21.4 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    INSP: Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Este sigur, curat şi conţine anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli

    Copiii alăptaţi la sân au şanse mai bune să nu fie subponderali, supraponderali sau să sufere de obezitate şi sunt mai puţin predispuşi la diabet pe parcursul vieţii, transmite Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), în contextul Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân, marcată în fiecare an în perioada 1-7 august.

    „Laptele matern este alimentul ideal pentru sugari. Este sigur, curat şi conţine anticorpi care ajută la protejarea împotriva multor boli care apar, mai ales în rândul copiilor. Laptele matern oferă toată energia şi nutrienţii de care sugarul are nevoie în primele luni de viaţă şi continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriţionale ale copilului, în a doua jumătate a primului an şi până la o treime în timpul celui de-al doilea an de viaţă. Copiii alăptaţi la sân au şanse mai bune să nu fie subponderali, supraponderali sau să sufere de obezitate şi sunt mai puţin predispuşi la diabet, pe parcursul vieţii”, transmite INSP.

    Potrivit sursei citate, în lume, aproximativ 44% dintre sugarii cu vârsta între 0 şi 6 luni sunt alăptaţi exclusiv la sân. Astfel, dacă toţi copiii cu vârsta între 0 şi 23 de luni ar fi alăptaţi optim, se estimează că în fiecare an ar putea fi salvate peste 820.000 de vieţi de copii cu vârsta sub 5 ani.

    „Alăptarea este unul dintre primii factori de protecţie durabilă a sănătăţii copilului. Alăptarea îmbunătăţeşte coeficientul de inteligenţă şi gradul de şcolarizare. Îmbunătăţirea dezvoltării copilului şi reducerea cheltuielilor cu sănătatea prin alăptare are ca rezultat câştiguri economice pentru familii. Este recomandată iniţierea alăptării în prima oră de la naştere, alăptarea exclusivă până când copilul împlineşte 6 luni şi continuarea alăptării, în paralel cu procesul de diversificare, până la vârsta de 2 ani”, susține INSP.

    Conform INSP, se estimează că 2,7 milioane de decese ale copiilor, ceea ce înseamnă aproximativ 45% dintre toate decesele copiilor, sunt atribuite subnutriției, în fiecare an.

    „La nivel global, în 2020, s-a estimat că 149 de milioane de copii sub 5 ani aveau înălţime mică pentru vârsta lor, 45 de milioane au fost prea slabi pentru înălțimea lor și 38,9 milioane erau supraponderali sau obezi. Puțini copii primesc alimente complementare adecvate și sigure din punct de vedere nutrițional; în multe țări, mai puțin de o pătrime dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 6 și 23 de luni beneficiază de o diversificare alimentară corectă și sunt hrăniți adecvat vârstei lor”, afirmă sursa citată.

    Ministerul Sănătății, reacție despre cazul femeii care a născut pe stradă: Este inacceptabil. Inspecţia Sanitară de Stat s-a deplasat la faţa locului

    Inspecţia Sanitară de Stat s-a deplasat la faţa locului pentru control şi pentru aplicarea măsurilor necesare conform legislaţiei în vigoare în cazul femeii care a născut în stradă, după ce ar fi fost refuzată de Spitalul Municipal din Urziceni, a transmis, luni, Ministerul Sănătăţii.

    „Este inacceptabil că la Spitalul Municipal din Urziceni, aflat în subordinea Primăriei din oraş, s-a întâmplat un eveniment de o gravitate deosebită, deoarece o femeie gravidă nu a fost asistată şi supravegheată de personalul spitalului şi a născut în spaţiul exterior Compartimentului de Primiri Urgenţe. În jurul orei 5,00, o femeie în vârstă de 24 de ani, gravidă, mamă a altor doi copii, s-a prezentat la Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal Urziceni. Cu toate că în spital există o secţie de obstetrică ginecologie cu compartiment de neonatologie, spitalul nu a putut asigura gardă specializată însă a existat un medic chirurg care trebuia să coordoneze acordarea asistenţei medicale. Invocând lipsa medicului de gardă specializat, personalul din CPU a contactat Serviciul de Urgenţă 112, care a trimis o maşină aflată în imediata apropiere. Din primele informatii, se pare că pacienta nu a fost consultată, supravegheată şi însoţită până la maşina Ambulanţei, ceea ce a determinat declanşarea naşterii în spaţiul exterior al clădirii, unde a primit îngrijiri de la echipajul Ambulanţei”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

    Potrivit sursei citate, în prezent, copilul şi mama sunt în stare bună şi se află internaţi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia.

