Rezultatele evaluării gradului de burnout al angajaților Spitalului “Dr. Victor Babeș” Timișoara

Carmen Munteanu
-
0
Rezultatele evaluării gradului de burnout al angajaților Spitalului “Dr. Victor Babeș” Timișoara

Proiectul pilot în România, cel al evaluării epuizării fizice și a stresului profesional în rândul cadrelor medicale de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, a arătat că 56,37% dintre medicii, asistentele medicale, infirmierele, brancardierii şi restul personalului chestionat, au un nivel mediu sau ridicat de burnout.

În ceea ce privește extenuarea emoțională, aceasta se regăsește în cazul a 55,88 la sută dintre participanții la studiu. 67,16 la sută dintre angajații Spitalului Victor Babeș au declarat că au un grad ridicat de stres, iar 64,22 resimt îngrijorare, faptul că niciodată nu au timp pentru ei, oboseală şi lipsa odihnei. Un semnal de alarmă este legat de gradul de anxietate. În urma cercetării, s-a constatat o creștere a anxietății, nivelul acesteia ajungând la 34,80 la sută.

“Studiul a arătat ceea ce, din păcate, am bănuit în momentul în care, împreună cu colegii mei, am decis să realizăm acest proiect, unic de altfel în România. Un grad ridicat de epuizare profesională, dar și personală. Ceea ce lasă urme adânci. Noi nu am putut să ne luăm prea multe zile libere în ultimul an, pentru că era nevoie de fiecare dintre noi. Cum să fi plecat când secțiile erau pline, când oamenii erau în suferință? Ne-a marcat fiecare etapă a acestei pandemii. Nu mai vorbim de gradul ridicat de afectare a calității vieții care, însă, nu este doar în spital, ci fiecare dintre noi îl simte. Studiul va fi transmis Ministerului Sănătății şi sunt convins că poate fi aplicat la orice altă unitate sanitară aflată în lupta anti COVID. De altfel, mai mulți colegi din țară ne-au cerut ajutorul și le vom pune la dispoziție studiul, dar și chestionarele, pentru a putea să realizeze și ei o analiză a stării de epuizare”, spune prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, într-un comunicat de presă.

Potrivit psihologului Herber Freudenberger, cel care a identificat existența acestui sindrom, ”burnout sau epuizarea profesională reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, ce apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oameni”. Burnout-ul poate duce nu doar la epuizare emoțională, ci și fizică, depersonalizare și chiar scăderea performanțelor.

Proiectul pilot de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara a fost realizat pe un eșantion de aproape 250 de angajați ai unității sanitare, ceea ce reprezintă un procent semnificativ din numărul celor care lucrează în spitalul din linia întâi a luptei cu COVID-19. Participarea la evaluare a fost voluntară și anonimă. Cei care și-au dat acordul au completat o serie de chestionare în care au răspuns la câteva întrebări. S-a avut în vedere alegerea unui eșantion reprezentativ pentru fiecare secție şi compartiment din Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, se mai arată în comunicat.

În etapa a doua a proiectului, participanții la studiu au avut fie întâlniri personale, fie întâlniri de grup cu psihologul unității sanitare.

“Pe lângă datele statistice, care într-adevăr sunt îngrijorătoare, de exemplu, 9,31% la sută dintre cei chestionați au și un anumit grad de depresie. Ceea ce trebuie remarcat sunt răspunsurile la itemii cu cele mai ridicate cote: nu mă simt odihnit, mă simt la limita puterii, sunt secătuit emoțional, am prea multe lucruri de făcut. Sunt doar câteva dintre exemplele date de colegii mei. De asemenea, unii colegi au explicat că sunt marcați de numărul mare al pacienților care au pierdut lupta împotriva COVID în secția ATI, dar și de virulența cu care lovește aceste cumplit virus. Alții au evidenţiat dramatismul cazurilor pe care le-au tratat. Nu în ultimul rând, un factor important al burnout-ului este munca aproape continuă care ajunge, uneori, la 10-12 ore pe zi, dar și faptul că cei mai mulți dintre colegii mei nu reușesc să se detașeze de problemele de la spital nici acasă. Astfel se explică cotele ridicate obţinute şi remarcăm nerespectarea conceptului de echilibru ȋntre muncă şi viaţa personală” , spune Dana Biriș, psiholog clinician-psihoterapeut, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara.

În etapa a treia, s-a urmărit găsirea unor soluții pentru îmbunătățirea calității vieții, dar și a stării psihoemoționale a celor care lucrează în Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara.

