GCS: 78  cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și patru decese, în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 78 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.081.953 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.047.000 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.264 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.07.2021 (10:00) – 22.07.2021 (10:00) a fost raportat de către INSP 4 decese (3 bărbați și 1 femeie), al unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Bihor, Botoșani, Cluj și Iași.

Dintre cele 4 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 50-59 ani, 2 la categoria de vârstă 70-79 ani și 1 la categoria de vârstă peste 80 ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Nu sunt raportate decese anterioare intervalului de referință.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 253. Dintre acestea, 33 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrat  8.590.181 de teste RT-PCR și 1.719.898 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 11.666 de teste RT-PCR (5.614 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.052 la cerere) și 13.075 de teste rapide antigenice.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 180 de teste RT-PCR, prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 22 iulie a.c.

Pe teritoriul României, 562 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 440 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 37.280 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 35 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 235 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 991 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 iulie, 370 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 136.950 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

VIDEO Dr. Raluca Zoițanu, despre schimbările la acordarea concediului medical, de la 1 august

 

De la 1 august, sunt prevăzute modificări importante la acordarea concediului medical. Practic, începând cu data de 1 august, medicii vor acorda certificatul de concediu medical în două etape.

Inițial, medicul acordă concediu medical pentru o perioadă de trei zile, pentru o afecțiune ușoară a pacientului. Apoi, medicul poate decide dacă eliberează certificatul medical în continuare, în funcție de cum răspunde pacientul la tratamentul prescris și în funcție de rezultatele analizelor recomandate.

Pentru concediul medical în două etape, medicii trebuie să întocmească planuri de urmărire a evoluției bolii pacienților. Mai exact, acest plan va cuprinde cel puțin indicațiile terapeutice și igienico-dietetice, pe care pacientul va trebui să le respecte.

Ce implicații au aceste schimbări atât pentru medici, cât și pentru pacienți, ne explică Dr. Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie.

EXCLUSIV Dr. Miljana Grbic, șefa Biroului OMS pentru România, și-a încheiat mandatul

Șefa Biroului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru România, dr. Miljana Grbic, și-a încheiat mandatul în țara noastră, după 5 ani de activitate.

Dr. Grbic își va continua misiunea în Republica Moldova.

Interimatul Biroului OMS pentru România va fi asigurat de Cassandra Butu.

Dr. Miljana Grbic a preluat funcția de șef al Biroului OMS pentru România începând cu data de 10 octombrie 2016.

Cu o experiență vastă în medicină și sănătătate publică, dr. Grbic a derulat activități de prevenire și promovarea sănătății. De asemenea, a predat chirurgie și ortopedie în cadrul Universității din Pristina, Serbia.

Dr. Miljana Grbic lucrează pentru OMS din 2002, mai întâi în calitate de consultant, iar din 2013 ca șefă a Biroului OMS pentru Serbia. În tot acest timp, a contribuit la implementarea a numeroase inițiative ce reflectă prioritățile OMS și cele naționale, în special în ceea ce privește bolile transmisibile și netransmisibile, mediu, consolidarea sistemului sanitar, răspuns în situații de urgență.

În activitatea din cadrul ONU, a lucrat în echipe pluri-culturale și pluri-disciplinare, în numeroase domenii legate de sănătate și dezvoltare, drepturile omului, determinanții sociali ai sănătății, refugiați și alte grupuri vulnerabile.

VIDEO Conf. dr. Irina Strâmbu, despre fibroza pulmonară: cauze, diagnostic și tratament

 

Conf. Dr. Irina Strâmbu, Șefa Secției Clinice Pneumologie V a Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București, a vorbit, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, despre fibroza pulmonară.

”Vorbim despre un grup de boli. Fiecare în parte este destul de rară, sunt boli care afectează plămânii în ansamblul lor și pot avea o evoluție variată, în funcție de etiologie, în funcție de ce tip de boală este. Cea mai severă dintre aceste boli este fibroza pulmonară idiopatică, este o afecțiune a cărei cauză nu se cunoaște, nu se știe ce anume declanșează profcesul fibrotic din plămâni. Boala are un caracter progresiv, progresează lent către cicatrizarea plămânilor, începând din periferie, ceea ce induce o invaliditate a pacienților, o reducere a capacității respiratorie, reducerea oxigenului din sânge și poate să ducă și la moarte precoce. În lipsa tratamentului, fibroza pulmonară idiopatică poate să ducă la deces în 4-5 ani”, a declarat Conf. Dr. Irina Strâmbu.