    În cursul după amiezii va avea loc o videoconferinţă a ministrului Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, cu toate Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru a revizui şi a aduce din nou în atenţia autorităţilor locale care au în subordine spitale responsabilitatea care le revine în asigurarea asistenţei medicale şi protejării sănătăţii cetăţenilor din comunităţile pe care le conduc.

    O femeie a născut pe stradă, ajutată de echipajul de pe o ambulanţă, după ce ar fi fost refuzată de Spitalul Urziceni.

    „Săptămâna începe cu o nouă viaţă! În această dimineaţă, în jurul orei 6,00, echipajul 97 al SAJ Ialomiţa, substaţia Urziceni, a asistat la naştere o tânără de 24 ani, mama celei de-a treia fetiţe perfect sănătoasă! Felicitări mamei, felicitări colegei mele, Gabriela Dobra, pentru profesionalism şi implicare! P.S. – Aş atribui o mare bilă neagră spitalului municipal Urziceni pentru dezinteres total şi nepăsare, pacienta prezentându-se cu aproximativ 15 minute înainte la CPU, în travaliu, fiind refuzată, motivându-se că vor chema ambulanţa. Un caz cu happy end, dar nu toate se pot încheia aşa”, a scris, luni, pe Facebook, ambulanţierul Marian Iordache.

     

    Ministrul Rafila: Este accesibil în momentul de faţă, din punct de vedere tehnologic, diagnostic precoce pentru atrofia musculară spinală

    Există resurse terapeutice și financiare pentru tratarea a peste 200 de pacienţi cu atrofie musculară spinală, „în marea lor majoritate copii”, a declarat, luni, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. „Detectarea precoce a acestei boli poate să îmbunătăţească evoluţia şi speranţa de viaţă a acestor copii”, a subliniat ministrul.

    „Este accesibil în momentul de faţă, din punct de vedere tehnologic, diagnostic precoce pentru această boală. Această incidenţă redusă între 1 la 10.000 şi 1 la 4.000 de cazuri nu va avea un impact mare, în sensul numărului de cazuri detectate. Pe de altă parte există resurse terapeutice şi există şi un mare efort financiar pentru a trata peste 200 de pacienţi, în marea lor majoritate copii. Detectarea precoce a acestei boli poate să îmbunătăţească evoluţia şi speranţa de viaţă a acestor copii. Lucrăm acum împreună cu comisiile de specialitate care examinează o propunere făcută de câţiva medici din Centrul „Robănescu”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, în cadrul conferinței „Atrofia musculară spinală – cum creştem şansa la o viaţă fără dizabilităţi”, organizată de Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropsihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”.

    Potrivit ministrului, ar putea fi realizat un program de screening pentru detectarea precoce a atrofiei musculare spinale, însă acest lucru nu ar putea fi făcut „peste noapte”.

    „Cred că se poate face un astfel de program, dar trebuie să fim conştienţi că nu se poate face peste noapte. Cu toate că ar fi bine să facem câteva centre regionale care să implice maternităţi cu accesibilitate mai bună şi ulterior să putem să le extindem şi trebuie să existe în mod evident o coordonare regională a acestor programe, pentru că există o serie întreagă de instituţii care tratează această boală rară în momentul de faţă şi ele ar putea să fie centrele regionale care să colecteze datele şi să iniţieze procedurile legate de tratament. (…) Aşa văd – în doi paşi (n.r. un program de screening): o dezvoltare regională care ulterior să fie extinsă şi însumate aceste proiecte regionale care să ducă la un screening al nou născuţilor care în momentul de faţă sunt undeva în jur de 160.000 – 170.000 anual. Asta înseamnă că putem să avem undeva între 17 şi 40 şi ceva de cazuri în fiecare an, în funcţie de incidenţă. Sperăm să putem să facem acest lucru în noul exerciţiu – în Programul Operaţional pentru Sănătate în care astfel de centre sunt finanţabile. Este un program care se desfăşoară în intervalul 2023 – 2030. În momentul în care vom avea toate propunerile de investiţii cu siguranţă o să identificăm şi oportunitatea dezvoltării unor astfel de centre”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Potrivit ministrului, în ţară funcţionează 14 – 15 centre, secții ale unor spitale, care se ocupă de această patologie.

