Dr. Andreea Moldovan, despre paturi suplimentare pentru pacienții COVID-19

Medicul Andreea Moldovan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, a declarat că serviciile de urgență sunt mai mult decât încărcate cu bolnavi COVID-19, făcându-se eforturi să se identifice paturi suplimentare pentru a fi puse la dispoziția acestora.

„Ne străduim în continuare și în permanență să găsim soluțiile cele mai bune pentru sistemul sanitar. Există comunicare și colaborare, zi și noapte, cu managerii spitalelor din țară și cu directorii DSP-urilor, și cu colegii de la urgență și terapie intensivă, pentru că împreună putem să identificăm soluțiile cele mai bune. Simțim din partea colegilor foarte multă deschidere și colaborare, pentru că realizăm cu toții că este un moment de criză peste care trebuie să trecem cu bine. Avem paturi de terapie intensivă pe care ne străduim să le identificăm suplimentar pentru a fi puse la dispoziție pacienților cu infecție SARS-CoV-2, astfel încât identificăm atât paturi de ATI, cât și de terapie acută sau intermediară, în care pacienții cu forme mai puțin grave de COVID-19 să poată să fie îngrijiți corespunzător. Trebuie să fie un efort al tuturor pentru că suntem cu toții în aceeași barcă”, a declarat dr. Andreea Moldovan, în cadrul unei conferințe comune cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

O ședință privind situația paturilor ATI pentru pacienții COVID-19 a avut loc sâmbătă seara, mai mulți manageri de spital participând la o videoconferință cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În cadrul întâlnirii online, ministrul Voiculescu le-a cerut managerilor prezenți să identifice locuri unde pot fi suplimentate paturile ATI pentru bolnavii COVID-19.

Paturile pentru bolnavii COVID-19 au fost suplimentate în spitalele din Bucuresti

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat suplimentarea numărului de paturi pentru bolnavii COVID-19 în spitalele din Bucureșt, respectiv la Institutul Fundeni, Institutul Oncologic București, Spitalul Colentina, Spitalul Gerota și Spitalul Colțea

„Am mers pentru suplimentarea paturilor, am mers către spitale cu tradiție în tratarea bolilor cronice, am mers către Institutul Fundeni, și avem acolo un număr de 70 de paturi cu oxigen și un număr de 14 paturi de terapie intensivă care fie sunt disponibile deja, fie sunt în pregătire. Am mers către Institutul Oncologic București și avem un număr de 5 paturi de Terapie Intensivă și alte 5 paturi pentru terapie acută, care sunt disponibile. 35 de paturi la Spitalul Colentina, două paturi de Terapie Intensivă la Spitalul Gerota, la Colțea 16 paturi cu oxigen”, a spus Vlad Voiculescu, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul Vlad Voiculescu a anunțat și o creștere a numărului de paturi din unitățile mobile.

„Avem, de asemenea, o creștere a numărului de paturi avizate în unitățile mobile, acele unități din curțile spitalelor. Vorbim de o creștere de la 8 la 12 paturi la fiecare mașină și vorbim de o creștere la 45 a paturilor de la Spitalul Sfântul Pantelimon. Începând cu ziua de mâine (n.r. luni) vom avea, de asemenea, 12 paturi în plus la Victor Babeș în București”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a precizat că în momentul acesta, există peste 1.600 de paturi de terapie intensivă destinate pacienților COVID-19, în urma reviziunirii Ordinului 434 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor.

Ministrul a spus că numărul de pacienți infectați și internați a ajuns la cifra record de 13.714 bolnavi și 1.456 de pacienți la ATI.

“Cu greu se poate spune că una sau alta dintre aceste cifre sunt în responsabilitatea sistemului medical. Vorbim despre cifre pe care sistemul medical nu le poate influența, care țin mai degrabă de solidaritate și responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Deci, numărul de internări și numărul de internări cu forme grave care trebuie să ajungă la terapie intensivă nu depind de sistemul medical.Un apel cât se poate de clar și sincer la responsabilitate față de ceilalți”, a declarat ministrul.

O ședință privind situația paturilor ATI pentru pacienții COVID-19 a avut loc sâmbătă seara, mai mulți manageri de spital participând la o videoconferință cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În cadrul întâlnirii online, ministrul Voiculescu le-a cerut managerilor prezenți să identifice locuri unde pot fi suplimentate paturile ATI pentru bolnavii COVID-19.

Solicitare către spitalele MAI, SRI, MApN și ale Transporturilor pentru creșterea implicării în pandemie

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a solicitat reţelelor de spitale MAI, SRI, MApN, al Transporturilor, o implicare mai puternică în gestionarea pandemiei de COVID-19.

„Solicităm o implicarea mai puternică a reţelelor de spitale MAI, SRI, MApN, al Transporturilor, şi suntem siguri că vom primi ajutor. De altfel, o bună parte dintre ei s-au implicat deja cât se poate de serios în gestionarea acestei pandemii”, a afirmat Voiculescu, într-o conferinţă de presă.