Astfel, au fost gândite, și urmează să fie puse în aplicare, o serie de măsuri care privesc acordarea unor zile libere, a concediilor de odihnă restante, dar și realizarea unor întâlniri periodice.

“Întâlnirile periodice reprezintă una dintre cele mai importante măsuri pe care vrem să le punem în aplicare în perioada imediat următoare. Este foarte important să vorbești cu oamenii, să le asculți frământările, să vezi ce îi preocupă și cum îi poți ajuta. O altă abordare o reprezintă strategiile de coping centrate pe problemă (ex: surse care sunt sau pot devenii factori stresori) şi strategii de coping centrate pe emoţii (ex: identificăm stresul perceput de către personalul din instituţia noastră, gestionarera şi controlul emoţiilor, mecanisme şi mijloace de gestionare a stresului etc.). Nu în ultimul rând, vom încerca să îi ajutăm să găsească un echilibru intre viață personală și cea profesională”, a mai declarat Dana Biriș, psiholog clinician-psihoterapeut, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara, înc omunicat.

“În același timp avem în vedere reorganizarea muncii pe fiecare compartiment astfel încât să fie redusă presiunea pe fiecare dintre colegii mei, în funcție de nevoile fiecăruia. Avem în vedere și creșterea schemei de personal. Pur și simplu suntem mult prea puțini. Ne-au ajutat și vreau să le mulțumesc rezidenților și studenților care au venit alături de noi în ultimele luni. Au lucrat atât în secția de Terapie Intensivă, cât și în zona de triaj. De asemenea, avem colegi transferați de la alte unități sanitare care au vrut să ne ajute. Cu toate acestea, există un deficit de personal pe care vom încerca în perioada următoare să îl acoperim”, a mai precizat prof. dr. Cristian Oancea, manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr Victor Babeș” Timișoara.

Studiul a fost realizat în perioada februarie–martie și reprezintă o premieră în România.

 

Peste 30.000 de cazuri confirmate cu COVID-19, înregistrate în rândul salariaților din sănătate

Carmen Munteanu
-
0

Totalul cazurilor confirmate cu infecție SARS-CoV-2 în rândul salariaților din sănătate este de 30.731, potrivit unei statistici a Federației ”Solidaritatea Sanitară” din România privind numărul lucrătorilor din sănătate infectați cu noul coronavirus.

Astfel, ponderea salariaților din sănătate cu COVID-19 din totalul cetățenilor infectați cu SARS-CoV-2 este de 3,2%, iar ponderea mortalității în rândul salaiaților din sănătate din cauza COVID-19 este de 0,35%.

Numărul unităților sanitare în care se înregistrează salariați infectați este de 397, la nivel național.

Rata de infectare a salariaților din sănătate raportat la rata de infectare medie a cetățenilor este de 2,52, iar ponderea salariaților infectați din totalul salariaților implicați în lupta împotriva COVID-19 este de 12,29%.

Cu alte cuvinte una din 32 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 este salariat din sănătate.

Potrivit analizei Solidaritatea Sanitară, 1.072 sunt salariați din sănătate infectați în spitalele faza I și II, spitale care asigură asistență medicală pacienților testați pozitiv cu SARS-CoV-2, 1.144 sunt salariați infectați din spitale suport COVID și 28.538 sunt salariați infectați din spitale care nu au fost indicate oficial ca fiind implicate în lupta împotriva noului coronavirus, unități publice și private.

Printre unitățile cu cele mai multe cazuri de COVID-19 în rândul salariaților se regăsesc: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea (691 de cazuri), Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sibiu (680), Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Galați (665), Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Targu-Mures (664), Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea (601), Spitalul Clinic Judetean de Urgenta „Sf. Apostol Andrei” Constanta (601), Spitalul Judetean de Urgenta Mavromati Botosani (599), Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov (528), Spitalul Universitar de Urgență București (529), Spitalul Județean de Urgență Râmnicu Vâlcea (507), Spitalul Județean de Urgență Ploiești (506), Spitalul Judetean de Urgenta Satu Mare (494), Spitalul Judetean de Urgenta Targoviste (470), Spitalul Județean de Urgență Bistrița (404), Spitalul Judetean De Urgenta Sf. Ioan Cel Nou Suceava (392), Spital Clinic Județean de Urgență Craiova (427), Spitalul Județean de Urgență Deva (378), Spitalul Județean de Urgență Brăila (372), Spitalul Județean de Urgență Zalău (372), Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui (344), Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani (342), Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” București (339), Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor din Cluj Napoca (319), Spitalul Clinic de Urgenta „Sf. Ioan” Bucuresti (242), Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals (241), Spitalul Clinic de Urgente Prof. Dr. „Bagdasar-Arseni” București (348), Institutul de Psihiatrie “Socola” Iași (324), Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara (293), Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău (233).

