Patru americani cu o dependenta severa de droguri vor fi tratati cu ajutorul unei proceduri experimentale, folosita pana acum doar pentru pacientii afectati de boala Parkinson, de epilepsie sau de tulburarea obsesiv-compulsiva. Tratamentul, folosit in premiera in acest scop, consta in introducerea unor implanturi in creier, in zona care controleaza dependenta, astfel incat sa fie reduse poftele pacientilor. Acestia vor fi apoi supravegheati timp de doi ani, de o echipa complexa, formata din medici, psihologi, dar si din experti in dependenta. 

Ce inseamna implanturile in creier

Tratamentul consta in introducerea unui electrod de 1 milimetru in zona specifica a creierului care regleaza impulsurile precum dependenta si autocontrolul. Apoi, o baterie este apoi introdusa sub clavicula, iar activitatea creierului va fi monitorizata de la distanta de echipa de medici, psihologi si experti in dependenta pentru a vedea daca poftele revin.  

„Acest tratament este folosit in cazul pacientilor la care nu au functionat alte terapii, fie medicamentoase, comportamentale si interventii sociale. Este un proces foarte riguros, cu supraveghere din partea eticienilor si a autoritatilor de reglementare si a multor alte organe de conducere”, a explicat doctorul Ali Rezai, cel care a efectuat procedura, pentru BBC.  

Procesul numit stimulare profunda a creierului (DBS) a fost aprobat de Agentia pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite pentru tratarea unei serii de afectiuni, inclusiv boala Parkinson, epilepsia si tulburarea obsesiv-compulsiva. Aceasta este, insa, prima oara cand aceasta procedura a fost aprobata pentru a trata dependenta de droguri. La nivel mondial, aproximativ 180.000 de oameni au implanturi cerebrale.

Implanturile in creier, o tehnologie interesanta pentru marile companii

La inceputul anului, specialistii britanici din domeniul medical si-au exprimat ingrijorarea dupa ce Facebook si compania Neuralink a lui Elon Musk au anuntat studii cu obiectivul de a produce apoi produse comerciale. Neuralink a cerut aprobarea pentru a incepe studiile clinice pe oameni, cu electrozii inserati in creierul pacientilor cu paralizie.Iar Facebook vrea sa dezvolte un produs care poate transcrie cuvinte la un ritm de 100 de cuvinte pe minut, doar gandindu-le.  

Medicii avertizeaza insa ca aceasta tehnologie nu ar trebui folosita pe scara larga. „Cand vine vorba de aplicatii, tehnologia trebuie sa fie puternic reglementata. Nu este ca si cum iti faci un vaccin gripal sau un tatuaj. Chirurgia are riscuri inerente si nu este banala. Procedura aceasta este doar pentru cei cu boli cronice, in cazul carora nu au functionat celelalte tratamente si au ramas fara alte sperante”, a incheiat Ali Rezai.

Reprezentantii Sindicatului Promedica atrag atentia primului ministru Ludovic Orban, printr-o scrisoare deschisa, ca asigurarea salariilor personalului medical este extrem de importanta pentru buna functionare a sistemului medical, indiferent de situatia economica. „Salariile medicilor trebuie sa fie prioritate, altfel suntem gata sa iesim in strada” afirma sindicalistii.

Totodata, acestia avertizeaza ca scaderea salariilor medicilor ar atrage dupa sine un exod masiv al cadrelor medicale catre spitalele din alte state.

„Va rugam sa nu va uitati promisiunile facute inainte de a ajunge la putere si sa acordati prioritate celui mai important sector: sanatatea. Daca medicilor nu le sunt respectate drepturile salariale cuvenite, suntem pregatiti sa luptam in strada. Avem toleranta zero fata de orice tentativa de a nu asigura salariile medicilor sau de a le reduce. Suntem gata sa protestam pentru a ne apara”, atrag atentia semnatarii scrisorii.