Ministrul a cerut, de asemenea, „spitalelor de cronici” să se implice mai mult în tratarea pacienţilor non-COVID.

„Anumite spitale de cronici, aşa numite spitale de cronici, spitale care deşi au baza materială şi resursa umană pentru a oferi îngrijire urgenţelor nu au făcut-o întotdeauna. Va trebui un efort, solicităm un efort din partea acestor spitale pentru specialităţi precum Ortopedie, ORL, Urologie, Chirurgie şi aşa mai departe”, a arătat Vlad Voiculescu.

O ședință privind situația paturilor ATI pentru pacienții COVID-19 a avut loc sâmbătă seara, mai mulți manageri de spital participând la o videoconferință cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În cadrul întâlnirii online, ministrul Voiculescu le-a cerut managerilor prezenți să identifice locuri unde pot fi suplimentate paturile ATI pentru bolnavii COVID-19.

 

Record de pacienți COVID internați, și la ATI. Numărul paturilor de terapie intensivă a crescut la 1.600

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat duminică, într-o conferință de presă, că în momentul acesta, există peste 1.600 de paturi de terapie intensivă destinate pacienților COVID-19, în urma reviziunirii Ordinului 434 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor.

Ministrul a spus că numărul de pacienți infectați și internați a ajuns la cifra record de 13.714 bolnavi și 1.456 de pacienți la ATI.

„Cu greu se poate spune că una sau alta dintre aceste cifre sunt în responsabilitatea sistemului medical. Vorbim despre cifre pe care sistemul medical nu le poate influența, care țin mai degrabă de solidaritate și responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Deci, numărul de internări și numărul de internări cu forme grave care trebuie să ajungă la terapie intensivă nu depind de sistemul medical.Un apel cât se poate de clar și sincer la responsabilitate față de ceilalți”, a declarat ministrul.

De asemenea, acesta a spus că un număr de 167 de copii bolnavi de COVID sunt internați în prezent, 16 dintre ei fiind în secții de terapie intensivă.

Dintre cei 16 copii aflați la ATI, doi sunt intubați, a precizat ministrul Vlad Voiculescu.

O ședință privind situația paturilor ATI pentru pacienții COVID-19 a avut loc sâmbătă seara, mai mulți manageri de spital participând la o videoconferință cu ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu.

În cadrul întâlnirii online, ministrul Voiculescu le-a cerut managerilor prezenți să identifice locuri unde pot fi suplimentate paturile ATI pentru bolnavii COVID-19.

Alte 511.290 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech ajung luni în România

O nouă tranşă de vaccin Pfizer/BioNTech, de 511.290 de doze,  va ajunge luni în România, acestea urmând să fie livrate pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, a informat Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă, precizează informarea transmisă duminică de către CNCAV.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

  • Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 171.990 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Braşov: 66.690 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 76.050 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 58.500 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 33.930 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 45.630 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 58.500 doze.

Potrivit CNCAV, până la acest moment, ţara noastră a recepţionat 2.863.439 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 2.641.069 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei, mai menţionează informarea CNCAV.

FNPMF: Medicul de familie nu este anunțat când pacientul își anulează programarea la vaccinarea antiCOVID

Reprezentanții Federației Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atenționează că cei mai mulți medici de familie care și-au ajutat pacienții, programându-i, la solicitarea lor, pentru imunizarea împotriva COVID în centrele de vaccinare, observă că o parte dintre ei nu se prezintă la vaccinare sau o refuză după ce ajung în centru.

Totodată, potrivit reprezentanților FNPMF, cel mai adesea medicul de familie nu este informat direct de pacient despre acest lucru, medicul observând întâmplător că programarea figurează „ratat” sau „anulat” în platforma informatică RO Vaccinare.

Și asta în contextul în care „cei mai mulți medici de familie, asistente medicale și registratori din cabinetele de medicină de familie care și-au programat pacienți au făcut un efort incredibil pentru a reuși să realizeze aceste programări, având în vedere că locurile au apărut adesea în platformă după miezul nopții în perioada ianuarie-februarie și s-au epuizat în câteva minute”.

” În plus, contractele pentru plata acestor servicii încă nu au fost încheiate cu cabinetele medicale de către casele de asigurări de sănătate județene și a municipiului București, iar plata nu a fost realizată până în prezent. De asemenea, cabinetul de medicina familiei nu este plătit și pentru programările ratate sau anulate de pacient, precum și pentru nefinalizarea schemei de vaccinare prin neprezentarea și la rapel”.

GCS: Alte peste 4.100 de cazuri noi de persoane infectate, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.151 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până astăzi, 4 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 974.375 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 871.950 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 789 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 24.070 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 03.04.2021 (10:00) – 04.04.2021 (10:00) au fost raportate 97 de decese (44 bărbați și 53 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 20 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 37 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 27 decese la categoria de peste 80 de ani.