 

 

 

Tranșa de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer, care ar fi trebuit să ajungă luni dimineață în România, întârzie

Carmen Munteanu
-
0
Tranșa de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer, care ar fi trebuit să ajungă luni dimineață în România, întârzie

Noua tranșă de vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/ BioNTech, cu un total de 511.290 de doze, care trebuia să ajungă luni dimineață în România, mai întârzie.

Întârzierea ar fi pusă pe seama cantității foarte mari care ar trebui livrate și ar urma să ajungă în jurul orei 14.00, potrivit Digi24.

Dozele urmau să fie livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează informarea transmisă duminică de către CNCAV.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

  • Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 171.990 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Braşov: 66.690 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 76.050 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 58.500 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 33.930 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 45.630 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 58.500 doze.

Potrivit CNCAV, până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 2.863.439 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 2.641.069 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei, mai menţionează informarea CNCAV.

 

Coronavirus Anglia: Teste rapide COVID-19, oferite săptămânal populației în mod gratuit

Carmen Munteanu
-
0
Coronavirus Anglia: Teste rapide COVID-19, oferite săptămânal populației în mod gratuit

În fiecare săptămână, englezii vor beneficia de câte două teste rapide COVID-19, ca parte a extinderii programului de testare împotriva noului coronavirus al guvernului britanic.

Măsura va fi aplicată începând de vineri, 9 aprilie, potrivit BBC.

Kiturile, care pot da rezultate în aproximativ 30 de minute, vor fi disponibile gratuit la centrele de testare, în farmacii şi prin poştă.

Testele sunt oferite deja în şcoli şi familiilor elevilor şi celor care trebuie să îi părăsească locuinţele pentru a merge la serviciu.

Ministrul britanic al Sănătăţii a spus că această măsură va ajuta la prevenirea apariţiei de focare, având în vedere că restricţiile vor fi relaxate, însă criticii programului susţin că riscă să devină o risipă ”scandaloasă” de bani, considerând că aceste teste nu sunt relevante.

”Pe măsură ce progresăm cu programul de vaccinare şi având în vedere că urmează, cu precauţie, să relaxăm restricţiile, testarea rapidă regulată este şi mai importantă pentru a ne asigura că aceste eforturi nu sunt irosite”, a declarat prim-ministrul Boris Johnson, citat de BBC.

Oficialul urmează să se întâlnească cu membrii Cabinetului pentru a semna noua etapă de relaxare a măsurilor din Anglia, începând cu 12 aprilie. Astfel, magazinele neesenţiale vor fi redeschise şi localurile vor putea să îşi servească clienţii în aer liber.

Testele rapide sunt destinate celor care nu prezintă simptome de COVID-19 şi pot fi făcute acasă.

În cazul unui rezultat pozitiv, persoana în cauză şi cei cu care locuieşte în aceeaşi casă trebuie să se auto-izoleze. Ei pot ulterior comanda un test PCR, efectuat în general în cazul simptomaticilor. Dacă la acest test rezultatul este negativ, perioada de carantină se încheie.

Potrivit BBC, la jumătatea lunii februarie, erau efectuate zilnic aproximativ 250.000 de teste rapide, iar numărul acestora a ajuns la 1 milion pe zi, la finalul lunii martie.

Dr. Susan Hopkins, director al Public Health England, a spus că testarea rapidă poate descoperi cazuri care altfel nu ar fi depistate, ajutând în acest fel la întreruperea lanţului de transmitere a bolii.

Cele mai recente date arată că, din 4,2 milioane de teste făcute în şcoli şi facultăţi, în săptămâna 18 – 24 martie, 4.502 au avut rezultat pozitiv.

Până în prezent, în Marea Britanie au fost înregistrate peste 4,35 de milioane de cazuri de Covid-19 şi mai mult de 126.800 de decese asociate. Peste 31,5 milioane de oameni au primit cel puţin o doză de vaccin.