    Proiect pilot de screening: Șase nou născuţi depistați cu atrofie musculară spinală

    Șase cazuri de nou născuţi cu atrofie musculară spinală au fost depistate în urma derulării unui proiect pilot în care s-au efectuat teste de screening la un număr de 11.000 de bebeluşi, a declarat conf. univ. dr. Andrada Mirea, director medical la Centrul Naţional Clinic de Recuperare Neuropshihomotorie Copii „Dr. Nicolae Robănescu”.

    „Până în prezent am reuşit să analizăm 11.000 de probe, practic 11.000 de nou născuţi au fost screenaţi din maternitățile cu care colaborăm. Din acești 11.000, au fost depistate 4 cazuri pozitive. Ca urmare a oferirii sfatului genetic în cazul unei familii a unuia dintre nou născuţi au mai fost depistate încă două cazuri din familia acelui nou născut. Astfel, au fost depistaţi şase copii cu atrofie spinală, care pot beneficia, în urma acestui program pilot, de tratament presimptomatic”, a declarat cpnf. univ. dr. Andrada Mirea, la conferința ”Atrofia musculară spinală – cum creștem șansa la o viață fără dizabilități”.

    Potrivit medicului, derularea unui program naţional de screening pentru depistarea atrofiei musculare spinale la nou născuţi ar costa 1,5 milioane de euro anual.

    „În ceea ce priveşte povara financiară, aş putea să vă spun că la nivelul României există 180.000 de naşteri anual şi că derularea uui screening neonatal la nivel naţional ar însemna aproximativ 1,5 milioane de euro. Acestea ar fi costurile derulării unui astfel de program. Costuri care cred că ar fi scăzute din acele facilităţi pe care le oferă statul român persoanelor cu dizabilităţi prin faptul că nu vor mai plăti atâtea dispozitive asistive de ventilaţie, de asistare a alimentaţiei, de asistare a tusei. Sunt lucruri care ar fi scăzute şi care ar face ca povara financiară chiar să fie diminuată prin realizarea unui screening neonatal”, a explicat conf. univ. dr. Andrada Mirea.

    Pacienţii diagnosticați cu amiotrofie spinală tip 1 necesită, în funcţie de caz, ventilaţie non invazivă sau invazivă, dispozitive de asistare a tusei, precum şi suport al asigurării nutriţiei adecvate, şedinţe de kinetoterapie, orteze şi asistenţă permanentă.

    „Nevoile pacienților cu amiotrofie spinală depind foarte mult de tipul de boală. Majoritatea pacienților cu amiotrofie spinală au amiotropfie spinală tip 1, adică forma cea mai gravă. Aproximativ 40% din totalul pacineților dezvoltă această boală. În amiotrofia spinală de tip 1, pacienții pot avea nevoie de ventilație, deci ei trebuie să fie asistați pentru a respira corect și eficient, au nevoie de asistarea tusei – sunt dispozitive speciale cu ajutorul cărora se curăță căile respiratorii superioare și inferioare, au nevoie de asigurarea unei alimentații corecte prin sondă nazogastrică  sau gastrostomă. Au nevoie de susținerea unei postrui corecte, cu ajutorul corsetelor, ortezelor, au nevoie de ședințe de kinetoterapie, de terapie ocupațională, de psihoterapie”, a subliniat conf. univ. dr. Andrada Mirea.

    Proiectul pilot de screening al atrofiei musculare spinale s-a derulat din august 2022 la nivelule a șapt maternităţi publice şi private din Capitală și o maternitate din Slobozia.

    Virusul Alongshan (ALSV) purtat de căpuşe se răspândeşte în Europa, susțin experți germani

    La şase ani de la descoperirea sa în China, virusul Alongshan (ALSV) purtat de căpuşe s-a răspândit în mare parte din Europa, potrivit unor experţi germani.

    Virusul, care nu a fost legat de nicio boală gravă la oameni, a fost găsit în căpuşe în Finlanda, Franţa, Rusia, Elveţia şi acum în Germania, a confirmat Centrul pentru medicina de călătorie (CRM) din Dusseldorf, relatează DPA, citată de Agerpres.

    Cercetători de la Universitatea de Medicină Veterinară (TIHO) din Hanovra, oraş din nordul Germaniei, au găsit dovezi ale transmiterii ALSV prin intermediul căpuşelor la animale sălbatice, cum ar fi căprioarele, în landul Saxonia Inferioară din nord-vestul Germaniei.