Ce au in comun sportivi de mare performanta precum Lionel Messi, Simona Halep, Chris Froome, Roger Federer, LeBron James, Neymar, Tiger Woods sau Usain Bolt? Cu totii au beneficiat, la un moment in cariera lor, de progresul imagisticii medicale. Un proiect realizat de Societatea Europeana de Radiologie (ESR) cu prilejul Zilei internationale a radiologiei (8 noiembrie) prezinta experienta cu imagistica medicala prin care au trecut 28 de sportivi de mare performanta.

intinderea musculara suferita de Messi la un meci din februarie 2019 a fost diagnosticata rapid, cu ajutorul unui ecograf portabil, iar apoi diagnosticul a fost confirmat de imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Sunteti curiosi sa vedeti cum arata o intindere musculara la examenul IRM? Site-ul realizat de ESR explica un astfel de diagnostic imagistic (desi, de notat, imaginile folosite nu provin de la sportivii amintiti). Hernia de disc care a obligat-o pe Simona Halep sa se retraga de la Openul Chinei, in urma cu un an, la Beijing, este explicata si exemplificata printr-o imagine obtinuta prin rezonanta magnetica. Povestea fracturii de metatarsian (os la nivelul labei piciorului) suferita de Neymar, prezentata de ESR, a inceput cu o examinare ecografica, urmata de o tomografie computerizata, care au evidentiat prezenta neasteptata a unei fracturi la metatarsianul V.

Dezvoltarea din ultimele doua decenii a ecografiei si a imagisticii prin rezonanta magnetica a dus la mai buna vizualizare a tendoanelor, a ligamentelor si a cartilajelor. Astfel, imagistica medicala joaca un rol esential in diagnosticul (dar si in tratamentul) leziunilor aparute in urma practicarii sportului. De altfel, se estimeaza ca pana la 70% din populatie sufera, de-a lungul vietii, cel putin o leziune produsa prin practicarea unui sport. Tendinta ultimilor ani este de a detecta leziunile inca de la aparitia unor semne incipiente, discrete si fara expresie clinica, vizibile doar prin tehnici imagistice de finete. Astfel, in medicina sportiva, imagistica medicala joaca un rol important in preventia aparitiei leziunilor manifeste clinic.

Ziua de 8 noiembrie a fost aleasa ca Zi internationala a radiologiei pentru a celebra descoperirea, la 8 noiembrie 1895, a razelor X de catre fizicianul german Wilhelm Röntgen. Razele X – asa-numita radiatie Röntgen – sunt folosite in prezent in numeroase domenii, avand aplicatii medicale extinse. Cu ajutorul lor se realizeaza radiografiile, tomografiile computerizate si fluoroscopiile. in plus, razele X sunt utilizate si pentru tratamentul (curativ sau paliativ) al cancerului (radioterapie). Pentru descoperirea sa, Röntgen a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru fizica, in 1901. Savantul german a donat suma primita Universitatii din Würzburg si, totodata, a refuzat sa patenteze descoperirea, declarand ca doreste ca intreaga societate sa beneficieze de pe urma aplicatiilor practice ale fenomenului descoperit.

Ziua internationala a radiologiei se bucura de sustinerea Societatii Europene de Radiologie, a Societatii Radiologice din America de Nord si a Colegiului American de Radiologie. Cele doua organizatii nord-americane pun, la randul lor, la dispozitia publicului portalul RadiologyInfo.org, care ofera pacientilor explicatii detaliate si usor de inteles cu privire la testele imagistice si la tratamentele prin iradiere.

in cadrul celei de-a 14-a Conferinte internationale de genomica (ICG-14), desfasurate recent la Shenzen (China), a fost lansat oficial Million Microbiome of Humans Project (MMHP), un proiect care isi propune sa analizeze nu mai putin de un milion de probe bacteriene recoltate de la nivelul intestinului, gurii, pielii, sistemului reproducator si nu numai, pentru a pune bazele celei mai mari baze de date din lume privind microbiomul uman.