Alte peste 48.300 de persoane vaccinate, de la ultima raportare. Câte reacţii adverse s-au înregistrat

Andreea
-
0
Alte peste 48.300 de persoane vaccinate, de la ultima raportare. Câte reacţii adverse s-au înregistrat

Peste 48.300 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore anti-COVID în România, dintre care 39.739 au fost imunizate cu Pfizer, 4.395 cu Moderna și 4.201 cu AstraZeneca a anunțat Comitetul Naţional pentru Coordonarea Vaccinării anti-COVID.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, peste 2,1 milioane de persoane au fost inoculate cu unul dintre vaccinuri și au fost administrate peste 3,3 milioane de doze de vaccin.

Conform informațiilor transmise duminică seară de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), în ultimele 24 de ore au fost administrate 48.335 de doze, dintre care 20.458 ca primă doză și 27.877 de doze ca rapel (din care 103 Moderna).

De la începutul campaniei de vaccinare, 2.110.922 persoane au fost inoculate cu unul dintre vaccinuri și au fost administrate peste 3,3 milioane de doze de vaccin.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 124 de reacții adverse comune şi minore, dintre care 19 de tip local şi 105 de tip general.

Autoritățile menționează că din toate reacțiile adverse din ultimele 24 de ore, 94 reacții sunt în curs de investigare.

Voiculescu: România nu mai face transplant pulmonar. S-a încheiat un acord cu Italia

Andreea
-
0

Pacienţii români care au nevoie de transplant pulmonar nu mai pot fi transplantaţi în România, pentru că acreditarea Centrului de Transplant al Spitalului Clinic ”Sfânta Maria” a expirat pe 9 martie, a afirmat duminică ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

„Pacienţii români care au nevoie de transplant pulmonar nu mai pot fi transplantaţi în România. În România Centrul de Transplant al Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din Bucureşti, care era singura unitate din ţară acreditată pentru a efectua transplanturi pulmonare, unitate care a efectuat de altfel opt transplanturi pulmonare în ultimii ani între care şase pacienţi încă trăiesc a pierdut acreditarea. A expirat acreditarea la data de 9 martie şi spitalul nu a mai cerut prelungirea acesteia”, a precizat Voiculescu într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că în s-a încheiat deja un acord cu Italia, care presupune şi reglementează colaborarea dintre ANT şi Institutul Naţional de Sănătate Centrul Naţional de Transplant din Italia în domeniul transplantului pulmonar.

„Am încheiat deja un acord între România şi Italia privind transplantul pulmonar (…). În acest moment există o şansă la viaţă pentru pacienţii români aflaţi pe lista de transplant pulmonar de la ANT şi prin acest acord le oferim posibilitatea de a face acest transplant în clinici de specialitate din Italia. Vorbim despre 10 centre de transplant, zece centre din Italia. (…) Ne aşteptăm să fie mai mulţi pacienţi care să aibă nevoie de transplant pulmonar, vor putea să intre pe o listă de aşteptare alături de cetăţeni italieni. Există o limitare la un număr de cinci transplanturi pulmonare pe an, asta este ceea ce s-a putut obţine în acest moment, nu se pot efectua mai mult de cinci transplanturi pulmonare în Italia pe an”, a explicat Vlad Voiculescu.

El a mai anunţat că există discuţii avansate şi cu un centru de transplant din Franţa, atât pentru a primi pacienţi români cât şi pentru a trimite echipe de medici specialişti pentru pregătire.

„Avem, de asemenea, discuţii avansate cu un centru de transplant din Franţa pentru a primi pacienţi români cu recomandare de transplant pulmonar, de asemenea pentru a trimite şi pentru a primi echipe de medici specialişti pentru pregătirea centrului de transplant sau pentru pregătirea unor centre de transplant pulmonare în România. Este clar, aşa cum era şi în 2016, că trebuie să dezvoltăm aici, în România, capacitatea de transplant pulmonar, capacitatea de a efectua transplant pulmonar. Ne-am dori să avem medici în ţară care să poată să efectueze în mod autonom această procedură chirurgicală şi mai ales ne-am dori să avem pneumologi talentaţi şi antrenaţi în a diagnostica pacienţii şi a-i îngriji înainte şi mai ales după transplantul pulmonar. Ştim că aceasta este o provocare”, a susţinut Vlad Voiculescu.

Managerul Dragoş Daviţoiu: Un spital de urgență nu poate să-și regleze afluxul de internări

Andreea
-
0
Managerul Dragoş Daviţoiu: Un spital de urgență nu poate să-și regleze afluxul de internări

Medicul Dragoş Daviţoiu, manager al Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Pantelimon” din Capitală, a declarat că situația este foarte gravă pentru că un spital de urgență nu poate să-și regleze afluxul de internări, fiind obligat să primească și să trateze orice pacient care trece de poarta spitalului, nu numai pacienții COVID-19, ci și non-COVID, și traumă și infarct, și multe tipuri de urgențe care pot exista.