    Zonele de distribuţie ale multor specii de căpuşe indigene s-au extins semnificativ în ultimii ani, a declarat directorul ştiinţific al CRM, Tomas Jelinek.

    Iernile blânde şi verile mai calde din ultima vreme sunt în beneficiul arahnidelor, a spus el în urma publicării unui studiu pe această temă în revista ştiinţifică Microorganisms.

    Cu toate acestea, ALSV nu este asociat în prezent cu nimic mai grav decât simptome asemănătoare gripei.

    Cea mai frecventă boală transmisă de căpuşe în Europa este boala Lyme, care poate fi tratată cu antibiotice în stadii incipiente. Meningoencefalita timpurie de vară (FSME) este, de asemenea, deosebit de răspândită în multe zone, dar poate fi prevenită prin vaccinare.

    Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei, legată de descoperirea vaccinului împotriva virusului hepatitei B

    Icterul provine din inflamația ficatului, fiind un simptom al diferitelor tipuri de hepatită. La sfârșitul anilor 1960, Baruch Blumberg a descoperit în mod neașteptat un agent infecțios pentru hepatita B în timp ce cerceta proteinele din sânge de la oameni din diferite părți ale lumii, virus legat de un virus de tip necunoscut anterior la acel timp. S-a observat că virusul poate fi purtat de persoane care nu se îmbolnăvesc din cauza acestuia iar descoperirile au făcut posibile atât vaccinurile, cât și testele pentru a preveni răspândirea bolii prin transfuzii de sânge.

    În calitate de co-inventator al vaccinului împotriva hepatitei B, Baruch Blumberg, a contribuit atât la salvarea, cât și la îmbunătățirea vieții a milioane de oameni din întreaga lume.

    Data recent aniversatei Zile Mondiale de Luptă împotriva Hepatitei marcată în fiecare an la data de 28 iulie este legată de ziua de naștere a lui Baruch Samuel Blumberg( n. 28 iulie 1925, Brooklyn, New York – d. 5 aprilie 2011, Moffett Field, CA, SUA), descoperitorul virusului hepatitei B, motiv pentru care a câștigat și premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină 1976.

    O viață dedicată cercetării în sprijinul vieții

    Inițial, virusul a fost denumit „Antigenul Australian” fiind descoperit într-o mostră de sânge din Australia care a reacționat cu un anticorp din serul unui pacient american cu hemofilie;  motivația premiului a fost „pentru descoperirile lor privind noile mecanisme de origine și diseminare a bolilor infecțioase”.

    A făcut parte din consiliul consultativ științific și medical al Fundației pentru Hepatita B, ca savant distins, din 1992 până în 2011 și a fost consilier principal al președintelui Fox Chase Cancer Center dar și profesor de medicină și antropologie la Universitatea din Pennsylvania, ambele situate în Philadelphia; în 1999, i s-a cerut să servească drept director al Institutului de Astrobiologie NASA din California iar, ulterior, a fost numit consilier principal al Administratorului pentru Biologie, cu sediul la NASA în Washington.

    Nativ din New York, cariera sa lungă a fost distinsă cu interese ample ce includ cercetarea clinică, epidemiologia, virusologia, genetica și antropologia: a primit diploma de medicină de la Universitatea Columbia și diploma de doctorat de la Colegiul Balliol de la Universitatea din Oxford. S-a alăturat National Institutes of Health în 1957, s-a mutat la Fox Chase Cancer Center în 1964 și a fost maestru al Colegiului Balliol al Universității din Oxford în perioada 1989-1994.

    Inițial, cercetătorul nu și-a propus să descopere cauza hepatitei B ci mai degrabă, curiozitatea sa intelectuală și înțelegerea procesului științific l-au condus la această descoperire profundă: povestea hepatitei B a început cu o căutare a diferențelor genetice moștenite și s-a încheiat cu descoperirea unui nou virus.

