Zilele trecute, Comisia Europeana a adoptat o recomandare care vizeaza formatul unic al dosarelor electronice de sanatate europene. Documentul include un set de specificatii tehnice care vor permite transferul in deplina siguranta al mai multor tipuri de informatii medicale – fise de pacient, retete in format electronic, teste de laborator si imagistice si foi de externare – intre statele membre ale Uniunii Europene (UE).

Beneficii pentru medici si pentru pacienti

Digitalizarea sistemelor de sanatate si implementarea unei infrastructuri informatice comune va aduce beneficii importante atat pacientilor, cat si medicilor de pe tot teritoriul Europei.

Astfel, pacientii europeni vor putea beneficia de servicii medicale rapide si precise in orice stat membru UE. Iar medicii care trateaza pacienti veniti dintr-un alt stat – fie din cauza unei urgente medicale sau voluntar, pentru tratament sau opinia unui specialist – vor avea acces rapid la toate informatiile medicale relevante si la istoricul acelui pacient. Avand acces la istoricul medical al pacientului, ei nu vor fi fortati sa refaca anumite analize si investigatii. Asta va reduce timpul in care pacientul va beneficia de tratament adecvat, dar si costurile asociate tratarii acestuia.

Primii pasi spre digitalizarea sanatatii

Formatul unic al dosarului electronic de sanatate si infrastructura digitala comuna va permite transferul rapid si in deplina siguranta a informatiilor medicale intre statele membre. Procesul tehnologic si legislativ este unul complex, dar primii pasi catre digitalizarea sistemelor de sanatate europene a fost facut deja.

La 21 ianuarie, Estonia si Finlanda au devenit primele tari membre UE in care a fost posibil schimbul de retete in format electronic. Cetatenii din Finlanda pot folosi acum o reteta electronica emisa in propria tara pentru a cumpara medicamente din Estonia. Iar acesta este doar primul pas. 22 de state membre UE au aderat la infrastructura eHealth Digital Service, care presupune digitalizarea treptata a sistemelor de sanatate. Pana in anul 2021, toate aceste state vor putea transfera intre ele retete electronice si dosare electronice ale pacientilor, anunta Comisia Europeana.

Zilele trecute, Comisia Europeana a adoptat o recomandare care vizeaza formatul unic al dosarelor electronice de sanatate europene. Documentul include un set de specificatii tehnice care vor permite transferul in deplina siguranta al mai multor tipuri de informatii medicale – fise de pacient, retete in format electronic, teste de laborator si imagistice si foi de externare – intre statele membre ale Uniunii Europene (UE).

Beneficii pentru medici si pentru pacienti

Digitalizarea sistemelor de sanatate si implementarea unei infrastructuri informatice comune va aduce beneficii importante atat pacientilor, cat si medicilor de pe tot teritoriul Europei.

Astfel, pacientii europeni vor putea beneficia de servicii medicale rapide si precise in orice stat membru UE. Iar medicii care trateaza pacienti veniti dintr-un alt stat – fie din cauza unei urgente medicale sau voluntar, pentru tratament sau opinia unui specialist – vor avea acces rapid la toate informatiile medicale relevante si la istoricul acelui pacient. Avand acces la istoricul medical al pacientului, ei nu vor fi fortati sa refaca anumite analize si investigatii. Asta va reduce timpul in care pacientul va beneficia de tratament adecvat, dar si costurile asociate tratarii acestuia.

Primii pasi spre digitalizarea sanatatii

Formatul unic al dosarului electronic de sanatate si infrastructura digitala comuna va permite transferul rapid si in deplina siguranta a informatiilor medicale intre statele membre. Procesul tehnologic si legislativ este unul complex, dar primii pasi catre digitalizarea sistemelor de sanatate europene a fost facut deja.

La 21 ianuarie, Estonia si Finlanda au devenit primele tari membre UE in care a fost posibil schimbul de retete in format electronic. Cetatenii din Finlanda pot folosi acum o reteta electronica emisa in propria tara pentru a cumpara medicamente din Estonia. Iar acesta este doar primul pas. 22 de state membre UE au aderat la infrastructura eHealth Digital Service, care presupune digitalizarea treptata a sistemelor de sanatate. Pana in anul 2021, toate aceste state vor putea transfera intre ele retete electronice si dosare electronice ale pacientilor, anunta Comisia Europeana.