În acest context, managerul a spus că „fac și eu un apel să încercăm să respectăm toate restricțiile și să limităm intrările în spital pentru că presiunea este foarte mare și nu știu cât vor mai rezista cadrele medicale implicate în linia întâi. Fac un apel și la colegii mei, la solidaritate de breaslă medicală. Cei care încă nu sunt implicați în lupta împotriva COVID să ne ajute prin orice fel de metode, prin voluntariat, dacă nu se poate altfel”.

„Noi am deschis acum trei săptămâni 35 de paturi de terapie intermediară, terapie intermediară însemnând pacienţi cu criterii de admisie în terapie intensivă, dar care nu necesitau intubaţie la acel moment, dar care aveau necesar crescut de oxigen şi formă gravă a bolii. Vreau să vă spun că le-am umplut în 24 de ore cu pacienţii noştri, care se adresau spitalului. Şi cele 16 paturi pe care le aveam de terapie intensivă COVID, unde, din păcate, acum nu intră decât pacienţii care au nevoie de intubaţie sau de ventilaţie non-invazivă sunt pline şi acelea. Unitatea de primiri urgenţe a devenit practic o nouă secţie a spitalului.
Este plină de pacienţi cu forme severe de COVID, avem inclusiv pacienţi intubaţi în UPU şi dacă situaţia va degenera dacă va creşte numărul de pacienţi care se adresează spitalului nostru nu ştim cu vom mai reacţiona”, a declarat medicul Dragoş Daviţoiu.

Dr. Bogdan Tănase: Situația este extrem de gravă. S-a atins ultima linie de apărare în luptă cu pandemia

Andreea
-
0

Dr. Bogdan Tănase, manager al Institutului Oncologic ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” din București, a declarat că s-a atins ultima linie de apărare în luptă cu pandemia, o dată cu implicarea unor spitale cum ar fi Institutul Oncologic București sau Institutul Clinic Fundeni, care, prin definiție, sunt niște spitale dedicate unor intervenții chirurgicale complexe sau tratamente specializate.

„Situația este extrem de gravă și practic, o dată cu implicarea în efortul acesta, a unor spitale cum ar fi Institutul Oncologic București sau Institutul Clinic Fundeni, care, prin definiție, sunt niște spitale dedicate unor intervenții chirurgicale complexe sau tratamente specializate, practic am atins ultima linie de apărare în această luptă cu pandemia. Noi am înțeles urgența în care ne găsim ca țară și am înțeles să ne aducem un mic efort, pentru că este o mică părticică în acest efort, ajutorul nostru în această luptă. Ce am oferit noi, este, probabil, extrem de puțin. Sunt câteva paturi de terapie intensivă care oricum erau pe un tronson care era dedicat pacienților depistați pozitiv în interiorul Institutului. Practic, răsunetul asupra tratamentelor oncologice efectuate în Institut nu va fi semnificativ dacă aceasta este o întrebare, dar dorim să oferim acest ajutor și efortul principal și mulțumirile mele se îndreaptă către colegii mei de la terapie intensivă care vor duce tot greul îngrijirii acestor pacienți”, a declarat dr. Bogdan Tănase, în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Sănătății.

Voiculescu, solicitare către toate spitalele de a contribui la gestionarea acestui „ultim val”

Andreea
-
0

Ministrul sănătăţii Vlad Voiculescu a anunţat că va lua măsuri de regândire a fluxurilor medicale şi de concentrare a tuturor forţelor pe îngrijirea pacienţilor cu COVID-19, menţionând că urgenţele de patologie non-COVID vor fi direcţionate către spitale care nu ofereau până acum servicii de urgenţă, precum cele de Ortopedie, ORL, Urologie.

„O măsură este regândirea şi optimizare a fluxurilor medicale. Este o măsură în curs şi care are două obiective, una este reducerea presiunii în UPU”, a afirmat Vlad Voiculescu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, la numărul celor internaţi la terapie intensivă se adaugă pacienţi care se află mai mult decât ar trebui în UPU.

„Şi pentru a degreva Unităţile de Primiri Urgenţe vom încerca lărgirea Centrelor de evaluare pentru formele non-severe. Este un efort în care vom fi sprijiniţi de spitalul Monza, spitalul Victor Babeş şi spitalul judeţean Ilfov şi, probabil, Centrul de la Caraiman”, a explicat Voiculescu.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că vor fi redirecţionate urgenţelor de patologie non-COVID către alte spitale care, până în prezent nu au oferit îngrijire de urgenţă.