    Ca antropolog medical la începutul anilor 1950, acesta era interesat de genetica susceptibilității bolii, s-a întrebat dacă trăsăturile moștenite ar putea face diferite grupuri de oameni mai mult sau mai puțin susceptibile la aceeași boală. Astfel, Baruch Blumberg și echipa sa au călătorit pe tot globul pentru a colecta probe de sânge de la populațiile native din părți îndepărtate ale lumii; au planificat să caute diferențe genetice pe care ulterior să le studieze dacă pot fi asociate cu o boală. Din moment ce nu aveau tehnologia pentru a analiza aceste probe de sânge la nivel genetic, a trebuit dezvoltată o nouă metodă indirectă și astfel şi-au îndreptat atenţia către pacienţii hemofili despre care dr. Blumberg a argumentat că cei care au primit mai multe transfuzii de sânge ar fi fost expuși la proteine ​​din serul sanguin pe care ei nu le-au moștenit ci donatorii lor. Ca urmare a acestei expuneri, sistemele imunitare ale pacientului hemofil ar produce „anticorpi” împotriva proteinelor străine din serul din sânge, sau „antigeni”, de la donatori.

    De la „antigenul din Australia” la vaccinul împotriva hepatitei B

    Astfel, dacă anticorpii sunt programați să se blocheze pe antigeni specifici, specialistul a decis să folosească anticorpi de la pacienții hemofili pentru a testa probele de sânge colectate în întreaga lume; folosind această nouă tehnică de laborator pentru potrivirea anticorpilor cu antigene, a fost identificată o asociere neobișnuită între un anticorp de la un hemofilic din New York și un antigen găsit în proba de sânge a unui aborigen australian, pe care l-au numit „antigenul din Australia”.

    În acest fel, studiile efectuate au condus la confirmarea faptului că „antigenul Australia” a cauzat hepatita B fiind descoperit virusul hepatitei B în 1967 iar doi ani mai târziu, dr. Baruch Blumberg și dr. Irving Millman au inventat vaccinul împotriva hepatitei B.

    Împreună au descoperit că persoanele care suferă de boala amintită au și antigene și și-au dat seama că injectarea acestora într-un pacient produce anticorpi. Separarea antigenelor din sângele pacienților cu hepatită cronică B a dus la râvnitul vaccin pe care-l dezvoltaseră ani de zile.

    Pentru contribuțiile aduse la descoperirea vaccinului împotriva hepatitei B, Baruch Blumberg a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1976

    Astăzi, vaccinul său este adesea unul dintre primele pe care bebelușii le primesc la scurt timp după naștere: de la comercializarea sa, în 1982, peste 1 miliard de oameni din întreaga lume au beneficiat de el fiind considerat primul vaccin împotriva cancerului pentru capacitatea sa de a proteja împotriva cancerului hepatic.

    Impactul vaccinului împotriva hepatitei B la nivel mondial a fost atât de profund încât, potrivit Washington Post, durata medie de viață a omului „s-ar putea să fi crescut cu câteva luni” de la introducerea și disponibilitatea sa globală.

    1986: Cum relata The New York Times despre primul vaccin modificat genetic pentru oameni împotriva hepatitei B

    „Producția unui vaccin împotriva hepatitei B a fost oprită de ani de zile de incapacitatea de a crește virusul hepatitei B în cultura de laborator. Acest lucru a fost rezolvat atunci când cercetătorii din vaccinuri au mers la o sursă obișnuită pentru vaccin, sângele persoanelor care au fost deja infectate cu hepatita B și încă poartă virusul în corpul lor.

    Acești oameni au adesea un exces de proteină de la suprafața virusului care plutește liber în organism și acea proteină poate fi recoltată din plasma sanguină pentru a face ceea ce este acum vaccinul convențional anti-hepatită.

    Studiile repetate au indicat că vaccinul convențional este sigur și eficient. Dar mulți oameni, inclusiv unii medici, și-au exprimat teama că orice vaccin derivat din sângele uman poate conține o serie de organisme boli, inclusiv SIDA și hepatita B, în ciuda tratamentelor termice și chimice menite să-l purifice.

    Mulți dintre cei care au hepatită B și care contribuie cu plasmă pentru vaccinul convențional sunt bărbați homosexuali și consumatori de droguri intravenoase, grupuri care prezintă, de asemenea, un risc ridicat de SIDA, tulburarea fatală a sistemului imunitar. Puțini au fost vaccinați.

    Temerile de contaminare au fost invocate drept unul dintre motivele, împreună cu costurile ridicate și o apatie generală față de toate vaccinările, care au descurajat utilizarea vaccinului convențional împotriva hepatitei. Dintre grupurile cu risc crescut de a dezvolta hepatita B, 3% până la 30% au fost vaccinate, a spus FDA.