Microbiomul uman cuprinde totalitatea microorganismelor (in principal bacterii, dar si virusuri si fungi) din corpul uman (de la suprafata pielii si a mucoaselor pana la organele interne). Acestea au cu organismul uman o relatie simbiotica. De exemplu, bacteriile din intestin joaca roluri importante in digestie (fiind esentiale, intre altele, in absorbtia unor vitamine) si in mentinerea tranzitului intestinal si intervin in numeroase alte procese fiziologice. Se estimeaza ca microbiomul uman ar contine de trei pana la zece ori mai multe celule decat celule organismului uman.

Initiativa de cercetare metagenomica microbiana lansata la ICG-14 aduce laolalta cercetatori din China, Suedia, Danemarca, Franta si Letonia. in urmatorii trei-cinci ani, acestia si-au propus sa creeze o „harta” a microbiomului uman. in acest scop, vor utiliza o tehnologie de secventiere a genomului microbian la diverse populatii si in conditii variate ale starii de sanatate.

Aplicatiile pe care o astfel de cercetare ampla le poate avea sunt numeroase si extinse. „Prin studiul modificarilor microbiomului uman intre normal si starile patologice, inainte si dupa tratament si prin analiza efectelor acestora asupra metabolismului uman si asupra starii de sanatate, vom putea, in viitor, sa gasim tratamente pentru boli metabolice, cancer, afectiuni ale sistemului reproducator si boli ale nou-nascutului”, arata dr. Liu Ruixin, de la Centrul national de cercetare clinica in bolile metabolice, din Shanghai (China).

Medicii de laborator cer noului ministru al sanatatii recunoasterea rolului pe care il joaca medicul specialist Medicina de laborator sau Microbiologie medicala in cadrul laboratorului de analize medicale. Printr-o scrisoare deschisa adresata lui Victor Costache, ministrul sanatatii, dar si altor oficiali din sanatate, reprezentantii medicilor de laborator si ai microbiologilor solicita demararea discutiilor referitoare la reglementarea activitatilor din laboratoarele de analize medicale – care implica nu doar medicii specialisti, ci si biologii, biochimistii si chimistii. Solicitarea vine in contextul dezbaterii proiectului de lege privind exercitarea profesiilor in sistemul de sanatate, pentru modificarea si completarea Legii nr. 200/2004, privind recunoasterea diplomelor si a calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate in Romania, precum si pentru abrogarea si modificarea altor acte normative.

„Functia de sef de laborator de analize medicale trebuie indeplinita de un medic de specialitate, coordonarea profesionala medicala nefiind posibila in cazul biologilor, biochimistilor sau chimistilor datorita lipsei de pregatire echivalenta in domeniul medical”, se arata in scrisoarea deschisa. „Trebuie mentinuta prevederea prin care casele de asigurari de sanatate nu pot incheia contracte de prestare servicii decat cu acele laboratoare care au in organigrama cel putin un medic in specialitatea Medicina de laborator/Microbiologie medicala”, cer autorii scrisorii. Textul este semnat de prof. dr. Alexandru Rafila, presedintele Comisiei de microbiologie medicala a Ministerului Sanatatii si a celei a Colegiului Medicilor din Romania, conf. dr. Anda Baicus, presedinta Comisiei de medicina de laborator a Ministerului Sanatatii, si dr. Mihaela Parvulescu, vicepresedinta Comisiei de medicina de laborator a CMR.

Demersul este unul mai vechi, fiind initiat inca din luna februarie a acestui an. in martie, acestui demers s-a alaturat si Colegiul Medicilor din Romania. in acelasi timp, Ordinul Biochimistilor, Biologilor si Chimistilor in Sistemul Sanitar din Romania (OBBCSSR) militeaza pentru drepturile celorlalte categorii de personal cu studii superioare implicate in activitatea laboratorului de analize medicale si cere, indreptatit, sa participe la toate discutiile care vizeaza reglementarea acestei activitati. De altfel, prin reprezentantii sai in organismele europene, OBBCSSR a reusit sa obtina, pentru membrii sai care demonstreaza competenta in medicina de laborator, ca acestia sa poata aplica individual si sa fie inregistrati alaturi de medici in Registrul European al Specialistilor in Medicina de Laborator ca specialisti europeni in medicina de laborator (EuSpLM).