Institutul National de Statistica (INS) anunta ca salariul mediu net in luna decembrie 2018 a fost cu 12,5% mai mare fata de luna decembrie 2017. Salariul mediu brut pe economie, in decembrie 2018, a fost de 4.938 de lei, iar cel net de 2.957 de lei. Fata de luna noiembrie 2018, s-a inregistrat o crestere a salariului mediul brut, dar si net de 6%, arata datele INS.

in sanatate si asistenta sociala, castigul salarial mediu brut in decembrie 2018 a fost de 6.102 lei, cu 2% mai mult fata de luna noiembrie, in timp ce salariul mediu net a fost de 3.599 lei. Cifrele INS arata ca in decembrie 2017, in sanatate si asistenta sociala salariul mediu net era de 2.775 lei, ceea ce arata ca in decurs de un an salariul a crescut cu peste 800 de lei. in privinta salariului mediu brut, acesta era in 2017 de 3.897 de lei, cu 2.205 lei mai mic decat la finalul anului 2018.

INS precizeaza ca in luna decembrie, in majoritatea domeniilor, salariile nete au crescut fata de luna noiembrie, datorita primelor acordate sau a altor premii cu ocazia sarbatorilor, dar si a celui de al 13-lea salariu, tichete de masa si tichete cadou.

Cele mai mari cresteri salariale medii nete s-au inregistrat in activitaţi de servicii in tehnologia informaţiei (6.888 lei), iar cele mai mici in hoteluri şi restaurante (1.657 lei). Scaderi semnificative ale salariilor s-au inregistrat in extracţia minereurilor metalifere 14,9%; intre 0,5% şi 3,0% in silvicultura şi exploatare forestiera (inclusiv pescuit şi acvacultura), transporturi aeriene si fabricarea de mobila.

Aproape 3.500 de cazuri de gripa clinica au fost raportate saptamana trecuta pe intreg teritoriul Romaniei. De asemenea, de la inceputul sezonului pana la acest moment au fost inregistrate 99 de decese confirmate cu virus gripal, arata cele mai noi date comunicate de Institutul National de Sanatate Publica prin Centrul National de Supraveghere si Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Prin comparatie, in perioada similara a sezonului trecut, fusesera inregistrate 17 decese. Cu toate acestea, specialistii CNSCBT spun ca nu ne confruntam cu un sezon gripal mai sever fata de sezonul precedent, ci ca s-a inregistrat un numar mai mare de cazuri si de decese mai devreme fata de sezonul precedent.

Gripa in Europa

Activitatea virusurilor gripale a continuat sa se extinda si sa se intensifice in aproape toata regiunea europeana, conform celui mai nou raport privind circulatia gripei la nivel international, raport elaborat in comun de biroul regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor (ECDC). in cadrul acestui raport, tara noastra figureaza cu o activitate intensa a gripei si cu o raspandire nationala a acesteia.

Raportul comun al ECDC si OMS confirma faptul ca, pe intreg teritoriul Europei, circula cu predilectie virusurile gripale de tip A. Infectiile cu virus gripal B au fost rare. in randul pacientilor internati pe intreg teritoriul Europei cu infectii acute respiratorii severe (SARI) in saptamana a cincea a anului 2019, prezenta virusului gripal a fost confirmata in peste 50% din cazuri. Peste 99% din aceste cazuri au fost virusuri gripale din tipul A.

Acelasi lucru a fost confirmat si de expertii din tara noastra. Astfel, in toate cazurile de decese confirmate cu virus gripal, tipul de virus confirmat a fost A. Subtipul cel mai frecvent intalnit a fost (H1)pdm09. Aceasta este o veste buna: expertii internationali de la ECDC si OMS au confirmat ca formula vaccinului gripal din acest an este foarte eficienta in prevenirea infectiilor cu virus gripal de tip A(H1N1)pdm09 – subtipul cel mai circulant la noi in tara. ECDC si OMS recomanda continuarea vaccinarii.

