Un permis de sănătate obligatoriu, introdus în Italia, din 6 august

Italia va introduce din 6 august un permis de sănătate obligatoriu pentru acces în locuri cu spaţii închise precum cluburile şi restaurantele, a decis joi seară guvernul condus de Mario Draghi, relatează AFP.

„Permisul de sănătate este un instrument care le permite italienilor să-şi continue activităţile cu garanţia de a nu se regăsi printre persoanele contagioase”, a explicat premierul în cadrul unei conferinţe de presă la Palazzo Chigi, sediul guvernului din Roma, la încheierea consiliului de miniştri care a aprobat această măsură.

În afară de cluburi şi restaurante, acest permis va fi necesar pentru a intra la piscine, săli de sport, muzee, cinematografe şi teatre, precum şi în sălile de jocuri.

Permisul de sănătate va fi, de asemenea, necesar pentru evenimentele sportive, concerte, spectacole, târguri şi congrese, evenimente la care participă numeroase persoane şi care sunt posibile surse de contaminare. Cluburile de noapte vor rămâne închise până la o nouă notificare, dar acest sector va beneficia de ajutor public.

Permisul de sănătate, denumit „permisul verde” în peninsulă, poate fi eliberat de la prima doză de vaccin, dar şi persoanelor vindecate de Covid şi celor care au un test negativ în ultimele 48 de ore, potrivit Agerpres.

Adoptarea permisului de sănătate a făcut obiectul unor tensiuni în cadrul majorităţii guvernamentale, liderul Ligii (extrema dreaptă) Matteo Salvini avertizând în special împotriva unor ”opţiuni draconice, improvizate şi nemăsurate care îi privează pe majoritatea italienilor de dreptul la muncă şi la libertatea de mişcare”.

Italia înregistrează în fiecare zi câteva mii de noi cazuri şi puţine decese, dar tendinţa de bază este în creştere. Joi, în Italia au fost înregistrate 5.057 de cazuri, în timp ce nu s-a depăşit pragul de 5.000 de noi cazuri în 24 de ore de la 21 mai.

„Varianta Delta este ameninţătoare, deoarece se răspândeşte mai repede decât celelalte variante”, a avertizat premierul Mario Draghi. „Îi invit pe toţi italienii să se vaccineze şi să o facă imediat”, a afirmat el, salutând faptul că „mai mult de jumătate dintre italieni au finalizat programul de vaccinare”.

Tratamentele de combatere a ţânţarilor, intensificate în București din cauza virusului West Nile

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a intensificat tratamentele de combatere a ţânţarilor în zonele în care s-a semnalat prezenţa virusului West Nile – Splaiul Independenţei, zona cuprinsă între Eroilor şi Universitate, parcurile Cişmigiu şi Izvor, cartierul Crângaşi.

Conform unui comunicat al Municipalităţii PMB, reprezentanții Primăriei ţin legătura zilnic cu Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti (DSPMB), iar până la această dată nu au fost confirmate cazuri de transmitere a acestui virus către populaţie.

Totodată, Compania Municipală Eco-Igienizare a devansat începerea celui de-al cincilea tratament de combatere a ţânţarilor dintre cele 14 tratamente programate pentru anul acesta şi acţionează în toate parcurile din Capitală, respectiv Herăstrău, Cişmigiu, Carol, Tineretului, Circului, Floreasca, Naţional, Alexandru Ioan Cuza etc.

Campania se desfăşoară zilnic, de la periferia Capitalei către centru, până la acoperirea tuturor zonelor din Bucureşti, se arată în comunicatul PMB.

De asemenea, în zilele următoare, acţiunea de dezinsecţie se va desfăşura, conform planificării, în toate cartierele Capitalei, pe aliniamentele stradale, pe spaţiile verzi dintre blocuri, pe spaţiile verzi ale instituţiilor subordonate PMB (spitale, cimitire etc.), precum şi în reţelele de termoficare aparţinând Companiei Municipale Termoenergetica.

Municipalitatea a făcut aceste precizări având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public cu privire la apariţia în Bucureşti a unor ţânţari purtători ai virusului West Nile.

Marea Britanie, Cipru și Spania, în zona roșie. CNSU a actualizat lista statelor

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi, lista ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată a cazurilor de COVID, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea şi cu privire la care se instituie măsura carantinei, în zona roşie regăsindu-se Marea Britanie, Cipru, Olanda, Spania, Portugalia.