Fibroza pulmonară idiopatică este o afecțiune subdiagnosticată în România.

”O incidență a bolii similară cu țările europene sau cu Cehia, spre exemplu, ne-ar face să avem în România 1500-2000 de pacienți, iar noi avem aproximativ 200 de pacienți aflați pe tratament. Deci, boala este sever subdiagnosticată”, a explicat Conf. Dr. Irina Strâmbu.

Care sunt simptomele și factorii de risc ai fibrozei pulmonare? Ce complicații pot să apară? Care sunt provocările cu care se confruntă atât medicicii, cât și pacienții în gestionarea acestei afecțiuni? Ce probleme și provocări a adus pandemia de COVID-19 pentru pacienții cu fibroză pulmonară? Sunt întrebări la care ne-a răspuns Conf. Dr. Irina Strâmbu, Șefa Secției Clinice Pneumologie V a Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București.

OPS: Creştere dramatică a cazurilor de COVID-19 în Cuba

Cuba se confruntă cu o „creştere dramatică” a cazurilor de COVID-19 în mai multe provincii unde circulă mai ales varianta Delta, a raportat, miercuri, Organizaţia Panamericană a Sănătăţii (OPS), notează AFP.

„Cazurile de COVID-19 şi decesele se înmulţesc în Cuba, unde multe provincii se confruntă cu creşteri dramatice ale contaminărilor”, a declarat într-o conferinţă de presă Carissa Etienne, directorul OPS, agenţia regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Situaţia este „deosebit de acută” în regiunea turistică Matanzas, a precizat ea.

Potrivit lui Ciro Ugarte, şeful situaţiilor de urgenţă din OPS, insula cu 11 milioane de locuitori a cunoscut în această săptămână un record de contaminări de la apariţia virusului în martie 2020.

„Au fost înregistrate peste 43.000 de cazuri, ceea ce reprezintă o creştere de 21% (faţă de săptămâna precedentă), cu o medie de 6.199 de cazuri zilnice”, a subliniat Ciro Ugarte care a atras atenţia că varianta Delta circulă deja „în mai multe provincii”.

Cuba nu s-a alăturat programului de distribuţie a vaccinurilor COVAX, sprijinit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi gestionat de OPS în America Latină.

Cu toate acestea, un program de vaccinare a fost lansat la mijlocul lui mai, cu două vaccinuri candidate care au fost dezvoltate de oamenii de ştiinţă cubanezi.

Până la 17 iulie, 3,3 milioane de persoane, „30% din populaţie, un nivel încă scăzut”, au fost vaccinate cu aceste seruri, potrivit lui Ciro Ugarte.

Autorităţile cubaneze speră să vaccineze 70% din populaţie până în august.

Președintele CNCAV: Se observă o creştere cu 50 la sută a cazurilor în România, în ultimele şapte zile

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat că se observă o creştere cu 50 la sută a cazurilor în România, în ultimele şapte zile.

”Dacă ne uităm la media cazurilor, în România, din ultimele șapte zile, constatăm o creştere cu 50% faţă de  media cazurilor din cele șapte zile precedente”, a declarat Gheorghiţă.

Gheorghiță a precizat că în România sunt 4,7 milioane de persoane cu schema completă de vaccinare împotriva SARS CoV-2, ”ceea ce este un mare avantaj, spre deosebire de alte state care au prelungit intervalul dintre cele două doze”, în contextul apariţiei variantei virale Delta. Cu toate acestea, Gheorghiţă precizează că acoperirea vaccinală nu este suficientă.