Recomandari pentru populatie

Recomandari pentru prevenirea imbolnavirilor si a transmiterii infectiei:

• consultarea medicului de familie pentru simptome care sugereaza gripa, inclusiv pentru a stabili o eventuala indicatie de spitalizare;
• izolarea voluntara la domiciliu a persoanelor care prezinta simptome asemanatoare gripei;
• respectarea igienei in caz de tuse si stranut: utilizarea batistelor de unica folosinta sau acoperirea gurii si nasului nu cu palma, ci folosind zona articulatiei cotului;
• igiena adecvata a mainilor, spalarea frecventa cu apa si sapun in vederea reducerii raspandirii virusului;
• evitarea aglomeratiilor;
• triaj epidemiologic zilnic in orice tip de colectivitate, inclusiv pentru personalul medico-sanitar si auxiliar, cu scoaterea temporara din colectivitate a celor depistati cu simptomatologie respiratorie;
• continuarea vaccinarii antigripale;
• expunerea de materiale informative (pliante, postere) in locuri publice.

 Antibioticele nu trateaza o infectie virala. Este avertizarea care vine tot mai des din partea medicilor asaltati, mai ales in sezonul rece, de pacienti care solicita antibiotic pentru tratarea gripei sau racelii. in cazul copiilor, situatia este si mai complicata, medicii fiind cei care trebuie sa-i convinga pe parinti ca administrarea unui antibiotic nu rezolva o infectie provocata de un virus, ci doar in cazul in care infectia este provocata de o bacterie.

Conf. dr. Oana Falup-Pecurariu, presedinta Societatii Nationale Romane de Boli Infectioase Pediatrice, afirma ca este foarte important ca antibioticul sa fie prescris si administrat cand trebuie, pentru ca altfel exista riscul ca acesta sa nu mai actioneze cand se impune cu adevarat administrarea lui. in plus, trebuie o atentie sporita pentru ca virusurile sunt si cele care deschid calea suprainfectiilor bacteriene, mai ales in cazul persoanelor cu organism imunocompromis, atrage atentia medicul pediatru.

Vaccinarea la timp diminueaza prescrierea antibioticelor

„Nu ar trebui sa prescriem niciodata antibiotice daca stim sau banuim ca avem de a face cu o infectie virala. Ele nu se justifica. Cred ca cel mai avizat om este tot doctorul, el este cel care decide ce fel de terapie prescrie in functie de simptomele pacientului din fata lui. Nu le prescrie nici Dr. Google, pentru ca Dr. Google nu-si asuma responsabilitatea, si nici alte mijloace de informatie. Mi-ar placea sa cred ca odata cu implementarea vaccinarilor corecte si la timp, prescriptiile de antibiotice se diminueaza. Asta a vazut toata lumea europeana si mondiala, ca implementarea unor scheme nationale de vaccinare aparent complexe a dus la scaderea consumului de antibiotice, la scaderea cazurilor de infectii complicate”, mai spune Oana Falup-Pecurariu.

Presiunea parintilor asupra medicilor

insa, de multe ori, medicii se confrunta cu insistentele parintilor, care cred ca doar antibioticul este cel mai eficient in tratarea copiilor, mai ales cand este vorba de viroza respiratorie. „incetul cu incetul, se schimba mentalitatile si parintele prinde incredere. Este si o presiune din partea parintilor uneori, sa li se prescrie antibiotic. Trebuie sa te tii foarte tare pe pozitii si sa le explici ca adeseori infectiile virale fac febra inalta doua, trei, chiar patru zile, dar ulterior evolutia este buna. Ai pentru aceste lucruri toate argumentele stiintifice, insa este mai greu, trebuie sa ai o foarte buna relatie de incredere reciproca cu parintii”, afirma medicul pediatru. 

Nu doar antibioticele vindeca

Interzicerea eliberarii antibioticelor fara reteta in farmacii a dus la o scadere a administrarii de antibiotice. Dar presiunea s-a mutat asupra medicilor. „Din pacate, foarte multe persoane inca cred in puterea vindecatoare absoluta a antibioticelor. Nu numai antibioticele te vindeca, te vindeca si alt spectru de medicatie. Nu cred ca ele reprezinta raspunsul la toate intrebarile noastre si de aceea nici nu sunt prescrise in exces in tarile Uniunii Europene. Pe mine m-a bucurat acea interdictie de a se administra la cerere antibiotice si orice fel de antibiotice.”