„Cu alte cuvinte, anumite spitale de cronici, spitale care, deşi au baza materiale şi resursa umană pentru a oferi îngrijire urgenţelor, nu au făcut-o întotdeauna. Va trebui un efort din partea acestor spitale, cu specialităţi precum ortopedie, ORL, urologie, chirurgie, etc”, a explicat Voiculescu.

El a mai spus că se va lua măsura concentrării tuturor forţelor pe îngrijirea pacienţilor cu COVID-19.

„Asta ar putea însemna amânarea unor operaţii elective, unor proceduri elective, ar putea să însemne că anumite spitale, secţii, o anumită parte a resurselor umane vor fi concentrate către tratamentul pacienţilor cu COVID-19. Evident că asta vine cu un cost, evident că aceste măsuri vin cu costuri care ţin şi de cei care deja au avut de suferit în urma acestei pandemii”, a adăugat Voiculescu.

Ministrul sănătăţii a menţionat că există „o grijă deosebită” pentru pacienţii non-COVID, amintind în acest sens modificarea Ordinului 555 prin care s-au definit „fluxuri separate pentru îngrijirea pacienţilor non-COVID”.

„În acelaşi timp, solicitarea noastră către toate spitalele este de a contribui la acest efort masiv pentru a putea gestiona acest ultim val care va pune o astfel de presiune asupra sistemului medical. Subliniez că sistemul medical nu poate duce pe umerii săi singur toată povara pandemiei. La fel ca în celelalte ţări, care au fost copleşite de explozia numărului de cazuri grave, ne confruntăm cu limite care ţin nu atât de investiţii cât de resursa umană. (…) Nu putem trage la infinit de aceeaşi oameni. Avem nevoie să evitaţi aglomerările, să purtaţi masca şi să rămâneţi în casă dacă nu este esenţial să ieşiţi. Avem nevoie de măsuri de igienă, precum spălarea mâinilor, şi avem nevoie ca oamenii să se vaccineze”, a subliniat Vlad Voiculescu.

Medicul șef al UPU SMURD Bucureşti, despre creșterea numărului de pacienți COVID transportați

Andreea
-
0
Medicul șef al UPU SMURD Bucureşti, despre creșterea numărului de pacienți COVID transportați

Medicul șef al UPU SMURD Bucureşti, Bogdan Opriţa, a declarat că avem o creștere cu 30% a numărului de pacienți COVID-19 transportați în prezent față de perioada similară din valul al doilea al pandemiei.

” Caracteristica pe care toată lumea trebuie să o înțeleagă este că dacă în valul al doilea, undeva la 50% din pacienți aveau o formă ușoară și puteau sta la domiciliu, acum cu greu dăm drumul la 10% din pacienți. Mai toți pacienții au nevoie de oxigen de ritm mare, avem nevoie nu numai de paturi ci și de echipamente pe care datorită sprijinului DSU le-am avut, dar mai contează și resursa umană (…) care este și ea limitată și dacă ajungem să o forțăm, poate fi pusă în situația de a nu mai face față”, a declarat medicul Bogdan Opriţa, în cadrul unei conferințe, la Ministerul Sănătății.

Potrivit acestuia, o altă caracteristică a acestui val este că „dacă în valul doi aveam un anumit număr de pacienți, acum ne confruntăm cu o creștere de 50% a pacienților de cod verde. Ordinul Ministrului Sănătății stabilește foarte clar că trebuie să îngrijim ambele categorii de pacienți”.

Medicul Şef al UPU SMURD Bucureşti a atenționat că până când nu va exista o colaborare din partea populației, „oricâte măsuri am lua nu vom putea să ieșim la liman. Trebuie să înțelegeți că avem o capacitate limitată, iar la un moment dat s-ar putea să ajungem în situația în care să trebuiască să discutăm despre modul în care îngrijim astfel de pacienți. Acest lucru se întâmplă și în restul țărilor Europei”.

O ședință privind situația paturilor ATI pentru pacienții COVID-19 a avut loc sâmbătă seara, mai mulți manageri de spital participând la o videoconferință cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În cadrul întâlnirii online, ministrul Voiculescu le-a cerut managerilor prezenți să identifice locuri unde pot fi suplimentate paturile ATI pentru bolnavii COVID-19.

1...1.2031.2041.205...3.315Pagina 1.204 din 3.315