”În momentul de faţă vorbim de peste 4,9 milioane de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, peste 4,7 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă, ceea ce este un mare avantaj, spre deosebire de celelalte ţări care au decis să prelungească intervalul dintre cele două doze şi vedem, în perspectiva acestei variante virale Delta, cât de importantă este vacinarea cu schemă completă, pentru a  ne proteja pentru riscul de spitalizare şi deces. Suntem la 7 luni de la debutul campaniei de vaccinare, dacă ne uităm la valori absolute, dacă ne uităm la valori de acoperire vaccinală, nu este suficientă faţă de imunitatea colectivă propusă de peste 70%, însă eforturile noastre vor fi susţinute în perioada următoare şi în ceea ce priveşte partea logistică, partea organizatorică şi în ceea ce priveşte partea de comunicare şi de informare”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, miercuri seară, la un post de televiziune.

Întrebat cum vor fi convinşi să se imunizeze cei care nu s-au vaccinat până acum împotriva COVID-19, Gheorghiţă a declarat că aceasta este o misiune dificilă.

”Este o misiune dificilă mai ales în contextul în care segmentul populaţional căruia ne adresăm acum este tocmai segmentul pe de o parte ezitant, pe de o parte segmentul dezinteresat de tot ce înseamnă protejarea sănătăţii personale şi a sănătăţii colective. De aceea cred că este greu tot acest proces de convingere în ceea ce priveşte beneficiile vaccinării. Sigur că evoluţia epidemiologică favorabilă a demotivat o bună parte dintre persoane în sensul în care nu neapărat au renunţat la ideea de vaccinare, ci au decis să amâne acest demers, dar aş vrea să transmit un mesaj clar, că este perioada oportună în care putem să ne vaccinăm pentru că un val patru de o amplituine importantă poate să fie prevenit, încă avem timp în această perioadă, să putem preveni o creştere importantă a numărului de cazuri”, a declarat Gheorghiţă.

Prof. Coriu: Empatia e esențială în profesia de medic, dar nu trebuie confundată cu asistența psihologică

”Empatia este o fațetă esențială a profesiei de medic, însă empatia nu trebuie confundată niciodată cu asistența psihologică, pentru că o astfel de confuzie poate avea efecte devastatoare”. Este semnalul de alarmă tras de prof. dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), în marja conferinței ”Supraviețuitorii de Cancer – Accesul la servicii de psihologie și psihoterapie oncologică”, organizată miercuri la Senat.

Prof. dr. Coriu a subliniat că medicul, de foarte multe ori, este lăsat singur în sistemul medical românesc și că este nevoie de eforturi atât din partea decidenților, cât și din partea reprezentanților corpului profesional medical pentru ca medicul, în specialitatea sa, să fie sprijinit de o echipă multidisciplinară.

”Consider că în astfel de situații (când trebuie să dea un verdict de boală gravă – n.r.) dar și pentru a ajuta pacientul să aibă o complianță mai bună mai ales în bolile cronice, atât medicul, cât și aparținătorul și, bineînțeles, pacientul trebuie să fie sprijinit de psiholog. Cu atât mai mult în oncologie, cred că acest suport psihologic este extrem de important pentru toate părțile implicate”, a declarat președintele CMR.

El a vorbit și despre importanța stării psihice a pacientului, a aparținătorilor, dar și a medicului: ”După cum știm cu toții, o stare psihică bună influențează pozitiv atât aderența la tratament, cât și pronosticul evoluției afecțiunii. Însă pentru ca pacientul să aibă o stare psihică bună, este important ca persoanele care îl îngrijesc – fie că vorbim de medic sau de aparținător – la rândul lor să aibă o stare psihică adecvată. Acest lucru nu este ușor, în condițiile în care, de multe ori, medicul, de exemplu, este cel care trebuie să își asume și rolul de psihoterapeut atât pentru pacient, cât și pentru aparținător”.

”Aș vrea să mai atrag atenția asupra unui aspect: este important ca suportul psihologic să nu rămână pe hârtie, ci ca implementarea sa să meargă până la capăt și ca toți cei vizați să poată să beneficieze, fără obstacole, de el. Iar pentru aceasta este nevoie de investiții, care trebuie făcute cu celeritate”, a adăugat prof. dr. Coriu.