Oana Falup-Pecurariu atentioneza ca, pentru a evita imbolnavirea, singura metoda sigura este vaccinarea. „Pe copii ii expunem nonstop la boli, chiar si prin contactul cu noi, ca suntem purtatori de virusuri si bacterii. Partea care ne ajuta sa nu facem boala tine de vaccinare. Mesajul meu este ca nu trebuie sa ne fie frica de vaccinare, este dreptul nostru la sanatate.”

Sistemul National de Verificare a Medicamentelor va deveni operational in Romania in noaptea de sambata, 9 februarie 2019. incepand cu aceasta data, producatorii de medicamente vor fi nevoiti sa includa, pe fiecare cutie de medicamente, un identificator unic si un dispozitiv de protectie impotriva falsificarii.

Potrivit Comisiei Europene, in perioada 2013-2017 au fost raportate 400 de incidente de falsificare a medicamentelor. Dupa introducerea noilor elemente de securitate, pacientii vor putea avea siguranta ca medicamentele pe care le cumpara nu au fost falsificate.

Aceste prevederi se aplica medicamentelor eliberate pe baza de prescriptie medicala, precum si unui medicament fara prescriptie.

Numarul total de cazuri confirmate cu rujeola in Romania, in cadrul actualei epidemii, raportate pana la 8 februarie 2019, a ajuns la 15.791, din care 60 de decese, anunta Institutul National de Sanatate Publica, prin Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile.

Fata de saptamana anterioara, in perioada 4–8 februarie au fost raportate 58 de noi cazuri in sapte judete si in municipiul Bucuresti: 33 in Bihor, sapte in Buzau, sase in Prahova, cinci in Salaj, doua in Maramures si cate unul in Olt, respectiv Teleorman. in Bucuresti au fost inregistrate trei cazuri noi, in perioada amintita.

in conformitate cu datele furnizate la 8 februarie 2019 de Centrul European pentru Preventia si Controlul Bolilor (ECDC), in 2018, Romania a avut cele mai multe decese prin rujeola din Uniunea Europeana, raportat la numarul de locuitori.

Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), statele din regiunea europeana ar trebui sa-si imbunatateasca sistemele de imunizare si de supraveghere a bolilor. Astfel, este nevoie de:

• asigurari ca toate grupurile au un acces echitabil la serviciile de vaccinare si ca acestea sunt usor de accesat;
• identificarea celor care nu au fost vaccinati si de asigurarea de vaccinuri pentru acestia;
• asigurarea vaccinarii personalului din sanatate, pentru a preveni transmiterea rujeolei in unitatile sanitare, dar si a informarii personalului cu privire la vaccinuri si la imunitate, astfel incat sa poata recomanda cu incredere vaccinarea;
• intarirea increderii in vaccinuri si in autoritatile din sanatate;
• asigurarea accesului la timp si fara costuri ridicate la vaccinuri;
• imbunatatirea detectarii de epidemii si a raspunsului la acestea;
• ascultarea ingrijorarilor oamenilor si de furnizarea de raspunsuri la acestea, precum si la orice eveniment de sanatate care ar putea avea legatura cu siguranta vaccinurilor.

Conform datelor ECDC si OMS, rujeola a ucis 72 de persoane in regiunea europeana, in 2018. Totodata, anul trecut au fost inregistrate 82.596 de imbolnaviri confirmate cu rujeola in 47 din cele 53 de tari din regiunea europeana a OMS. Numarul de cazuri din 2018 a fost cel mai mare din ultimul deceniu, de trei ori mai mare fata de 2017 si de 15 ori mai mare decat in 2016.