    Noul vaccin împotriva hepatitei, modificat genetic, evită utilizarea sângelui uman. Se face prin inserarea unei gene din virusul hepatitei B în celulele de drojdie, determinând aceste celule să producă o proteină de suprafață din virus care, atunci când este încorporată într-un vaccin, poate declanșa imunitatea.

    Departamentul de Agricultură a aprobat anterior un vaccin modificat genetic pentru a fi utilizat în protejarea porcilor împotriva pseudorabiei, dar vaccinul împotriva hepatitei este primul vaccin modificat genetic aprobat pentru oameni.

    Oficialii guvernamentali și din industrie s-au ferit să afirme că noul vaccin este mai sigur decât vaccinul convențional. Deși remarcă faptul că vaccinul convențional nu a fost acuzat pentru nici un caz de SIDA sau hepatită, dr. Young, comisarul FDA, a sugerat că mulți oameni reticenți să ia vaccinul derivat din sânge ar putea fi mai dispuși să ia versiunea modificată genetic” – relata cotidianul amintit, la 24 iulie 1986(vezi articolul în contextul său original AICI).

    SUA: Nou tratament eficient pentru tratatea depresiei post-natale

    O echipă de cercetători anunță rezultate promițătoare referitoare la un nou medicament conceput pentru a ameliora simptomele depresiei postpartum în contextul în care, potrivit unor statistici anterioare, una din șapte femei se confruntă cu una dintre formele acestei afecțiuni.

    În studiul lor, publicat în American Journal of Psychiatry, cercetătorii de la Sage Therapeutics și Biogen, coordonați de dr. Kristina Deligiannidis, de la Institutul de Științe Comportamentale de la Feinstein Institutes for Medical Research din New York,au efectuat un studiu clinic de fază III cu femei după naștere, știindu-se faptul că depresia postpartum este o tulburare de dispoziție care afectează multe mame în acest stadiu; simptomele pot include oboseală extremă, dispoziție scăzută, lipsă de interes și capacitate de concentrare sau chiar tendințe de suicid.

    Nou tratament: un steroid care acționează pentru a reduce simptomele negative prin echilibrarea declanșării neuronilor în rețelele implicate în starea de spirit

    Astăzi, în SUA, se menționează un singur medicament eficient disponibil, Zulresso, administrat intravenos timp de trei zile sub supraveghere într-o unitate de îngrijire a sănătății deși această condiție o situație ar părea de nesuportat pentru majoritatea proaspetelor mame. În context, echipa de cercetare a dezvoltat o terapie numită Zuranolone. Aceasta implică tratamentul medicamentos, sub formă de pastile, de obicei 15 zile consecutiv.

    Specialiștii susțin că medicamentul nu este un antidepresiv ci un steroid care acționează pentru a reduce simptomele prin echilibrarea declanșării neuronilor în rețelele implicate în starea de spirit și comportament. Astfel, după două săptămâni, pacienta încetează tratamentul și rămâne sub observația medicului pentru următoarele săptămâni.

    Test reușit: proaspetele mame au demonstrat rezultate pozitive la tratament

    La testele privind eficacitatea medicamentului, cercetătorii au recrutat 170 femei care au născut recent, anterior diagnosticate cu depresie postpartum severă: jumătate au primit medicamentul, jumătate un placebo. Astfel, s-a constatat că toate voluntarele au observat îmbunătățiri ale simptomelor lor dar numai cele care au primit medicamentul au raportat efecte semnificative, continue timp de patru până la șase săptămâni iar cele care au primit un placebo au observat îmbunătățiri ale simptomelor în timpul studiului datorită altor tipuri de îngrijire pe care le-au primit, precum obținerea unui răgaz de la îngrijirea copilului.

    Prin urmare, autoritățile medicale de peste ocean analizează noul medicament urmând să decidă dacă îl aprobă până la începutul lunii august.

    SJU Baia Mare: Compartimentul de Gastroenterologie a fost reamplasat într-un spațiu nou și modern

    Compartimentul de Gastroenterologie care deserveşte atât pacienţii ce se adresează direct, cât şi pe cei trimişi la consult din diferite secţii a fost reamplasat într-un nou spaţiu nou, modern, adaptat nevoilor pacienților, informează reprezentanții Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Baia Mare.

