Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti (ASSMB) a anuntat primele rezultate ale campaniei sale de sigilare gratuita a molarilor. Din octombrie si pana acum, in cabinetele stomatologice ale ASSMB au fost facute 1.600 de astfel de proceduri, de care au beneficiat peste 600 de copii. 

Campania “Sigilarea gratuita a molarului de sase ani” a fost lansata in luna octombrie, in urma constatarii incidenţei crescute a cariei dentare pe primul molar permanent.

ASSMB puncteaza ca este foarte important ca parintii sa fie informati si sa-si duca copilul la medicul stomatolog. Sigilarea este o metoda simpla, rapida, non-invaziva si care ajuta in proportie de 90% la reducerea riscului aparitiei cariei dentare, daca este aplicata intre sase şi opt ani.

in ceea ce priveste consultatiile din cele 144 de cabinete stomatologice scolare din Bucuresti, din septembrie pana acum s-au prezentat peste 17.000 de elevi si s-au aplicat peste 64.000 de tratamente.

Ce inseamna sigilarea molarului de sase ani?

Sigilarea este un procedeu complet neinvaziv, nedureros care se realizeaza in aproximativ 15 minute. Maseaua este periata cu o pasta profesionala cu gust placut, dupa care se aplica un material fluid, imbogatit cu substante anticarie, care se fotopolimerizeaza ulterior. Dupa sigilare, copilul poate sa manance si sa bea, fara restrictii.

Procedura poate fi realizata doar cu acordul scris al parintelui/reprezentantului legal.

Peste un milion de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal pana la 1 decembrie, anunta Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).

Mai exact este vorba de 1.153.037 de persoane din grupele de risc, care au primit vaccinul distribuit de Ministerul Sanatatii (MS).

Cel mai recent raport al CNSCBT arata ca in perioada 25 noiembrie – 1 decembrie 2019, s-a inregistrat un caz confirmat de gripa cu virus tip B. De la inceputul sezonului au fost confirmate noua cazuri de gripa in Bucuresti, Iasi si Dambovita: patru cu virus AH3, un caz de gripa cu virus AH1 şi patru cu virus B, se precizeaza in anuntul CNSCBT.

in acelasi interval, la nivel naţional, numarul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripa clinica, infecţii acute de cai respiratorii superioare şi pneumonii) a fost de 88.394, cu 13,2% mai mare comparativ cu cel inregistrat in aceeaşi saptamana a sezonului precedent (78.061) şi cu 2,8% mai mare comparativ cu cel din saptamana anterioara (86.002).

in toata tara au fost raportate 41 de cazuri de gripa clinica, mai puţine comparativ cu cele raportate in aceeaşi perioada a anului trecut (123 cazuri). intre 25 noiembrie si 1 decembrie au fost raportate zece cazuri de infecţii respiratorii acute severe, cu patru mai multe faţa de saptamana precedenta şi cu şapte mai multe faţa de aceeaşi perioada a sezonului precedent.

Romanii sunt la coada clasamentului european atunci cand vine vorba de vizitele la medicul dentist, arata o statistica Eurostat. Astfel, in 2017, numarul consultatiilor la stomatolog a fost de 0,4 pe an, la fel ca in anul precedent. in randul statelor membre ale Uniunii Europene, doar in Cipru se inregistreaza un numar de consultaţii la dentist mai mic decat in Romania, cu 0,12 consultaţii in anul 2017. 

La polul opus se situeaza olandezii, care au o medie de 2,8 vizite pe an la dentist, transmite Agerpres.

Eurostat subliniaza ca la nivelul Uniunii Europene numarul mediu de consultaţii la dentist este mai mic decat numarul mediu de consultaţii la un medic acreditat. Pe parcursul anului 2017 ungurii şi slovacii au facut, in medie, 10,9 vizite pentru consult la un medic acreditat, Ungaria şi Slovacia fiind de altfel singurele state membre in care se inregistreaza valori mai mari de 10 vizite pe an.