Cresterea din 2018 survine in pofida faptului ca in 2017, la nivelul intregii regiuni, s-a atins o acoperire vaccinala cu a doua doza de vaccin estimata la 90% si una de aproximativ 95% cu prima doza de vaccin. Datele ascund insa o acoperire vaccinala departe de cea optima la nivelul unor regiuni sau grupuri populationale (cum este cazul si in Romania).

in urma cu cateva zile, o fotografie postata pe Instagram de jucatorul britanic de tenis Andy Murray – internat in spital, in recuperare in urma unei operatii de protezare a capului femural a facut rapid inconjurul planetei. Fotografia are deja aproape 350.000 de aprecieri. Mai multe detalii din aceasta fotografie semnaleaza insa faptul ca nici macar celebritatea nu asigura intotdeauna cea mai buna ingrijire medicala.

Asociatia pentru Acces Vascular (AVA) din SUA a analizat insa cu atentie imaginea si a facut o lista cu toate greselile facute de medici in acest caz. AVA doreste astfel sa le reaminteasca tuturor profesionistilor din sanatate sa acorde atentie detaliilor, urmaririi protocolului si ingrijirii tuturor pacientilor.

„in fiecare zi, in spitalele din America, 50 de pacienti mor din cauza complicatiilor asociate dispozitivelor de acces vascular identice celor pe care Andy Muray le poarta in poza”, atrage atentia AVA intr-un comunicat de presa. Cateterele venoase periferice (CPV), denumite uzual branule sau canule intravenoase, permit administrarea facila de fluide si medicamente. in poza devenita faimoasa, Andy Murray pare sa aiba montate doua branule in aceeasi vena. Și asta nu este singura greseala pe care cei de la AVA au observat-o si au explicat-o minutios.

Astfel, Andy Murray este un jucator de tenis profesionist si – important – dreptaci. Medicii care au montat branulele ar fi trebuit sa tina cont de acest detaliu si sa foloseasca bratul stang.

Pe acelasi brat pe care sunt montate canulele este pus si un dispozitiv de masurare a tensiunii. Aceasta este o greseala din mai multe motive: in primul rand, fluxul de sange poate diminua catre bratul unde este montat. Prin urmare, nu ar fi trebui sa fie folosit acelasi brat unde este montata o branula, pentru ca tensiometrul poate afecta livrarea medicamentelor si absorbtia sistemica a acestora.

Faptul ca lui Andy Murray i s-au montat doua CPV-uri si un dispozitiv de masurare a tensiunii pe acelasi brat poate reduce drastic circulatia sanguina si poate duce la tromboza venoasa profunda, atrag atentia specialistii in acces vascular. in al doilea rand, dispozitivele de masurare a tensiunii sunt greu de sterilizat si pot gazdui patogeni care pot cauza infectii. De aceea, se recomanda ca acestea sa fie montate pe bratul opus celui care gazduieste linii venoase deschise.

Alte probleme semnalate de specialistii de la AVA: una dintre branule este infiltrata cu sange. Branulele sunt securizate cu leucoplast – exista optiuni mai bune si mai sigure. Atat pansamentele, cat si leucoplastul vizibile in poza nu sunt ocluzive, adica nu asigura izolarea de mediu si, implicit, de potentiali agenti patogeni contaminanti. Unul din catetere are in continuare atasata valva de acces folosita in timpul operatiei. Acestea, spun cei de la AVA, ar trebui scoase imediat, pentru ca reprezinta o potentiala sursa importanta de infectie. Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC) atrage atentia asupra riscului crescut de contaminare a valvelor de acces in Ghidul pentru prevenirea infectiilor cauzate de cateterizare. Și, nu in ultimul rand, tot referitor la potentiale surse de infectie: parul de pe brat, in zona unde se monteaza branula, ar fi trebui ras inainte de montare.

„Accesul vascular este o componenta vitala a ingrijirii intraspitalicesti, iar montarea unei branule este cea mai frecventa procedura medicala invaziva. Facuta corect, iti poate salva viata si iti grabeste recuperarea. Facuta gresit, poate cauza complicatii grave, care pun in pericol sanatatea pacientului si chiar viata acestuia”, explica AVA.

Federatia „Solidaritatea Sanitara” din Romania atentioneaza autoritatile asupra faptului ca veniturile nete ale angajatilor din sectorul public de sanatate ar putea sa scada din acest an.