Asigurarea consilierii psihologice a pacienților cu afecțiuni oncologice reprezintă un punct important pe care reprezentanții autorităților, dar și ai asociațiilor profesionale medicale și ai asociațiilor de pacienți l-au dezbătut în cadrul unei prime dezbateri de miercuri, de la Parlament, ce a avut ca temă ”Supraviețuitorii de cancer. Accesul la servicii de psihologie și psihoterapie oncologică”.

În cadrul dezbaterii, s-a adus în atenție, pe lângă consilierea psihologică, și două propuneri legislative, care vizează declararea primei duminici din luna iunie ca Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer, precum extinderea riscurilor asigurate astfel încât orice asigurat în condițiile ordonanței de urgență privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate obține drepturi inclusiv în cazul în care îngrijește un pacient bolnav de cancer, în mod similar cazului în care îngrijește un copil bolnav.

 

MS: Ordin pentru asigurarea disponibilității medicamentelor utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale

Ordinul care modifică și completează cadrul legal în vederea asigurării disponibilității medicamentelor utilizate pentru rezolvarea unor nevoi speciale, a fost semnat, miercuri, de către ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Potrivit unui comunicat al Minsiterului Sănătății, „conform noilor reglementări, se introduce o procedură clară pentru acordarea autorizației privind furnizarea de medicamente pentru nevoi speciale. Astfel, se creează cadrul legal pentru selectarea ofertei distribuitorului angro având ca prim criteriu punerea pe piață a medicamentului în cel mai scurt timp, într-un interval propus printr-un anunț publicat pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), ulterior urmând a fi aleasă oferta cea mai avantajoasă ca preț”.

Totodată, prin noile modificări să introduc obligații explicite pentru distribuitorii cărora li se acordă autorizația, menite să asigure pe piață stocuri adecvate și continue de medicamente pentru nevoi speciale, arată sursa citată.

„Noile prevederi menționează obligația ANMDMR de retragere a autorizației pentru nerespectarea asigurării disponibilității efective a medicamentului pentru pacienți. De asemenea, ANMDMR are obligația de a comunica Ministerului Sănătății, lunar, un raport cuprinzând situația tuturor autorizațiilor privind medicamentele pentru nevoi speciale în vigoare, cu evidențierea informațiilor referitoare la stoc, punerea efectivă pe piață a fiecărui medicament din această categorie, întreruperi sau orice alte probleme apărute în aprovizionare”, potrivit comunicatului citat.

Ordinul urmează să fie publicat în Monitorul Oficial.

Asigurarea consilierii psihologice a pacienților oncologici, în atenția decidenților

Asigurarea consilierii psihologice a pacienților cu afecțiuni oncologice reprezintă un punct important pe care reprezentanții autorităților, dar și ai asociațiilor profesionale medicale și ai asociațiilor de pacienți l-au dezbătut în cadrul unei prime dezbateri de miercuri, de la Parlament, ce a avut ca temă ”Supraviețuitorii de cancer. Accesul la servicii de psihologie și psihoterapie oncologică”.

În cadrul dezbaterii, s-a adus în atenție, pe lângă consilierea psihologică, și două propuneri legislative, care vizează declararea primei duminici din luna iunie ca Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer, precum extinderea riscurilor asigurate astfel încât orice asigurat în condițiile ordonanței de urgență privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate obține drepturi inclusiv în cazul în care îngrijește un pacient bolnav de cancer, în mod similar cazului în care îngrijește un copil bolnav.

”Am depus o inițiativă legislativă care dă posibilitatea aparținătorilor pacienților cu cancer să însoțească pacientul pe toată perioada de tratament. Durata de acordae a concediului și a indemnizației pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice este de cel mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient. Am considerat ca acest lucru atât de necesar să se întample pentru că pacientul oncologic are nevoie de iubire, de sprijin. Aceasta este prima modificare legislativă. A doua este ca pe perioada tratamentului oncologic, din momentul în care pacientul află diagnosticul, să poată beneficia de consiliere psihologică. Studiile au arătat că 30% dintre pacienții oncologici pierd lupta cu boala pentru că mental nu mai pot lupta. Și nu doar pacienții să beneficieze de consiliere, ci și aparținătorii. Rămân sechele și pentru aparținători. Cred că specialiștii trebuie să intervină și să îi ajute să depășească această perioadă”, a declarat senatorul Nicoleta Pauliuc, inițiatorul proiectelor de lege.

