EMA: Vaccinul anti-COVID Spikevax (Moderna), aprobat pentru copiii cu vârsta între 12 și 17 ani în UE

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a aprobat, vineri, utilizarea vaccinului anti-COVID Moderna pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani. Serul Moderna devine astfel al doilea vaccin autorizat pentru adolescenții din cele 27 de țări ale Uniunii Europene.

„Comitetul EMA pentru produse medicamentoase de uz uman (CHMP) a recomandat acordarea unei extensii de indicație pentru vaccinul COVID-19 Spikevax (Moderna) pentru a include utilizarea acestuia la copii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani”, a declarat Autoritatea de reglementare europeană într-un comunicat.

Utilizarea vaccinului Spikevax la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani va fi aceeași ca la persoanele cu vârsta de 18 ani și peste. Se administrează sub formă de două doze, la o distanță de patru săptămâni.

Efectele Spikevax au fost investigate într-un studiu care a implicat 3.732 de copii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. Acest studiu în curs se desfășoară în conformitate cu planul de investigație pediatrică (PIP) al Spikevax, care a fost agreat de Comitetul Pediatric (PDCO) al EMA.

„Studiul a arătat că Spikevax a produs un răspuns imun comparabil la tinerii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani față de cel observat la adulții tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani (măsurat prin nivelul anticorpilor împotriva SARS-CoV-2). În plus, niciunul dintre cei 1663 de copii care au primit vaccinul nu a dezvoltat COVID-19 comparativ cu patru din cei 1.073 de copii cărora li s-a administrat o injecție falsă. Aceste rezultate au permis CHMP să concluzioneze că eficacitatea Spikevax la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani este similară cu cea la adulți”, precizează sursa citată.

Potrivit comunicatului citat, cele mai frecvente reacții adverse la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani sunt similare cu cele la persoanele cu vârsta de 18 ani și peste. Acestea includ durere și umflături la locul injectării, oboseală, cefalee, dureri musculare și articulare, ganglioni limfatici măriți, frisoane, greață, vărsături și febră. Aceste efecte sunt de obicei ușoare sau moderate și se îmbunătățesc în câteva zile de la vaccinare.

CHMP a remarcat faptul că, din cauza numărului limitat de copii și adolescenți incluși în studiu, cercetarea nu ar fi putut detecta noi reacții adverse mai puțin frecvente sau estima riscul de efecte secundare cunoscute, cum ar fi miocardita (inflamația mușchiului inimii) și pericardita (inflamația a membranei din jurul inimii).

Cu toate acestea, profilul general de siguranță al Spikevax determinat la adulți a fost confirmat în studiul la adolescenți. Prin urmare, CHMP a considerat că beneficiile Spikevax la copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani depășesc riscurile, în special la cei cu afecțiuni care cresc riscul de COVID-19 sever.

„Siguranța și eficacitatea vaccinului atât la copii, cât și la adulți vor continua să fie monitorizate îndeaproape, deoarece acesta este utilizat în campaniile de vaccinare din toate statele membre, prin intermediul sistemului de farmacovigilență al UE și a studiilor în curs și suplimentare efectuate de companie și de autoritățile europene”, potrivit comunicatului citat.

Monitorizarea siguranței Spikevax

În conformitate cu planul UE de monitorizare a siguranței pentru vaccinurile anti-COVID-19, Spikevax este atent monitorizat și face obiectul mai multor activități care se aplică în mod specific serurilor anti-COVID-19. Deși un număr mare de oameni au primit deja vaccinuri anti-COVID-19, anumite efecte secundare pot apărea în continuare, pe măsură ce tot mai mulți oameni primesc vaccinul.

„Companiile sunt obligate să furnizeze rapoarte de siguranță lunare, în plus față de actualizările periodice solicitate de legislație și să efectueze studii pentru a monitoriza siguranța și eficacitatea vaccinurilor pe măsură ce sunt utilizate de public. Autoritățile efectuează, de asemenea, studii suplimentare pentru a monitoriza vaccinurile.Aceste măsuri permit autorităților de reglementare să evalueze rapid datele care provin dintr-o serie de surse diferite și să ia măsuri de reglementare adecvate pentru a proteja sănătatea publică, dacă este necesar”, mai precizează sursa citată.