Reprezentantii federatiei avertizeaza asupra riscului unei reduceri semnificative a veniturilor pentru toti salariatii care beneficiaza de sporuri pentru conditii de munca (in special pentru medici si asistentele medicale), dar si pentru toti salariatii care participa la asigurarea continuitatii asistentei medicale in regim de tura. in acest sens, reprezentantii federatiei au facut o analiza de risc care a aratat ca atat spitalele aflate in subordinea Ministerului Sanatatii, cat si cele din subordinea autoritatilor locale ar putea fi afectate.

„Toate calculele noastre se dovedesc acum a fi corecte, ele indicand ca in absenta unei interventii energice a Guvernului pentru corectarea situatiei, mai mult de jumatate dintre angajatii din sanatate vor suferi scaderi ale veniturilor nete salariale comparativ cu ultimele luni ale anului trecut.”, se arata intr-un comunicat al federatiei.

Sindicalistii spun ca desi au primit asigurari ca nu vor fi scaderi ale veniturilor, in prezent nu exista o acoperire legala in acest sens.

„Amanarea negocierilor cu Guvernul (care trebuiau desfasurate inca de saptamana trecuta), impotriva solicitarilor noastre, se dovedeste o initiativa gresita, riscand sa accentueze problemele; lipsa de diligenta risca sa ne conduca la repetarea situatiei din perioada aprilie-mai 2018, caracterizata de proteste spontane in toata tara.”

Federatia „Solidaritatea Sanitara” sustine ca are pachetul de solutii necesare pentru a asigura protectia salariatilor impotriva scaderii veniturilor salariale, dar si pentru a genera un nivel de crestere reala a acestora. in concluzie, reprezentantii federatiei solicita Guvernului o intalnire de urgenta pentru a se asigura ca sunt adoptate masurile necesare pentru respectarea prevederilor Acordului incheiat in luna mai 2018.

Saptamana aceasta este Saptamana stiintei la Parlamentul European. Comitetul pentru viitorul stiintei si tehnologiei din Parlamentul European (STOA) organizeaza la Bruxelles o serie de evenimente reunite de legatura dintre stiinta si cercetare cu societatea si cu politica.

Cunoasterea stiintifica joaca (sau ar trebui sa joace) un rol important in adoptarea de reglementari cu impact social major – de la imbatranirea populatiei la securitatea energetica. Consilierea stiintifica ar trebui sa fie integrata in luarea deciziilor, pentru a asigura o baza sanatoasa pentru politicile publice si pentru decizia politica.

Saptamana europeana a stiintei la Parlamentul European are ca obiectiv promovarea unei culturi a politicilor informate de dovezi. in acest scop, STOA, impreuna cu Centrul Comun de Cercetare (serviciul stiintific intern al Comisiei Europene) si cu Consiliul European de Cercetare, organizeaza o serie de evenimente in care sunt implicati actori-cheie din zona cercetarii stiintifice si din zona politica.

Unul dintre proiecte presupune realizarea, pentru cateva zile, a unor perechi in care un europarlamentar (STOA este alcatuita din 25 de membri ai Parlamentului European, din toata Europa si din tot spectrul politic) si un cercetator au un program comun si isi impartasesc reciproc preocuparile si felul in care isi desfasoara activitatea. in modul acesta, la finalul programului, oamenii de stiinta inteleg mai bine felul in care functioneaza procesul legislativ, in vreme ce politicienii afla care sunt problemele cu care se confrunta cercetatorii.

Un alt proiect inclus in Saptamana europeana a stiintei este workshopul privind modul in care putem combate informarea gresita si dezinformarea in stiinta. Cu scopul de a intelege care sunt cele mai bune practici in combaterea dezinformarii, sunt prezentate mai multe studii de caz, ilustrative pentru problemele intalnite in diverse discipline stiintifice.

in workshopul „Știinta intalneste Parlamentul”, obiectivul este tot de a construi o legatura stransa intre oamenii de stiinta si factorii de decizie din Uniunea Europeana. Dezbaterea se va concentra asupra felului in care stiinta ar putea sa joace un rol mai important in procesul decizional al secolului XXI.