De altfel, prin existența acestor servicii de psihologie oncologică se dorește și o aliniere a țării noastre la celelalte state europene.

”Acest demers abordează o problemă directă a societății. Medicina a evoluat foarte mult, cu atât mai mult în ceea ce privește îngrijirea pacienților cu boli cronice. Din păcate, pentru mulți pacienți oncologici diagnosticul e o sentință. Știința înăa ne oferă o alternatiăa. Ttrebuie să accepăam această schimbare de paradigmă. Trebuie să ne aliniem standardelor europene și să avem pacienții în mijlocul serviciilor de sănătate. Orice persoană diagnosticată cu cancer în România trebuie să beneficieze de același tratament ca în afară, la standarde europene, la fel ca în Franța, Germania etc. Ar trebui schimbată paradigma în care sunt făcute politicile de sănătate.  Trebuie să vedem care sunt cele mai bune servicii și care sunt variantele cele mai bune pentru servicii psihologice. Oriunde ai trăi în România trebuie să ai acces la servicii psihologice pentru acești pacienți, la sprijin psiholog. Trebuie să avem un plan foarte clar ca să facema cest lucru, să stabilim un plan de acțiune”, a menționat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, în cadrul dezbaterii.

Necesitatea serviciilor de psiho-oncologie a fost subliniată și de prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog și președinte al Colegiului Medicilor din România.

”Consider că în astfel de situații, dar și pentru a ajuta pacientul să aibă o complianță mai bună mai ales în bolile cronice, atât medicul, cât și aparținătorul și, bineînțeles, pacientul trebuie să fie sprijinit de psiholog. Cu atât mai mult în oncologie, cred că acest suport psihologic este extrem de important pentru toate părțile implicate. După cum știm cu toții, o stare psihică bună influențează pozitiv atât aderența la tratament, cât și pronosticul evoluției afecțiunii. Însă pentru ca pacientul să aibă o stare psihică bună, este important ca persoanele care îl îngrijesc – fie că vorbim de medic sau de aparținător – la rândul lor să aibă o stare psihică adecvată. Acest lucru nu este ușor, în condițiile în care, de multe ori, medicul, de exemplu, este cel care trebuie să își asume și rolul de psihoterapeut atât pentru pacient, cât și pentru aparținător. Medicul trebuie să fie ajutat de politici de sănătate care să vină în sprijinul activității sale. (…) Aș vrea să mai atrag atenția asupra unui aspect. Este important ca suportul psihologic să nu rămână pe hârtie, ci ca implementarea sa să meargă până la capăt și ca toți cei vizați să poată să beneficieze, fără obstacole, de el. Iar pentru aceasta este nevoie de investiții, care trebuie făcute cu celeritate”, a subliniat prof. dr. Daniel Coriu.

Pe de altă parte, vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Adela Cojan, a menționat că suprotul psihologic este esențial nu doar în cazul pacienților oncologici, ci și pentru personalul medical care îngrijește astfel de pacienți.

”Suportul psihologic este necesar nu doar în cazul pacienților și al familiei acestora. E necesar și pentru personalul medical pentru că încărcătura emoțională este mare. Stresul, oboseala, încărcătura emoțională îl poate îmbolnăvi pe medic. Ne-am străduit cât am putut să îmbunătățim aria terapeutică în domeniul oncologiei. 40% din fondurile alocate pentru tratamentele curative sunt adresate bolilor oncologice. Salut inițiativa de a dezvolta acest segment deoarece o astfel de inițiativă poate face diferența.  Pacienții care primesc suport psihologic au șanse mai mari decât cei care sunt afectați emoțional din punct de vedere al evoluției acestor maladii, spun studiile. Primul pas important ar trebui să fie screeningul pentru suferința oncologică. Pacientul onoclogic dezvoltă multe trăiri, cum ar fi emoțiile, pe lângă schimbările din relațiile profesionale și cele familiale. Stresul cauzat de aflarea diagnosticului, teama de recidivă pot duce la depresie. Este nevoie de consiliere. De altfel, toată lumea ar trebui să înțeleagă și care este nivelul de implicare al medicilor din punct de vedere emoțional, medici care își dedică viața salvării altor vieți”, a subliniat Adela Cojan în cadrul dezbaterii.