Fumatul poate avea efect negativ asupra sanatatii mintale, iar dovezile pe care le au cercetatorii britanici de la Universiatea din Bristol sustin acest lucru. Cercetatorii au folosit date genetice pentru a examina relatiile cauza-efect cu fumatul.

„Persoanele cu boli mintale sunt adesea trecute cu vederea in eforturile noastre de a reduce prevalenta fumatului, ceea ce duce la inegalitati de sanatate”, a declarat autorul principal al studiului, Robyn Wootton, citat de CNN. „Munca noastra arata ca ar trebui sa facem toate eforturile pentru a preveni inceperea fumatului si a incuraja renuntarea la fumat din cauza consecintelor asupra sanatatii mintale, precum si asupra sanatatii fizice”, a afirmat cercetatorul.

Fumatul creste riscul de depresie, iar persoanele cu boli mintale sunt predispuse la fumat

Oamenii de stiinta au analizat datele a 462.690 de indivizi cu origini europene folosind metoda de randomizare mendeliana. Aceasta implica identificarea variatiilor genetice asociate cu o trasatura, cum ar fi depresia sau schizofrenia, si apoi testarea pentru acele variatii impotriva unei expuneri, cum ar fi fumatul, intr-un grup de subiecti. 

in urma experimentelor, oamenii de stiinta au concluzionat ca, in timp ce fumatul a crescut riscul de depresie si schizofrenie, persoanele cu depresie si schizofrenie sunt, de asemenea, mai predispuse la fumat. Cu toate acestea, autorii au remarcat ca relatia era mai redusa in cazul persoanelor cu schizofrenie. Aceeasi echipa a descoperit ca fumatul creste, de asemenea, riscul de tulburare bipolara, intr-un alt studiu aleatoriu mendelian publicat in septembrie.

Cercetatorii au recomandat ca spitalele de psihiatrie sa nu fie expuse la fumul de tigara pentru a evita efectele daunatoare asupra sanatatii mintale.

Un alt punct de vedere: afectati de fumat inca din uter

David Curtis, psihiatru si profesor onorific la University College London si Queen Mary University din Londra, care nu a fost implicat in studiu, interpreteaza rezultatele in mod diferit fata de autori.

Curtis a spus ca nu crede ca este plauzibil ca fumatul sa actioneze direct asupra creierului pentru a creste riscul de schizofrenie, iar rezultatele arata mai degraba efectul fumatului femeilor cand sunt insarcinate – un factor de risc pentru schizofrenie.

in intreaga lume, persoanele cu boli mintale mor cu pana la 20 de ani mai devreme decat populatia generala, potrivit unui raport publicat in luna iulie de Comisia de psihiatrie Lancet.

in ianuarie 2018, un alt studiu a concluzionat ca utilizarea de marijuana sau tigari este asociata cu un risc mai mare de experiente psihotice la adolescenti. 

Zece oameni au ajuns la spital dupa ce au primit injectii cu insulina in locul unora cu vaccin gripal. Incidentul a avut loc la un camin pentru persoane cu dizabilitati din statul american Oklahoma.  

Opt dintre pacienti erau rezidenti ai caminului, iar alte doua persoane erau angajate acolo. Sosite la fata locului, echipajele de urgenta si pompierii au gasit oamenii in stare de soc – nu putea articula niciun cuvant si zaceau pe jos. Farmacistul care a injectat insulina avea un contract de colaborare cu institutia si fusese angajat sa administreze vaccinuri gripale celor zece persoane.  

Autoritatile americane au deschis o ancheta in acest caz.