87 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 6 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.714. Dintre acestea, 1.456 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.816.552 de teste RT-PCR și 642.522 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.980 de teste RT-PCR (7.634 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.346 la cerere) și 5.667 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 66.589 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.255 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 48.346 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 98 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.423 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 3 aprilie, 7.112 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.675.637 de lei.

 

Aproape 5.900 de sancțiuni, în ultimele 24 de ore, pentru nerespectarea măsurilor împotriva pandemiei

Poliţiştii au aplicat 5.877 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.374.885 de lei, în urma acţiunilor întreprinse în ultimele 24 de ore privind măsurile pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române, peste 5.000 de poliţişti, împreună cu jandarmi, poliţişti de frontieră, cadre ISU, poliţişti locali, reprezentanţi ai ANSVSA, ANPC, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Transporturilor şi ai autorităţilor publice locale, au desfăşurat 914 acţiuni de verificare la nivel naţional.

Au fost efectuate 53.187 de verificări cu privire la respectarea măsurilor şi interdicţiilor impuse, precizează sursa citată.

Dr.Mihalaș:Medicii de familie, dornici să înceapă vaccinarea antiCOVID.S-au ocupat și până acum de imunizare

Dr. Adriana Mihalaș, medic de familie în Capitală, secretar Colegiul Medicilor din Municipiul București, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthreview, că activitatea de vaccinare antiCOVID la cabinetele medicilor de familie va fi organizată în afara programului de consultații, în sala specială de tratamente, pe bază de programare.

„Activitatea de vaccinare va fi organizată în afara programului de consultații, pentru că trebuie să îți aloci clar timpul pentru supravegherea pacienților. Nu pot să faci mai mult de un anumit număr de vaccinări pe oră, procedura e clară. Activitatea de vaccinare, cel puțin la nivel teoretic, declarativ, va fi plătită. Există sală specială de tratamente pentru orice cabinet de medicină de familie care face vaccinare. Avem sală de tratamente specială pentru vaccinarea pe care am făcut-o până acum, pentru copii. Pacienții trebuie programați, ca să ai o prioritizare a lor, în ordinea vârstei, a patologiilor. Dacă ar fi doze de vaccin cât să le aruncăm la coș, sigur că pot să vină, dar în mod normal îi programezi ca să știi câți poți vaccina pe zi, în funcție de câte fluxuri îți dă voie DSP-ul să faci pe zi”, a declarat dr. Adriana Mihalaș.

Potrivit acesteia, medicii sunt dornici să înceapă vaccinarea antiCOVID, Adriana Mihalaș afirmând că ei s-au ocupat și până acum de imunizare, explicând că procedeul este unul „foarte greoi”.

„Așteptăm cu nerăbdare să vaccinăm, pentru că acesta este scopul, să atingem imunitatea de turmă. Nu am auzit medici să fie împotriva vaccinării, decât cei care sunt antivacciniști. Întotdeauna ne-am ocupat de vaccinare. Procesul de vaccinare obligatorie funcționa și până acum, și chiar mult mai complicat decât vă imaginați, pentru că atunci când colegii care se ocupă de copii se duc la DSP cu frigiderul de mână și ridică vaccinurile pentru copiii de pe listă. Procedeul este foarte greoi în cazul acesta: trimiți o cartagrafiere, cu toate CNP-urile, câți copii sunt, faci comanda, aștepți să vină vaccinul, te duci, îl ridici, asiguri lanțul de frig și chemi copiii. Suntem obișnuiți cu asta, nu e ceva nou”, a adăugat medicul de familie.

Dr. Adriana Mihalaș a dat exemplul medicilor de familie din Brașov care s-au implicat înființând centre de vaccinare.

„Foarte mulți medici de familie s-au implicat în activitatea de vaccinare, în afară de consilierea pacienților și introdusul pe platforma de programare. Nu avem noi atâtea doze câtă cerere au pacienții și câte întrebări au”, a mai spus dr. Adriana Mihalaș.

Coronavirus: O nouă tulpină a fost despistată la pacienții din Tokyo

Aproximativ 70% dintre pacienții depistați cu noul coronavirus, testați la un spital din Tokyo luna trecută, erau purtătorii unei mutații cunoscută pentru reducerea protecției oferită de vaccinuri, a anunțat postul public japonez NHK, citat de Reuters.

Mutația E484K, numită „Eek” de unii oameni de știință, a fost depistată la 10 din 14 persoane care au fost testate pozitivi la noul coronaviurs la Tokyo Medical and Dental University Medical Hospital în martie, se arată în raport.

Un număr de 12 din 36 de pacienți cu COVID au suferit mutația, fără ca niciunul dintre aceștia să fi călătorit recent în străinătate sau să raporteze contactul cu persoanele infectate.

Înaintea Jocurilor Olimpice de vară programate să înceapă în iulie, Japonia se confruntă cu un nou val de infectări. Experții în sănătate sunt deosebit de îngrijorați de răspândirea tulpinilor mutante, chiar dacă vaccinările la scară largă ale populației generale nu au început încă.

NHK a precizat că niciunul dintre pacienții de la spitalul din Tokyo nu a purtat tulpina britanică.