Potrivit anexei la Hotărârea CNSU nr. 48 în zona roşie se regăsesc:

* Insulele Virgine Britanice
* Jersey
* Cipru
* Seychelles
* Fiji
* Mongolia
* Tunisia
* Marea Britanie
* Cuba
* Gibraltar
* Olanda
* Namibia
* Botswana
* Spania
* Columbia
* Kuweit
* Georgia
* Andorra
* Argentina
* Malaysia
* Libia
* Portugalia
* Africa de Sud
* Malta
* Costa Rica
* Insula Man
* Panama
* Iran
* Suriname
* Kazahstan
* Irak
* Insulele Feroe
* Brazilia
* Nepal
* India

În zona galbenă a ţărilor/teritoriilor se găsesc:

* Grecia
* Kârgâzstan
* Luxemburg
* Maldive
* Curaçao
* Monaco
* Federaţia Rusă
* Oman
* Emiratele Arabe Unite
* Insulele Virgine ale Statelor Unite
* Indonezia
* Paraguay
* Irlanda
* Zimbabwe
* Trinidad si Tobago
* Danemarca
* Thailanda
* Guatemala
* Bahamas
* Uruguay
* Eswatini

Lista adoptată de CNSU intră în vigoare începând cu data de 25.07.2021, ora 00.00.

VIDEO Ziua Mondială a Creierului | Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, despre scleroza multiplă

În fiecare an, la 22 iulie, este marcată Ziua Mondială a Creierului. Anul acesta, tema evidențiază creșterea gradului de conștientizare pentru scleroza multiplă.

Scleroza multiplă este o boală progresivă, care afectează sistemul nervos central și care este diagnosticată, de obicei, la adulții tineri, care au vârsta cuprinsă între 20 si 40 de ani. Totusi, afecțiunea se poate declanșa oricând între 15 și 60 de ani.

La nivel mondial, statisticile spun că, la fiecare cinci minute, cineva primește diagnosticul de scleroză multiplă, un diagnostic care schimbă viața pacien’ilor. Care este incidența acestei afecțiuni în România? Care sunt simptomele acestei afecțiuni? Care sunt cauzele și factorii de risc în ceea ce privește scleroza multiplă? Cum se pune un diagnostic corect de scleroză multiplă? Care este traseul pe care trebuie să îl urmeze un pacient, de la primele simptome, până la diagnostic? În ce constă tratamentul pentru scleroza multiplă? Sunt întrebări la care a răspuns, pentru Sănătatea.TV și RoHealth Review, Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, fost Preşedinte al Societății de Neurologie din România, Prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București.

Gheorghiță: Numărul cazurilor zilnice de COVID-19 ar putea depăși 1.500 la jumătatea lunii septembrie

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, avertizează că, pe fondul nevaccinării împotriva noului coronavirus, numărul cazurilor zilnice ar putea depăși 1.500 la jumătatea lunii septembrie.

El a subliniat și faptul că în ultimele două săptămâni numărul cazurilor de COVID-19 înregistrează un trend ascendent, mai ales în rândul tinerilor.

”În ultimele două săptămâni se constată o ușoară creștere a mediei cazurilor pe fiecare săptămână. Practic dacă ne uităm în ultimele două săptămâni, pe grupe de vârstă, constatăm că sub 40 de ani există o creștere importantă, chiar de circa 120%, a numărului de cazuri. Există categoric un trend ascendent la nivel național, chiar dacă în valoare absolută e vorba de un număr mic de cazuri”, a declarat joi Gheorghiță la un post de televiziune.

Totodată, coordonatorul campaniei de vaccinare a precizat că se așteaptă și la o creștere exponențială a cazurilor.

”Pe lângă această creștere lentă, pe care am observat-o și la celelalte valuri, la un moment dat urmează o creștere exponențială. În perioada următoare observăm o creștere progresivă, lentă, a numărului de cazuri, însă această predicție ne arată că e posibil, la jumătatea lunii septembrie, să ajungem la un număr mult mai mare de cazuri. Mai ales că nu avem încă un prag de imunitate colectivă atins la nivel național”, a adăugat Valeriu Gheorghiță la Digi24.

Întrebat la câte cazuri zilnice am putea ajunge la jumătatea lunii septembrie, Gheorghiță a răspuns: ”Se estimează chiar peste 1.500 de cazuri raportate în fiecare zi, însă acest lucru depinde foarte mult de numărul de persoane care vor fi imunizate până la acel moment. Și aici, când vorbim de imunizare, ne referim la vaccinare”.