Explozie la centrul de deșeuri din Popești-Leordeni: Ministerul Sănătății anunță 11 victime

Reprezentanții Ministerului Sănătății au anunțat că în urma exploziei de la centrul de deșeuri din Popești-Leordeni s-au înregistrat 11 victime, dintre care șase cu arsuri (cinci pacienți intubați) și cinci persoane care acuză probleme respiratorii.

Dintre pacienții intubați, două persoane au fost transportate la Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni și alte trei persoane la Spitalul de Urgență Floreasca, potrivit MS.

De asemenea, la Spitalul de Urgență Sf. Ioan, au fost transportate alte două victime, dintre care una cu arsuri minore și una intoxicație de fum.

Patru persoane care acuzau probleme respiratorii au fost evaluate la fața locului și au refuzat transportul la spital.

„După ce pacienții sunt stabilizați și evaluați la Unitatea Funcțională de Arși Floreasca și la Unitatea Funcțională Bagdasar-Arseni, specialiștii vor decide abordarea terapeutică și, în funcție de situația pacienților, aplică prevederile OMS 2063/2020 (întrunesc comisia în vederea transferului în centre de arși). În acest moment, prioritatea echipelor medicale o reprezintă stabilizarea și evaluarea pacienților în vederea stabilirii conduitei terapeutice și a oportunității transferului”,  au precizat reprezentanții MS.

România a primit un nou lot de vaccin anti-COVID-19

Un număr de 112.800 doze de vaccin Moderna au intrat vineri în ţară şi vor fi stocate în depozitul Companiei „Unifarm”, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Compania Naţională „Unifarm” SA, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional, precizează sursa citată.

Până în prezent, 1.592.400 de doze de vaccin Moderna au fost recepţionate, iar 724.434 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, periodic, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei.

Dan Barna, despre stimulentele pe care le-ar putea primi cei care se vaccinează anti-COVID-19

Vicepremierul Dan Barna a declarat că ar putea exista mai multe stimulente pentru persoanele care doresc să se vaccineze anti-COVID, de la vouchere, până la o loterie pe utilaje agricole.

El a subliniat că vaccinarea este singura soluţie „pentru a nu ne mai întoarce la perioada care ne-a chinuit atât de mult”.

„Am discutat chiar în şedinţa coaliţiei de săptămâna aceasta acest subiect. Au fost prezentate mai multe variante asupra cărora premierul şi-a exprimat pentru o parte dintre ele susţinerea. E clar că trebuie să venim cu măsuri pe modelul celorlalte state europene de a continua să încurajăm şi să susţinem campania de vaccinare”, a explicat Dan Barna, la Guvern.

Potrivit acestuia, în condiţiile unui val patru al pandemiei de COVID-19, care va avea un efect de stimul pentru o parte a populaţiei nevaccinate, sunt două tipuri de măsuri: de încurajare şi de stimulare, precum şi celelalte tipuri de măsuri luate de alte ţări, printre care „existenţa vaccinării să fie o condiţionalitate” pentru cadrele medicale sau pentru accesul la anumite servicii neesenţiale, cum ar fi mersul la mall.

„Sunt diverse stimulente. Nu o să detaliez acum, pentru că, până nu avem un acord şi cu colegii din CNSU, n-aş vrea să arunc în spaţiul public promisiuni care apoi să nu fie onorate. (…) Mesajul este foarte clar: dacă nu vrem să ne întoarcem la perioada de restricţii, care ne-a chinuit atât de mult, este necesar să ne vaccinăm. (…) Şi, atunci, gândim toate tipurile de măsuri posibile prin care să-i încurajăm pe oameni în mediul rural, mai ales că acolo avem o rată foarte mică, să meargă să se vaccineze. Nu în bani direct, dar se discută diverse variante de vouchere sau genul acesta de stimulente, bonuri, tichete prin care cetăţenii să fie încurajaţi să se vaccineze. S-a discutat subiectul unei posibile loterii, chiar în utilaje agricole, astfel încât să fie şi stimulente la care să rezoneze cei din mediul rural”, a detaliat vicepremierul, potrivit Agerpres.

El a menţionat că astfel de măsuri vor fi aprobate, cel mai probabil, în perioada următoare, obiectivul principal fiind reactivarea campaniei de vaccinare anti-COVID, înainte să existe o creştere a cifrelor, „care uşor, uşor se întâmplă”.