Legătura strânsă care se leagă între pacientul oncologic și medicul curant a fost subliniată și de conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu, președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România.

”Oncologul medical este cel care e alături de pacient în permanență. Este într-o legătură permanentă cu pacientul de la momentul diagnosticului și poate până la finalul pacientului oncologic. De multe ori medicul este un soi de confesor al pacientului și atunci se încarcă cu emoții și cu probleme, dincolo de ceea ce ține procedura medicală. Inițiativa de a avea specialiști în psihologie oncologică este o idee minunată pentru că medicul oncolog poate avea, în funcție de numărul de pacienți care așteaptă să intre în cabinet, mai mult sau mai puțin timp să comunice cu pacientul legat de diagnosticul său, să vorbească cu el, să îi explice. Psiho-oncologul trebuie să fie alături de pacient și să îi explice. Noi, oncologii medicali, suntem alături de orice inițiativă de acest fel”, a precizat conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu.

Pentru pacientul oncologic este esențial să știe că nu este singur în boala sa și că există soluții, a atenționat prof. dr. Cornelia Nițipir, șef Secție Clinică Oncologie medicală – Spitalul Universitar de Urgență București.

”În această luptă suntem împreună cu pacientul atât noi, cât și familia, cât și societatea. Foarte mulți dintre pacienți în momentul în care află diagnosticul simt că au pierdut totul, de aceea orice vorbă, orice privire poate de la un om obosit sau poate nepregătit psihologic îi poate dărâma ca și abordare psihologică. Știm că este o mare legătură între modul nostru de a gândi și o serie de hormoni care pot stimula imunitatea și concomitent modul de a reacționa al organismului la boala neoplazică. Așa că este important atât modul nostru de a pregăti pacientul în legătură cu diagnosticul de cancer și pregătirea noastră psihologică, dar și pregătirea familiei și a pacientului. Este foarte important ca pacientul să simtă întotdeauna că există soluții, nu să i se prezinte problemele.  Acesta este un mod prin care ei pot fi ajutați foarte mult”, a declarat prof. dr. Cornelia Nițipir.

Inițiativa a fost bine primită și de reprezentanții pacienților.

”Pacienții cu cancer au nevoie de această consiliere psihologică pentru a putea depăși momentele grele din timpul bolii. Iar din experiența noastră, am învățat  că fără solidaritate nu putem face nimic. Împreună putem face toate aceste lucruri”, a decalarat Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

Specialiștii au mai tras atenția că din totalul pacienților oncologici din România, doar 5% beneficiază de servicii de psihologie.

”5% din pacienții oncologici din România au acces la servicii de psiho-oncologie. Este dezastruos. Este experiența de viață cea mai cumplită Pacienții cu cancer din România nu sunt persoane cu tulburări mintale, însă se confruntă cu depresie și alte stări emoționale puternice. Aproximativ jumătate dintre pacienții oncologici din România au această stare. Trebuie să fim curajoși și să luptăm pentru sprijin psiho-social. Psiho-oncologia este un domeniu multidisciplinar. Înseamnă să ai psihologi, asistenți sociali cu formare în domeniul psiho-oncologiei”, a precizat dr. Laszlo Csaba Degi, director Societatea Internațională de Psiho-Oncologie.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

Un număr de 15.178 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 10.403 reprezentând prima doză şi 4.775 doza a doua, potrivit unei informări transmise, miercuri, de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Din 27 decembrie 2020, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, au fost administrate 9.265.732 de doze pentru 4.907.545 de persoane, dintre care 4.751.283 au primit schema completă.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate cinci reacţii adverse, dintre care una de tip local şi patru de tip general.

De la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 16.750 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.797 de tip local şi 14.953 de tip general.