie”, a completat secreatrul de stat.

    Persoanele eligibile pentru doza a patra de vaccin împotriva COVID-19

    Potrivit platformei RoVaccinare, pot solicita vaccinarea cu doza a patra persoanele peste 18 ani care au fost vaccinate împotriva COVID-19 cu 3 doze de vaccin de tip ARN mesager sau cu o schemă heterologă care include AstraZeneca/ Vaxzevria și vaccinuri de tip ARN mesager.

    Vaccinarea cu doza a patra se poate efectua la minimum patru luni după efectuarea celei de a treia doze.

    Sursa citată arată că doza a patra cu produsul Comirnaty – Pfizer BioNTech poate fi administrată la cerere, astfel:

    • pentru persoanele care au primit 3 doze din vaccinul Comirnaty – Pfizer BioNTech;
    • pentru persoanele care au primit 3 doze din vaccinul Spikevax – Moderna;
    • pentru persoanele care au primit 2 doze din vaccinul Spikevax – Moderna și 1 doză Comirnaty – Pfizer BioNTech;
    • pentru persoanele care au primit 2 doze din vaccinul Comirnaty – Pfizer BioNTech și 1 doză Spikevax – Moderna;
    • pentru persoanele care au primit 2 doze din vaccinul Vaxzevria – AstraZeneca și 1 doză Comirnaty – Pfizer BioNTech;
    • pentru persoanele care au primit 2 doze din vaccinul Vaxzevria – AstraZeneca și 1 doză Spikevax – Moderna;
    • pentru persoanele care au primit 1 doză din vaccinul Vaxzevria – AstraZeneca și 2 doze Comirnaty – Pfizer BioNTech sau Spikevax – Moderna.

    Platforma RoVaccinare transmite că se recomandă efectuarea dozei a patra de vaccin în special persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani.

    Dovada vaccinării cu doza a patra va fi reprezentată de adeverința de vaccinare, generată din Registrul Electronic Național de Vaccinări, sau de certificatul digital.

    ”Pentru persoanele care au primit 2 doze din vaccinul COVID-19 produs de Janssen – Johnson&Johnson sau o doză din acest vaccin și o doză de vaccin de tip ARN mesager Comirnaty – Pfizer BioNTech sau Spikevax – Moderna (cea de-a 2-a doză fiind doză de rapel-booster), nu există momentan dovezi științifice care să susțină administrarea unei doze de vaccin COVID-19 de tip ARN mesager după doza de rapel”, mai arată sursa citată.

    Studiu: Obezitatea în sarcină, risc de boli cardiovasculare pentru descendenți

    Un nou studiu, publicat în The Journal of Physiology, a constatat că obezitatea maternă provoacă modificări moleculare în inima fătului și modifică expresia genelor legate de metabolismul nutrienților, ceea ce crește foarte mult riscul descendenților de probleme cardiace mai târziu în viață.

    Acesta este primul studiu care arată că inima este „programată” de nutrienții pe care îi primește în viața fetală. Schimbările în expresia genelor modifică modul în care inima metabolizează în mod normal carbohidrații și grăsimile. Ele schimbă preferințele inimii pentru nutrienți și mai mult spre grăsimi și zahăr. Drept urmare, inimile feților femelelor obeze erau mai mari, cântăreau mai mult, aveau pereții inimii mai groși și prezentau semne de inflamație. Acest lucru afectează eficiența inimii de a se contracta și a pompa sângele.

    Cercetătorii de la Universitatea din Colorado, SUA, au folosit un model de șoarece care reproduce fiziologia maternă umană și transportul de nutrienți placentari la femeile obeze.

    Femelele de șoareci (n=31) au fost hrănite cu o dietă cu un conținut ridicat de grăsimi împreună cu o băutură zaharoasă (ceea ce este echivalent cu un om care consumă în mod regulat un burger, chipsuri și o băutură gazoasă (1500 kcal). Femelele au consumat această dietă până când au dezvoltat obezitate, luând aproximativ 25% din greutatea lor inițială. 50 de șoareci femele au fost hrăniți cu o dietă de control.

    Puii de șoarece (n=187) au fost studiați în uter, precum și după naștere la 3, 6, 9 și 24 de luni folosind tehnici imagistice, inclusiv ecocardiografie și tomografie cu emisie de pozitroni (PET). Cercetătorii au analizat genele, proteinele și mitocondriile urmașilor.

    Modificările în metabolismul cardiac al descendenților au depins puternic de sex. Expresia a 841 de gene a fost modificată în inimile feților de sex feminin și 764 de gene au fost modificate la feții de sex masculin, dar mai puțin de 10% din gene au fost modificate în mod obișnuit la ambele sexe. Interesant este că, deși atât descendenții de sex masculin, cât și de sex feminin din mame cu obezitate au avut funcția cardiacă afectată, au existat diferențe în progresia între sexe; bărbații au fost afectați de la început, în timp ce funcția cardiacă a femeilor s-a înrăutățit progresiv odată cu vârsta.

    Diferența de sex în tulburările de durată ale sănătății și funcției cardiovasculare s-ar putea datora estrogenului. Niveluri mai ridicate la femeile tinere pot proteja sănătatea cardiovasculară, protecția scade atunci când nivelurile de estrogen se epuizează pe măsură ce femelele îmbătrânesc. Cauza moleculară a diferenței de sex nu este încă înțeleasă.

    „Cercetarea noastră indică un mecanism care leagă obezitatea maternă cu bolile cardiometabolice în generația următoare. Acest lucru este important deoarece obezitatea crește rapid în populația umană și afectează aproape o treime dintre femeile aflate la vârsta fertilă. Prin îmbunătățirea înțelegerii mecanismelor implicate, această cercetare deschide calea pentru tratamente care ar putea fi utilizate la începutul vieții pentru a preveni bolile cardiometabolice de mai târziu, care sunt costisitoare pentru serviciile de sănătate și afectează calitatea vieții multor oameni. De exemplu, am putea oferi mai multe sfaturi personalizate privind nutriția mamelor sau copiilor, pe baza indicelui lor de masă corporală sau sexului sau pentru dezvoltarea de noi medicamente care vizează metabolismul în inima fătului”, a declarat autorul principal, Dr. Owen Vaughan, de la Universitatea din Colorado, SUA.

    Cercetătorii subliniază că șoarecii au sarcini mai scurte, mai mulți descendenți și diete diferite de cele ale oamenilor, așa că ar fi necesare studii suplimentare pe voluntari umani pentru a extrapola rezultatele la sănătatea femeilor. De asemenea, trebuie efectuate studii pentru a demonstra acest mecanism care leagă obezitatea maternă și funcția cardiacă a descendenților și pentru a identifica exact moleculele responsabile.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.