„Vaccinarea este o soluţie, nu avem altă şansă decât să creştem numărul persoanelor vaccinate. (…) Premierul coordonează campania de vaccinare, vom vedea care vor fi deciziile finale”, a adăugat Dan Barna, care susţine că nu are informaţii privind apropierea valului patru al pandemiei de COVID-19.

GCS a anunțat 104 cazuri zilnice de persoane infectate cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 104 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 23 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.082.057 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.047.117 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 28 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

De asemenea, până pe 23 iulie, 34.266 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 22.07.2021 (10:00) – 23.07.2021 (10:00) a fost raportat de către INSP 2 decese (1 bărbat și 1 femeie), al unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitale din Neamț și Municipiul București.

Unul dintre aceste decese este anterior intervalului mai sus menționat și a fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate și s-a produs în luna iunie 2021, în județul Neamț.

Dintre cele 2 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 ani și 1 la categoria de vârstă peste 80 ani.

Ambele decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 277. Dintre acestea, 38 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrat 8.602.219 teste RT-PCR și 1.734.485 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.038 de teste RT-PCR (4.681 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.357 la cerere) și 14.587 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 601 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 449 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 38.542 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 41 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 229 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 915 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 22 iulie, 390 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 77.100 de lei. De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Vaccinarea anti-COVID: A fost promulgată legea prin care se acordă o zi liberă plătită

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legea potrivit căreia persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază, la cerere, de câte o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, pentru fiecare doză de vaccin efectuată.

Legea prevede că persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 urmează să beneficieze, la cerere, de o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat, respectiv de o zi în care sunt scutiţi de frecventarea cursurilor şcolare, în cazul elevilor şi studenţilor.

„Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 beneficiază, la cerere, de următoarele drepturi: câte o zi liberă plătită, care nu se include în durata concediului de odihnă, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul angajaţilor din sistemul public şi privat, câte o zi de scutire pentru frecventarea cursurilor, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul elevilor şi studenţilor, câte o zi de permisie, pentru fiecare doză de vaccin efectuată, în cazul cadrelor militare în activitate şi a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti”, prevede actul normativ.

Potrivit legii, aceste drepturi se acordă pe baza adeverinţei de vaccinare.

„Beneficiază de aceste drepturi şi unul dintre părinţi sau reprezentantul legal al copilului cu vârsta de până la 18 ani, precum şi al persoanei cu dizabilităţi cu vârsta de până la 26 de ani, în ziua vaccinării copilului, respectiv a persoanei cu dizabilităţi”, mai stipulează legea.

Aceste dispoziţii nu se aplică în situaţia în care persoanele sunt vaccinate la locul de muncă prin grija angajatorului.

„Pentru a nu afecta semnificativ activitatea angajatorului, angajaţii au obligaţia de a informa angajatorul cu privire la opţiunile de programare ale zilelor libere pe care urmează să le solicite în temeiul prezentului articol, în vederea asigurării în condiţii optime a funcţionării activităţii acestuia”, conform legii.

Actul normativ vizează completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Eurostat: 53% dintre adulții din UE, supraponderali. Cei mai mulți dintre acești, în Croația și Malta

Peste jumătate dintre adulții care trăiesc în UE, respectiv 53%, erau supraponderali în 2019, respectiv 36 % preobezi și 17% obezi, în timp de 45% dintre adulții din UE aveau o greutate normală, potrivit Eurostat.

Și asta în timp ce aproape 3% dintre adulții care trăiesc în UE erau, în 2019, subponderali conform indicelui de masă corporală (IMC), o măsură a greutății unei persoane în raport cu înălțimea lor.

Potrivit Eurostat, cu excepția celor în vârstă de 75 de ani sau mai mult, cu cât grupa de vârstă este mai mare, cu atât este mai mare proporția persoanelor supraponderale, cea mai scăzută pondere a fost înregistrată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani (25 %), în timp ce cei cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani au avut cea mai mare pondere (66 %), similar cu rata obezității (6% față de 22 %).