Romanii se situeaza pe ultimele locuri şi cand vine vorba de numarul mediu de consultaţii la un medic acreditat pe parcursul unui an, cu o medie de cinci vizite in anul 2017. in urma romanilor se situeaza doar finlandezii (4,4 vizite pentru consult la un medic acreditat), danezii (4,3 vizite), suedezii (2,8 vizite) şi ciprioţii (2,1 vizite).

Epilepsia este una dintre bolile cele mai dificil de diagnosticat din medicina, din cauza simptomelor care se manifesta scurt timp, spune neurolog Ioana Mindruta din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti. Medic specializat in epilepsie, Ioana Mindruta explica faptul ca specialistii trebuie sa lucreze de multe ori cu povestea pacientului, din cauza faptului ca nu sunt martori la eventualele crize.

„E aproape ca o investigatie criminalistica, in care adunam mici informatii din ceea ce ne spun pacientii, ce ne spun martorii crizelor, de la familie. Adunam informatiile, apoi adaugam anumite investigatii care sunt relevante pentru situatia respectiva si incet-incet construim diagnosticul nostru. Este uneori foarte dificil sa discernem intre episoade clar epileptice si episoade care mimeaza doar crizele epileptice, ele fiind generate, poate, de scaderea fluxului sanguin cerebral, de exemplu intr-o aritmie, sau in contextul unei sincope sau pot fi evenimente psihologice, trairi, comportamente care pot mima un episod epileptic”, a declarat medicul Ioana Mindruta pentru SanatateaTV.ro.

Epilepsia poate duce la pierderea starii de constienta, poate provoca stari confuzionale mai prelungite si poate chiar genera deficite de miscare si de vorbire, iar cauzele aparitiei ei sunt multiple.

„Boala poate aparea la orice varsta si are doua varfuri de incidenta. Unul, la varsta foarte tanara, la copii, si celalalt, la polul opus, la varstnici, atunci cand se acumuleaza foarte multe leziuni in creier pe parcursul vietii. Cauzele genetice sunt un grup important de cauze care pot genera crize epileptice si epilepsie, dar sunt si cauze dobandite de-a lungul vietii. Cauze dobandite intrauterin uneori, deci pornim in viata cu o leziune pe care am dobandit-o in timpul formarii creierului in viata intrauterina. Sau sunt leziuni pe care le acumulam in parcursul nostru in viata, de exemplu un traumatism cerebral poate genera un focar epileptic. O infectie, o encefalita  sau un accident vascular cerebral poate sa se soldeze cu un focar epileptic”, a declarat Ioana Mindruta.

Medicul a explicat ca boala este insotita si de stigmatizarea pacientilor, iar multi oameni evita chiar sa o numeasca, desi tratamentul are succes in majoritatea cazurilor.

„Este o boala perfect tratabila, in cea mai mare parte dintre situatii. Ideea este ca putem trai o viata linistita, productiva, fara sa fim impiedicati de aceasta boala. Tot ce trebuie sa facem e sa fim deschisi la a merge la doctor, a stabili corect diagnosticul, a alege cel mai bun medicament pentru situatia noastra. in acelasi timp, o proportie de 20/30 la suta dintre pacienti, in ciuda tratamentelor medicamentoase pe care le primesc, devin rezistenti la terapia medicamentoasa si pentru aceasta in toate tarile din lume exista programe de tratament nemedicamentos care se refera la terapii chirurgicale sau terapii de neurostimulare”, a incheiat Ioana Mindruta.

Ministerul Sanatatii va creste de patru ori numarul de doze de vaccin antidifteric din rezerva sa. Aceasta din cauza cazurilor de difterie din Ucraina. O propunere in acest sens a fost publicata in transparenta decizionala.

”Avand in vedere situaţia epidemiologica actuala creata prin apariţia in Ucraina a unor cazuri de difterie, inclusiv in zona frontierei cu Romania, precum şi solicitarea Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr.Matei Balş “, propunem modificarea cantitaţii de ser antidifteric purificat şi concentrat (…) in sensul creşterii numarului de fiole de la 51 la 200 fiole de 1 ml soluţie injectabila 10.000 U.I”, se arata in proiect.