Gheorghiță a mai spus că deși sunt județe unde rata de vaccinare este peste 50%, există totuși populație vulnerabilă nevaccinată, dra că se poate crește numărul celor vaccinați.

”Sunt județe, inclusiv Municipiul București, unde rata de imunizare colectivă este peste 60%. Cu toate acestea, avem în continuare populație vulnerabilă nevaccinată, ceea ce ne expune unui risc crescut de îmbolnăviri și de a dezvolta forme severe și de decese. (…) Avem încă suficient timp ca până la acel moment să creștem numărul de persoane vaccinate, să recuperăm din acest deficit, însă toate aceste lucruri țin de noi. Ține de fiecare, așa cum își estimează riscul de îmbolnăvire, însă în ceea ce privește vaccinarea COVID-19, trebuie să luăm în calcul nu doar protejarea sănătății noastre, ci și a celor din jurul nostru”, a mai spus medicul.

Potrivit coordonatorului campaniei de vaccinare anti-COVID-19, cel mai mare risc de îmbolnăvire, mai ales cu varianta Delta, mai contagioasă, îl au oamenii care nu sunt vaccinați.

Valeriu Gheorghiță, despre administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 în România

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat joi cu privire la o posibilă administrare a unei doze trei de vaccin anti-COVID-19 că până acum nu sunt suficiente date științifice pe baza cărora să se ia această decizie și că se așteaptă recomandările internaționale.

”În momentul de față nu avem suficiente date prin care să putem spune care va fi decizia. Sigur că este un aspect care trebuie luat în calcul și pe care îl analizăm, însă în perioada următoare așteptăm mai multe date științifice, așteptăm să vedem care vor fi recomandările atât ale Agenției Europene a Medicamentului, cât și ale FDA. Pe scurt, ne interesează și ce se întâmplă la nivel european”, a declarat Gheorghiță la un post de televiziune.

Totodată, Valeriu Gheorghiță a precizat că trebuie analizată și situația de zi cu zi și dacă apar semnale că o a treia doză ar fi necesară, atunci se poate lua în calcul și o astfel de decizie.

”Însă, până la urmă, această decizie trebuie fundamentată științific și pe datele pe care le observăm în viața de zi cu zi și anume atunci când vom avea semnale că eficiența vaccinărilor actuale începe să scadă sigur că trebuie luată în calcul o doză trei mai ales la categoriile vulnerabile și la vârstnici și la persoanele care sunt expuse unui risc mare de infecție, cum este personalul medical”, a mai subliniat Valeriu Gheorghiță la Digi24.

OMS, despre pandemia COVID-19: Va avea un impact pe termen lung asupra sănătăţii mintale a populaţiilor

Pandemia de COVID-19 va avea un impact „pe termen lung” asupra sănătăţii mintale a populaţiilor, a avertizat, joi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu ocazia unei reuniuni la Atena a miniştrilor şi a oficialilor din domeniul sănătăţii, relatează AFP.

„De la anxietatea legată de transmiterea virusului, la impactul psihologic al izolării la domiciliu şi al autoizolării, la consecinţele legate de şomaj, dificultăţi financiare şi excluziune socială, (…) toată lumea este afectată într-un fel sau altul”, a afirmat OMS într-un comunicat.

Pandemia de COVID-19 va avea un „impact pe termen lung şi de anvergură”, a avertizat organizaţia.

„Vorbim despre o componentă cheie a sănătăţii noastre. Este nevoie de acţiunea imediată” a guvernelor, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis în deschiderea la Atena a unui forum de două zile la care participă miniştri din regiunea OMS Europa, care include 53 de ţări.

„Trebuie să vorbim deschis despre stigmatul care însoţeşte sănătatea mintală”, a adăugat premierul grec, în prezenţa a circa 10 miniştri, ceilalţi participând la reuniune prin videoconferinţă.

În opinia vicepreşedintelui Comisiei Europene, Margaritis Schinas, „nu există nicio scuză pentru a rămâne în urmă”.

OMS consideră că „nu doar contaminarea şi teama de a fi contaminat au afectat sănătatea mintală a populaţiei”. „Stresul legat de inegalităţile socio-economice şi efectele carantinei, a izolării, închiderea şcolilor şi a locurilor de muncă au avut consecinţe enorme”, a subliniat organizaţia.