Modelul este, de asemenea, clar pentru nivelul de educație, proporția persoanelor supraponderale scăzând odată cu creșterea nivelului educațional. Astfel, în timp ce procentul adulților supraponderali din rândul celor cu un nivel scăzut de educație a fost de 59% în 2019, acesta a fost de 54 % pentru cei cu un nivel mediu de educație și de 44 % pentru adulții cu un nivel ridicat de educație. Rata obezității scade, de asemenea, odată cu nivelul de educație, de la 20 % dintre adulții cu un nivel scăzut de educație și 17% cu nivel mediu, până la 11 % la adulții cu un nivel ridicat de educație, potrivit Eurostat.

Cea mai mare pondere a adulților supraponderali se întâlnește Croația și Malta, iar cea mai scăzută în Italia.

Proporția adulților supraponderali variază de la un stat membru al UE la altul, cele mai mari procente fiind înregistrate în Croația și Malta, unde 65% dintre adulți au fost considerați supraponderali în 2019.

În schimb, cele mai scăzute cote au fost înregistrate în Italia (46%), Franța (47%) și Luxemburg (48%).

În toate statele membre ale UE, s-a înregistrat o pondere mai mare a bărbaților decât a femeilor, în ceea ce privește greutatea supraponderală în 2019, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în Luxemburg (59% dintre bărbați față de 38 % dintre femei), Cehia (70% față de 51%) și Cipru (59% față de 41 %), potrivit datelor Eurostat.

 

Ungaria a decis să facă obligatorie vaccinarea anti-COVID-19 pentru cadrele medicale

Guvernul Ungariei a decis să facă obligatorie vaccinarea anti-COVID-19 pentru cadrele medicale, ca parte a eforturilor de combatere a pandemiei de coronavirus, a declarat vineri premierul ungar Viktor Orban pentru postul de radio public, relatează Reuters.

„Există deja anumite vaccinuri care sunt obligatorii pentru angajaţii din domeniul medical. Am extins această regulă pentru coronavirus”, a mai spus Orban pentru Kossuth Radio.

Premierul ungar a afirmat că al patrulea val al pandemiei de coronavirus a început în Europa de Vest, adăugând că Ungaria „va fi şi ea afectată”, notează MTI. El a insistat însă că Ungaria, cu 55% din populaţia sa complet vaccinată, este una dintre cele mai sigure ţări din Europa în această privinţă.

El a adăugat că Ungaria este prima ţară din Europa care va începe vaccinarea cu a treia doză de vaccin împotriva COVID-19 de la 1 august.

Persoanele în vârstă care nu s-au vaccinat vor fi încurajate să se imunizeze, a mai spus Orban, care a adăugat că un program de vaccinare va fi lansat de asemenea în şcoli pentru copiii cu vârsta peste 12 ani înainte de începerea anului şcolar.

23 iulie, Ziua Mondială a Sindromului Sjogren. Boala apare adesea concomitent sau imită alte boli

Ziua Mondială a Sindromului Sjogren este marcată anual pe 23 iulie, fiind aleasă pentru a comemora nașterea lui Henrik Sjogren, oftalmologul suedez care a descris pentru prima data acest sindrom, în 1933.

Astfel, anual, pe 23 iulie, au loc în întreaga lume evenimente dedicate Sindromului Sjogren, pentru creșterea gradului de informare și conștientizare a opiniei publice, precum și pentru strangere de fonduri pentru cercetare.

Sindromul Sjögren este o boală sistemică și simptomele sale debilitante sunt resimțite pe tot parcursul vieții. Deși simptomele primare ale sindromul Sjögren sunt ochii uscați, gura uscată, oboseala și durerea articulară, Sjögren poate provoaca disfuncția altor organe, afectând rinichii, sistemul gastrointestinal, vasele de sânge, plămânii, ficatul, pancreasul și sistemul nervos. De asemenea, pacienții prezintă un risc mai mare de a dezvolta limfom. Femeile au de nouă ori mai multe șanse să dezvolte Sjogren decât bărbații, iar diagnosticul se pune de obicei în jurul vârstei de 40 de ani, potrivit sjogren.ro.

Potrivit aceleiași surse, pacienții cu Sjögren se simt adesea înțeleși greșit, deoarece majoritatea simptomelor debilitante nu sunt vizibile și boala nu este diagnosticată la timp, în mare parte din cauza necunoașterii.