    Aici au fost efectuate aproximativ 4700 de consultații de la începutul anului, fiind internați sau consultați în regim ambulatoriu bolnavi cu suferințe ale aparatului digestiv (esofag, stomac, intestin, pancreas, ficat) care, pe perioada spitalizării beneficiază de investigații complexe și de tratament specific:

    „Printre facilitățile oferite se numără săli de consultații moderne și bine echipate, destinate consultărilor medicale și evaluărilor pacienților, sală de endoscopii ( gastroscopii, colonoscopi, rectoscopii, sigmoidoscopii), sală de sterilizare și zona de recuperare după anestezie. În plus, sala de așteptare a fost concepută pentru a asigura confortul și intimitatea pacienților, contribuind la reducerea stresului asociat cu vizitele medicale.

    Compartimentul de Gastroenterologie deservește atât pacienții ce se adreseaza direct cât și pe cei trimiși la consult din diferite secții ale Spitalului (consulturi interclinice ) – menționează managerul instituției, George Alexandru Oros.

    Patologia acoperită de Cabinetul de Gastroenterologie

    „Noua locație a Compartimentului de Gastroenterologie a fost gândită pentru a răspunde nevoilor actuale ale pacienților și ale personalului medical. Cu un design spațios și inovator, această nouă locație oferă un mediu propice pentru tratamentele și investigațiile necesare în domeniul gastroenterologiei. De asemenea, noul spațiu facilitează comunicarea anul acesteîntre medici și personalul auxiliar, permițând un flux mai eficient de informații și o abordare multidisciplinară în tratarea pacienților cu afecțiuni gastrointestinale complexe” – adaugă acesta.
    Patologia acoperită de Cabinetul de Gastroenterologie include:
    – Patologie hepatica – diagnostic complet și încadrare în scop terapeutic al hepatitelor virale, hepatite cronice, ciroze hepatice, steatoză, tumori hepatice, etc;
    – Patologie de tract digestiv superior și inferior ce include diagnosticul modern și tratamentul afecțiunilor cu mare morbiditate: esofagite, boala ulceroasă, gastrite, tumori, boli inflamatorii intestinale ( Boala Crohn, Rectocolita ulcero-hemoragică), diverticuloza, colite, boli hemoroidale;
    – Pancreatite cronice si acute;
    – Tratamentul complicatiilor cirozei hepatice;
    – Diagnosticul precoce al cancerului esofagian , gastric si intestinal;
    – Diagnosticul,tratamentul si monitorizarea predispozitiei genetice pentru boli digestive, boala celiaca, intoleranta la lactoza, etc;
    – Monitorizarea periodica a pacientilor cu risc de cancer colorectal: (Polipi intestinali, antecedente familiale de cancer colorectal, cancere colorectale în antecedente);
    – Diagnosticarea modernă și tratamentul bolilor inflamatorii intestinale (Boala Crohn, Rectocolită ulcero-hemoragică ).

    VIDEO Prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu: Există în România un grup destul de important de pacienți co-infectați cu hepatită B și D

    „Hepatitiele virale acute și cronice sunt boli destul de grave, atât pe termen scurt, dacă vorbim de formele severe de hepatită acută, cât și pe termen lung, dacă vorbim de posibilele consecințe, care înseamnă de la ciroză hepatică până la potențial cancer de ficat”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Victor Babeș” din Capitală, pentru Sănătatea.TV și RoHealth Review.