„Pandemia a zguduit lumea. Peste patru milioane de persoane au murit în întreaga lume, veniturile au fost distruse, familiile şi comunităţile au fost separate, companii au dat faliment”, a declarat directorul OMS Europa, dr. Hans Kluge.

„Sănătatea mintală şi bunăstarea trebuie privite ca drepturi fundamentale ale omului”, a continuat oficialul, cerând statelor să regândească accesul la asistenţă medicală.

Printre recomandările OMS se numără îmbunătăţirea serviciilor de sănătate mintală în general, îmbunătăţirea accesului la îngrijire prin intermediul tehnologiei digitale, creşterea serviciilor de asistenţă psihologică în şcoli, universităţi, la locul de muncă şi pentru persoanele care lucrează în prima linie în lupta împotriva COVID-19.

CE alocă 120 de milioane de euro pentru combaterea SARS-CoV-2 și a variantelor acestuia

Comisia Europeană (CE) intensifică finanțarea cercetării, alocând 120 de milioane de euro pentru 11 proiecte noi care vizează combaterea virusului și a variantelor acestuia.

Fondurile sunt alocate din programul Orizont Europa, cel mai mare program european de cercetare și inovare (2021-2027). De altfel, finanțarea face parte dintr-o gamă largă de acțiuni de cercetare și inovare întreprinse în scopul combaterii coronavirusului și contribuie la acțiunea generală a Comisiei care urmărește prevenirea și atenuarea impactului virusului și al variantelor sale, precum și răspunsul la acest impact, în conformitate cu noul plan european de pregătire în domeniul bioapărării, denumit Incubatorul HERA.

Cele 11 proiecte selectate implică 312 de echipe de cercetare din 40 de țări, inclusiv 38 de participanți din 23 de țări din afara UE.

”Uniunea Europeană a luat măsuri puternice pentru a combate criza provocată de pandemia de coronavirus. Astăzi ne intensificăm eforturile de cercetare pentru a răspunde provocărilor și amenințărilor pe care le prezintă variantele coronavirusului. Prin sprijinirea acestor noi proiecte de cercetare și prin consolidarea și deschiderea infrastructurilor de cercetare relevante, continuăm lupta cu pandemia și, totodată, ne pregătim pentru amenințările viitoare”, a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

Majoritatea proiectelor vor sprijini studii clinice pentru tratamente și vaccinuri noi, precum și dezvoltarea unor cohorte și rețele la scară largă în domeniul coronavirusului dincolo de granițele Europei, creând legături cu inițiativele europene. Alte proiecte vor consolida și vor extinde accesul la infrastructurile de cercetare care furnizează servicii sau care sunt necesare pentru schimburile de date, de expertiză și de resurse de cercetare dintre cercetători, cu scopul de a permite cercetarea în domeniul coronavirusului și al variantelor sale. Printre aceste infrastructuri se numără cele care sunt deja active, precum Platforma europeană de date privind COVID-19 și infrastructurile europene relevante de cercetare în domeniul științelor vieții.

Consorțiile de succes vor colabora cu alte inițiative și proiecte relevante la nivel național, regional și internațional pentru a spori la maximum sinergiile și complementaritatea și pentru a evita redundanța eforturilor de cercetare. Ele vor contribui la instituirea Autorității UE pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA), care îi va permite UE să anticipeze și să combată mai eficient viitoarele pandemii.

În luna februarie, președinta CE, Ursula von der Leyen, a anunțat lansarea unui plan european de pregătire în domeniul bioapărării, denumit Incubatorul HERA, care vizează pregătirea Europei pentru amenințarea tot mai mare reprezentată de variantele coronavirusului. Incubatorul HERA va reuni oamenii de știință, industria și autoritățile publice și va mobiliza toate resursele disponibile astfel încât Europa să poată răspunde acestei provocări.

În aprilie, Comisia a anunțat noile cereri de propuneri pentru cercetări urgente vizând variantele coronavirusului, cu un buget inițial de 123 de milioane EUR, mobilizat ca parte a primei finanțări de urgență din cadrul programului Orizont Europa. Deși finanțarea celor 11 proiecte este condiționată de o decizie finală a Comisiei și de semnarea acordurilor de grant Orizont Europa în lunile următoare, echipele de cercetare se pot apuca deja de lucru.