Din păcate, deoarece simptomele diferă de la o persoană la alta, iar boala apare adesea concomitent sau imită alte boli, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă, alergiile,scleroza multiplă și chiar menopauza, Sindromul Sjögren este adesea diagnosticat greșit sau e trecut cu vederea. De obicei, durează trei ani, și uneori mult mai mult, pentru a obține diagnosticul de Sjogren, din momentul aparitiei simptomelor.

Reumatologii sunt cei care au responsabilitatea principală pentru gestionarea sindromului Sjögren, dar unii pacienți sunt tratați de specialiști precum oftalmologi, stomatologi și alții, în funcție de complicațiile pacientului, în timp ce se pierde din vedere imaginea de ansamblu a bolii.

Pentru a marca Ziua Mondiala Sjögren, organizația Sjögren Europe a lansat o campanie pentru creșterea conștientizării fața de această boală invizibilă și greu de diagnosticat, care este una dintre cele mai răspândite, dar și mai puțin cunoscute boli autoimune, potrivit sjogren.ro.

Ca boală sistemică, simptomele pot rămâne constante sau se agravează în timp, neexistând un singur mod de progresie a bolii și acest lucru poate fi o provocare pentru pacienți și medicii lor.

Potrivit reprezentanților sjogren.ro, diagnosticul precoce și tratamentele adecvate sunt importante deoarece pot preveni complicațiile grave și îmbunătățesc considerabil calitatea vieții unui pacient.

De asemenea, în prezent, nu există un tratament care sa vindece sindromul Sjögren, dar sunt disponibile medicamente pe baza de prescripție pentru ochii uscați și gura uscată, precum și produse eliberate fără rețetă pot fi utilizate pentru a atenua diferitele tipuri de uscăciune. Totodată, sunt disponibile medicamente imunosupresoare pentru a trata simptomele grave ale organelor interne, iar noi tratamente sunt în faza de cercetare.

Aparat de ultimă generație pentru diagnosticul molecular rapid, la Spitalul „Dr.Victor Babeș” Timișoara

Laboratorul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr.Victor Babeș” Timișoara a fost dotat cu un aparat de ultimă generație, pentru depistarea rapidă a virusurilor, inclusiv SARS-COV-2, a bacteriilor, infecțiilor fungice și parazitare, precum și determinarea rezistenței la unele antibiotice, au anunțat reprezentanții unității medicale.

Potrivit acestora, aparatul este folosit pentru diagnosticul molecular rapid multiparametric.

„Aceasta înseamnă că aparatul, de tip multiplex PCR, poate identifica simultan, într-o perioadă foarte scurtă de timp între 14 și 30 de etiologii. Practic, stabilește cauza infecției unui pacient pe baza unor probe biologice, fie că sunt nazale, spută, materii fecale, lavaj, hemoculturi sau lichid cefalorahidian(LCR)”, au precizat reprezentanții Spitalului „Victor Babeș” Timișoara.

Astfel, printre virusurile ce pot fi identificate se numără SARS-COV-2, diverse forme ale virusului corona, cel al gripei A(inclusiv AH1N1), virusul gripei B, MERS, dar și adenovirusuri, bacterii de tipul stafilococilor, inclusiv cel auriu, streptococi, inclusiv pneumococi.

Potrivit aceleiași surse, timpul de obținere a rezultatului este foarte redus, între 45-75 minute, în funcție de categoria de infecții, respectiv respiratorii, gastrointestinale, pneumonii, hemoculturi sau meningite și encefalite.

“Principiul de funcționare al aparatului este unul real time PCR, amplificarea acidului nucleic. Practic, se realizează o detecție calitativă și semi-cantitativă. Aparatul servește conceptului modern de testare și analiza simultană, multiplex a numeroase ținte microbiene ce ar putea fi implicate în sindromul investigat. Performanța aparatului este una deosebită. Nu doar că timpul de obținere a rezultatului este unul foarte redus, dar vorbim de o acuratețe, o sensibilitate de peste 95%”, a spus dr. Delia Dogaru, medic primar Medicină de Laborator, responsabil analiza Compartiment Imunologie, Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.

Potrivit aceleiași surse, avantajul principal al aparatului este legat de timpul foarte scurt de identificare, print-un test sensibil de biologie moleculară tip PCR, a agentului patogen dar și a genelor de rezistență antimicrobiană, ceea ce poate reduce administrarea unor antibiotice și folosirea țintită a acestora având drept consecință grăbirea vindecării pacientului.