Luna trecuta, Ministerul Sanatatii a luat o serie de masuri in urma  confirmarii mai multor cazuri de difterie in regiuni din Ucraina aflate in graniţa cu Romania. Printre acestea, a cerut Unifarm sa demareze, de urgenta,  prin procedura de nevoi speciale, o achizitie de ser antidifteric pentru asigurarea profilaxiei specifice in situatia aparitiei unor cazuri de imbolnavire.

Mai mult, a solicitat INSP sa distribuie prin directiile de sanatate publica tuturor medicilor de familie si unitatilor sanitare din judete definitia de caz pentru difterie, precum si obligatia de a informa imediat telefonic asupra cazurilor suspecte la DSP judetean, care va raporta cazul la INSP-CNSCBT si va demara ancheta epidemiologica.

Directiile de sanatate publica urmeaza sa evalueze de urgenta situatia acoperirii vaccinale pentru difterie, astfel incat sa fie identificate zonele cu o mai slaba acoperire pentru a interveni cu actiuni de recuperare la vaccinare a copiilor.

Potrivit Ministerului Sanatatii, singura modalitate de prevenire a difteriei, o boala cu transmitere aerogena si cu potential mortal este vaccinarea specifica.

O echipa internationala de oameni de stiinta a dezvoltat neuroni artificiali, care ar putea, teoretic, ajuta pacientii care sufera de boli precum Alzheimer.

Neuronii artificiali au fost dezvoltaţi pentru a imita neuronii sistemului nostru nervos, copiind proprietaţile electrice ale acestora.

”Studiul nostru schimba paradigmele deoarece ofera o metoda solida prin care pot fi reproduse proprietaţile electrice ale neuronilor reali in detalii minuţioase. insa, este mai amplu de atat, deoarece neuronii noştri au nevoie de doar 140 de nanowaţi de putere. Adica o miliardime din necesarul de putere al unui microprocesor, acesta din urma fiind folosit in cadrul altor tentative de creare a neuronilor sintetici. Acest lucru face ca neuronii sa fie foarte potriviţi pentru implanturi bio-electronice pentru tratarea afecţiunilor cronice”, a declarat Alain Nogaret, fizicianul care a condus proiectul la Universitatea din Bath.

Descoperirea vine dupa ce cercetatorii au observat ca pot modela neuroni vii intr-un program pe calculator şi sa le recreeze felul in care trimit impulsuri intr-un cip de silicon cu o acurateţe de peste 94%. Neuronii bionici, care sunt atasati de cipuri de silicon, pot primi semnale electrice de la celule nervoase sanatoase şi le pot procesa in fel natural, dupa care pot trimite noi semnale celorlalţi neuroni. Una dintre primele aplicaţii ar putea fi tratarea unei forme de insuficienţa cardiaca petrecuta atunci cand un circuit neuronal de la baza creierului se deterioreaza din cauza varstei sau a bolilor şi nu mai poate trimite semnalele electrice corecte pentru ca inima sa pompeze sange normal.

”Potentialul este infinit in ceea ce priveste modul in care functioneaza creierul, pentru ca acum avem o intelegere fundamentala privind unitatea de functionare a creierului, iar printre aplicatii se numara imbunatatirea memoriei, vindecarea paraliziei sau ameliorarea altor boli”, a explicat Julian Paton, coautor al studiului, de la Universitatile Bristol si Auckland.  

”Orice zona in care exista o boala degenerativa, precum Alzheimer, sau in care neuronii nu mai trimit corect impulsuri din cauza varstei, bolilor sau leziunilor, poate, teoretic , sa permita inlocuirea circuitului biologic afectat  cu un circuit sintetic”, a afirmat Alain Nogaret, fizicianul care a condus proiectul la Universitatea din Bath.

Chiar şi cu mai multe eforturi direcţionate spre dezvoltarea neuronilor artificiali, va mai dura, insa, ani buni pana ce aceştia vor putea sa ajute pacienţii.

Pacientii romani ar putea beneficia, din a doua jumatate a anului viitor, de programe de screening pentru cancerul de san, cancerul de col uterin, cancerul colorectal si pentru hepatitele B si C.