Comisia a avut un rol primordial în sprijinirea cercetării și inovării, precum și în coordonarea eforturilor de cercetare la nivel european și mondial, inclusiv în ceea ce privește pregătirea pentru pandemii. Ea s-a angajat să aloce 1,4 miliarde EUR pentru Răspunsul mondial la criza provocată de coronavirus, din care 1 miliard EUR provine din Orizont 2020, programul precedent al UE pentru cercetare și inovare (2014-2020). Noile proiecte le vor completa pe cele finanțate anterior în cadrul programului Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei.

Cancelarul Angela Merkel, îngrijorată de dinamica ”exponențială” a noilor cazuri de COVID-19 din Germania

Cancelarul Angela Merkel și-a exprimat joi îngrijorarea în ceea ce privește dinamica ”exponenţială” a noilor infectări cu SARS-CoV-2 în Germania, dinamică generată și de răspândirea variantei Delta a noului coronavirus.

În acest context, cancelarul a cerut populaţiei să se vaccineze, relatează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

”Există o creştere exponenţială a numărului de noi cazuri de coronavirus şi consider această dinamică îngrijorătoare”, a declarat Angela Merkel în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin.

”Presupunem că vom avea o dublare în mai puţin de 2 săptămâni a numărului de noi cazuri. (…) Fiecare vaccinare contează. Fiecare vaccinare reprezintă un pas, un mic pas, către revenirea la normalitate pentru toţi”, a mai adăugat Merkel.

De la jumătatea lunii iulie, numărul de noi cazuri de COVID-19 a depăşit în medie 1.000 de cazuri. Institutul Robert Koch a raportat joi 1.890 de cazuri noi înregistrate în 24 de ore.

Chiar dacă se opune vaccinării obligatorii, cancelarul Angela Merkel pune accent pe motivarea celor care nu s-au vaccinat încă. Până joi, cel puţin 60,4% din populaţia Germaniei a primit deja o doză cu unul dintre cele patru vaccinuri aprobate în ţară şi 48% au primit deja două doze.

”Tuturor celor care au fost deja vaccinaţi, vă spun: încercaţi să vă mobilizaţi şi să-i convingeţi pe alţii (care nu sunt încă vaccinaţi), fie că fac parte din familie, fie între prieteni, fie pe terenul de fotbal”, a mai spus oficialul.

De la începutul epidemiei în Germania, 91.458 de persoane au murit din cauza COVID-19, potrivit Institutului Robert Koch.

Ziua Mondială a Creierului, marcată în fiecare an la 22 iulie

În fiecare an, la 22 iulie, este marcată Ziua Mondială a Creierului. În acest an, tema este dedicată creșterii gradului de conștientizare pentru scleroza multiplă.

Scleroza multiplă este o boală progresivă, care afectează sistemul nervos central și care este diagnosticată, de obicei, la adulții tineri, care au vârsta cuprinsă între 20 si 40 de ani. Totusi, afecțiunea se poate declanșa oricând între 15 și 60 de ani.

Termenul de „scleroză multiplă” se referă la mai multe zone de cicatrizare – scleroza propriu-zisă, care rezultă din distrugerea tecii din jurul nervilor. Această distrugere se numește demielinizare. Uneori și fibrele nervoase care trimit mesajele (axonii) sunt afectate. În timp, creierul se poate micșora (atrofie cerebrală) din cauza deteriorarii axonilor.

Boala evoluează, de regulă, printr-o alternanță de perioade de sănătate relativă cu episoade de agravare a simptomelor – prin puseuri sau recidive. Persoanele afectate pot experimenta probleme de vedere și senzații anormale, iar mișcările pot fi lente și imprecise, cu afectarea coordonării.

Diagnosticul se bazează pe simptomatologie, rezultatele examenului clinic și imagistică, prin rezonanță magnetică.

Tratamentul include corticosteroizi, medicamente care ajută la reducerea inflamației și temporizarea deteriorării tecilor de mielină de către sistemul imunitar, precum și medicamente adjuvante, pentru ameliorarea simptomelor. De multe ori, tulburarea se agravează lent, influențând direct calitatea vieții pacientului.

În condițile unei bune gestionări terapeutice, boala nu afectează întotdeauna durata de viață, cu excepția cazului în care tulburarea este foarte severă, însă lipsa tratamentului adecvat sau amânarea pot duce la imobilizarea în scaun cu rotile, la incapacitatea de autointreținere, precum și la scăderea speranței de viață, cu 7-10 ani.

Boala este oarecum mai frecventă în rândul femeilor și este rară la copii.

Statisticile arată că, la nivel mondial, sunt aproximativ 2,8 milioane de persoane de toate vârstele afectate de scleroza multiplă.