    „Există mai multe tipuri de hepatită virală: A, B, C, D, E, cu diverse căi de transmitere. Este foarte impoartantă prevenirea acestor tipuri de hepatită. Există modalități de prevenire vaccinale pentru câteva dintre tipurile de hepatită, din nefericire nu pentru toate. Avem vaccin pentru hepatita cu virus A și pentru hepatita cu virus B, în acest moment. Ele reprezentau și primele tipuri de hepatite diagnosticate, istoric vorbind. Însă, în afară de aceste fouă tipuri de vaccin nu avem altceva ca și măsură profilactică directă, dar putem avea niște măsuri de profilaxie cumva indirectă, prin evitarea unor tipuri de comportamente, evitarea unor căi de transmitere, și aici mă refer la instrumente sterile, controlul transfuziilor de sânge. Cu toate acestea, există cazuri încă din toate aceste tipuri de hepatite și, de aceea, pe lângă măsurile de profilaxie, trebuie să ne gândim și la niște măsuri terapeutice”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    România stă bine din punct de vedere al măsurilor de sănătate publică în ceea ce privește hepatitele „și aici ne referim, în primul rând, la tratament”, a apreciat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    „Există programe naționale pentru tratamentul hepatitelor virale cronice B și C și se află în curs de pregătire și introducerea în cadrul programelor terapeutice a unor măsuri cu virus B și Delta, care reprezintă o componentă patologică importantă în domeniul hepatitelor, în special în țara noastră. Dacă vorbim de hepatita cronică cu virus C, datorită acestor programe naționale și a introducerii sistematice a pacienților, care au avut acces la el, practic în acest moment numărul de cazuri de hepatită axctivă, cu viremie detectabilă cu virus C, este undeva în curs de disparție. Deci, nu prea mai există hepatite cu virus C, decât în cazuri absolut individuale, care au un comprotament particular. În ceea ce privește hepatita cronică cu virus B, aici mai există cazuri, dar care se află în curs de tratament și monitorizare, pentru că mijloacele terapeutice existente în acest moment pentru acest tip de hepatită nu duc la eliminarea virusului, cum s-a întâmplat la virus C, ci doar la menținerea sub control a viremiei, pentru a nu se prodice trecerea spre complicații și a formelor finale de boală. Încă mai diagnosticăm un număr evident de cazuri cu virus hepatitic B, dar spreăm ca și aceastea să intre cumva în declin, pentru că și în România avem încă din anul 2000  un program național de imunizare a copiilor, care cuprinde și  vaccinul pentru virusul hepatitic B și în felul acesta ar trebui ca generațiile de după anul 2000 să fie protejate de această infecție”, a explicat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    Există un grup destul de important de pacienți co-infectați cu hepatită B cu D

    „În privința asocierilor de hepatite B cu D, există, într-adevăr un accent în România, pentru că există un grup destul de important de pacienți co-infectați B cu D, dar care sperăm să beneficieze de noile mijloace terapeutice în curând. Există un grup important față de restul Europei. Explicațiile ar putea fi multiple, de la tipul genetic, până la modul în care s-au infectat”, a subliniat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu.

    Cum se asigură accesul la screeningul și testarea pentru hepatitele B și C în sistemul de sănătate? Ce programe de vaccinare există pentru prevenirea hepatitei și care sunt grupurile țintă pentru acestea? Există măsuri speciale de protecție pentru personalul medical în ceea ce privește expunerea la hepatitele virale? Care sunt principalele provocări cu care se confruntă politicile de sănătate în ceea ce privește hepatitele? Sunt doar câteva întrebări la care ne-a mai răspuns prof. univ. dr. Simins Aysel Florescu.

    Cinci ofertanți pentru construirea Spitalului Regional de Urgență Iași

    „Procedura de atribuire a primelor lucrări de construcții la spitalul regional de urgență Iași a avut data limită pentru depunerea ofertelor ieri, 26 iulie 2023.

     5 operatori economici și-au declarat, prin depunerea ofertelor, participarea la această procedură și intenția de a realiza primele lucrări de construcții la cel mai important obiectiv de infrastructură sanitară din regiunea Nord-Est, SRU Iași” – anunță Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate(ANDIS).
    SRU va fi construit în Moara de Vânt, în condiţiile în care finanţarea, de peste 500 milioane euro, este asigurată de Comisia Europeană şi Guvern.

    Contractul – cu o valoare de 30 milioane lei, fără TVA – prevede organizare de şantier, lucrări pregătitoare, terasamente şi împrejmuire, excavare grosieră, lucrări de protejare a săpăturii, lucrări de deviere a utilităţilor şi alte lucrări, cu supunerea spre aprobarea ANDIS: „Aceste lucrări vor fi executate în etapa I şi fac parte din strategia de accelerare (execuţia rapidă a lucrărilor cuprinse în etapa I), conform obligaţiilor asumate prin contractul de finanţare pentru realizarea obiectivului)”, se menționează în documentaţia de atribuire.

    Este vorba despre trei ofertanți unici (Iasicon, Ness Proiect Europe, Danlin XXL) și două asocieri (Conest – Mecon și Concret Drum – Alpenside) – menționează presa locală.

    Licitaţia de lucrări pentru construirea propriu-zisă a SRU încă nu a fost lansată deși termenul asumat la început de an era luna iulie; ANDIS are în desfăşurare şi licitaţia privind supervizarea derulării proiectului, valoarea contractului fiind în acest caz de 45 milioane lei (ofertele vor fi deschise pe 9 august).

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.