Guvernul a lansat astazi patru apeluri de proiecte pentru aceste programe, au anuntat, intr-o conferinta de presa, viceprim-ministrul Raluca Turcan, ministrul Sanatatii, Victor Costache, si ministrul Fondurilor Europene Marcel Bolos.

in total, este vorba de proiecte in valoare de peste 100 de milioane de euro, ce vor avea ca beneficiari finali aproximativ 1,1 milioane de pacienti.

Este vorba despre 21 de milioane de euro pentru cancerul la san, 25 de milioane pentru cel colorectal, 25 de milioane pentru hepatite si 47 de milioane pentru cancerul de col uterin. Programele sunt regionale, iar persoanele inscrise nu vor trebui, obligatoriu, sa fie asigurate. 

Fondurile vor fi alocate pentru analize medicale si pentru screening propriu-zis.

Ministrul Sanatatii, Victor Costache, a anuntat si lansarea unui masterplan privind cancerul

Aceste programe de screening sunt ”piesele unui puzzle mai mare a carui solutie am gasit-o”, a declarat ministrul Sanatatii, Victor Costache, referindu-se la un masterplan privind cancerul, care sa includa programe curative, de screening si preventie. Un element important il reprezinta suplimentarea fondurilor pentru imagistica de inalta performanta.

Persoanele cu varste de peste 70 de ani care practica jocuri de societate, jocuri de carti, bingo sau sah au rezultate mai bune la testele de memorie si la cele de rapiditatea in gandire. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de cercetatorii scotieni pe un numar de peste o mie de participanti.

„Jocurile de masa, de carţi şi de cuvinte pot proteja oamenii de declinul cognitiv”, a declarat autorul principal al studiului, Drew Altschul, de la Universitatea din Edinburgh, care a amintit totuşi ca studiul pe care l-a condus este observaţional şi „nu putem declara acest lucru cu certitudine”. Potrivit cercetarii, nu aspectul social al acestor activitaţi este cel care ofera acest efect de protejare a creierului, ci mai degraba provocarea jocurilor in sine.

Spre deosebire de lectura, scriere, participarea la cursuri, vizitarea muzeelor, frecventarea bibliotecilor sau discuţiile cu prietenii şi rudele, jocurile se pare ca angajeaza in mod mai activ abilitaţi precum memorarea, rapiditatea in gandire şi raţionamentul, a indicat Altschul.

„Aşadar, acest lucru se potriveşte cu ceea ce numim teoria ‘foloseşte sau pierzi’, conform careia antrenarea abilitaţilor mintale le menţine pe acestea in forma”, a explicat cercetatorul.

Pentru studiu, Altschul şi colegii sai au testat memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor, rapiditatea prelucrarii informaţiilor şi abilitaţile generale de gandire a aproape 1.100 de persoane cu varsta de 70 de ani. Testele au fost repetate la fiecare trei ani pana cand participanţii au implinit 79 de ani.

Cercetatorii au descoperit ca subiecţii care practicau des jocuri de societate pe masura ce imbatraneau prezentau un nivel scazut de reducere a abilitaţilor cognitive, in special in ceea ce priveşte funcţia de memorare şi rapiditatea in gandire. Acest studiu a identificat, insa, doar o asociere, nu o legatura cauza-efect, au notat specialiştii, potrivit Agerpres.

Modul in care creierul sufera modificari in urma acestor tipuri de activitaţi nu este deocamdata cunoscut, insa cercetatorii incearca in continuare sa afle mai multe.

„Aşa cum activitatea fizica poate ţine la distanţa bolile cardiace, a fi activ mental poate avea acelaşi efect asupra demenţei. Se pare ca sarcinile provocatoare şi complexe, sau chiar lucruri precum jocurile de strategie, necesita funţii cognitive multiple ce pot oferi cele mai mari beneficii oamenilor, pe masura ce imbatranesc”, a declarat Rebecca Edelmayer, director ştiinţific in cadrul Alzheimer’s Association.

Studiul a fost publicat in Journals of Gerontology Series B: Psychological Sciences.