16.110 cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2 şi 448 de decese au fost inregistrate în ultimele 24 de ore, anunță, joi, Grupul de Comunicare Strategică.
„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 21 octombrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 16.110 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 448 decese dintre care 0 anterioare. Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.”, a anunţat GCS.
Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns, joi, în Bucureşti, la 16,5 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.
În urmă cu o zi, rata de incidenţă a fost 16,51.
Acum o lună, pe 21 septembrie, incidenţa COVID-19 în Bucureşti era de 2,91 cazuri la mia de locuitori, conform DSP.
Incidenţa COVID a trecut de 6 la mia de locuitori pe 29 septembrie.
Cum a crescut incidența COVID în Capitală în luna octombrie:
Osteoporoza se conturează din ce în ce mai mult ca o prioritate de sănătate publică, a atras atenția Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.
”Osteoporoza se remarcă cel mai des, nu dor prin frecvență, ci și prin complicațiile ei, prin fracturile osteoporotice, prin fracturile de fragilitate. Aceste fracturi au ca rezultat mai multe spitalizări decât o serie întreagă de evenimente cerebro-vasculare și cardiovasculare majore sau decât cancerul de sân. Acest lucru înseamnă că vorbim despre niște cifre într-adevăr alarmante. Toate aceste probleme nu înseamnă doar probleme de sănătate la nivelul fiecărui individ, nu înseamnă scăderea calității vieții la nivelul individului, ci înseamnă, per global, și niste costuri uriașe asupra sistemelor de sănătate, costuri care înseamnă o încărcătură suplimentară. Dacă există metode prin care aceste lucruri pot fi reduse, ele trebuie aplicate. Osteoporoza este o afecțiune care poate avea urmări grave, dacă nu este depistată și tratată la timp. În acest sens, fac un apel către întreaga populație cu factori de risc să se prezinte la medic pentru investigațiile specifice”, a explicat Prof. Dr. Cătălina Poiană.
Fracturile osteoporotice sunt frecvente și pun la risc persoanele care au astfel de antecedente, pentru că apare acel fenomen de cascadă a fracturilor asteoporotice, care înseamnă zile de spitalizare și costuri, subliniază președintele Societății Române de Endocrinologie.
”În ultimii ani s-au înregistrat foarte multe progrese în ceea ce privește diagnosticul osteoporozei, dar și în evaluarea calității osului, care este, de fapt, afectată în osteoporoză. S-au pus, de asemenea, la punct foarte multe alternative terapuetice. Cu toate acestea, procentul pacienților cu osteoporoză, care sunt nediagnosticați sau cei care sunt diagnosticați și nu sunt tratați, este foarte mare. Spre exemplu, procentul pacientelor care sunt eligibile pentru a primi tratament este mare, însă, numărul celor care beneficiază de tratament este mic. Aceste discrepanțe, mai mult decât fenomenul în sine, fac din osteoporoză o prioritate de sănătate publică”.
Există mai multe tipuri de osteoporoză
”În clasificarea tradițională vorbim despre osteoporoză primară și vorbim despre cauze secundare de osteoporoză. În cazul osteoporozei primare, cea mai importantă categorie o reprezintă osteoporoza de involuție, în care intră două categorii: osteoporoza de postmenopauză și osteoporoza de vârstă”, explică Prof. Dr. Cătălina Poiană.
”Fracturile de fragilitate sunt cele care apar în afara unui traumatism sau în condițiile unui traumatism minor. Cele mai frecvente tipuri de fracturi osteoporotice de fragilitate sunt, în ordinea cronologică a apariției, fracturile la încheietura mâinii, tasările vertebrale și fracturile de șold, ultima care apare, ca și vârstă, dar una dintre cele mai invalidante și periculoase tipuri de fractură osteoporotică, pentru că riscul este foarte mare”, a mai spus Prof. Dr. Cătălina Poiană.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment de conștientizare și informare în ceea ce privește osteoporoza.
În contextul Zilei Mondiale a Osteoporozei, marcată pe 20 octombrie, Societatea Română de Endocrinologie lansează campania de informare Osteoporoza – Acționează acum!, campanie ce se va derula anual.
Cifrele arată că în întreaga lume, una din trei femei şi unul din cinci bărbaţi cu vârsta de peste 50 de ani sunt expuşi riscului unei fracturi osteoporotice, iar probabilitatea apariţiei lor, în special la nivelul coloanei vertebrale și șoldului, creşte odată cu vârsta atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA a autorizat miercuri utilizarea pentru doza de rapel a unui vaccin anti-COVID-19 diferit de cel folosit iniţial pentru imunizare. Până în prezent, Statele Unite nu permiteau „amestecarea” vaccinurilor.
FDA a anunţat că va permite rapelul pentru toate persoanele cu vârsta de cel puţin 18 ani vaccinate iniţial cu Johnson & Johnson, dar și pentru anumite categorii de populaţie cu risc vaccinate cu Moderna, în special persoanele în vârstă, informează AFP, potrivit Agerpres.
În urmă cu o lună FDA autoriza cea de-a treia doze de vaccin pentru anumite persoane cu risc vaccinate cu serul Pfizer.
Anunţul FDA este susceptibil să îi intereseze pe cei peste 15 milioane de americani care au primit vaccinul în doză unică de la Johnson&Johnson.
Săptămâna trecută, un studiu american sugera că persoanele care au primit vaccinul Johnson&Johnson ar putea fi interesate de primirea unei doze de rapel dintr-un alt vaccin, cu ARN mesager, pentru a beneficia de o creştere mai mare a nivelului lor de anticorpi.
Astfel, toate persoanele cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani care au primit o doză de vaccin anti-COVID Johnson&Johnson, în urmă cu cel puţin două luni, vor putea primi o doză suplimentară din același tip de vaccin sau de la Moderna sau Pfizer.
În ceea ce privește populaţia vaccinată cu Moderna în urmă cu cel puţin şase luni, în cazul acesteia pot primi un rapel trei categorii de persoane, respectiv toţi cei cu vârsta peste 65 de ani, cei cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani care prezintă un „risc crescut” de a dezvolta o formă severă a bolii și cei a căror muncă sau situaţie implică expunerea „frecventă” la virus.
Aceleaşi definiţii au fost adoptate pentru rapelul cu Pfizer.
Ultima categorie îi include pe lucrătorii din supermarketuri, lucrătorii din domeniul sănătăţii, deţinuţii şi persoanele fără adăpost, potrivit sursei citate.
Doza de rapel a vaccinului Moderna va fi de fapt o jumătate de doză (50 micrograme faţă de 100 pentru cele două injecţii iniţiale).
În Statele Unite sunt disponibile vaccinurile anti-COVID-19 de la Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson.
Austria a oferit României, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, 1.075 de cutii cu diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, a transmis miercuri seară Grupul de Comunicare Strategică.
„La solicitarea statului român în vederea acordării de sprijin în combaterea efectelor generate de creşterea exponenţială a numărului de cazuri confirmate SARS-CoV-2, adresată Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, astăzi, 20 octombrie 2021, 1.075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienţilor aflaţi în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, aflate în stocurile Austriei, au ajuns în România”, informează GCS.
Potrivit sursei citate, Austria a asigurat transportul medicamentelor în România. Acestea au ajuns miercuri seară la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei-CNCCI. Recepţia acestor donaţii a fost realizată de către IGSU, urmând ca medicamentele să intre în stocurile UNIFARM, care va asigura distribuţia lor către unităţile sanitare din Bucureşti şi din ţară.
La activitatea de recepţie au participat ambasadoarea Republicii Austria în România, Adelheid Folie, şi secretarul de stat, şeful DSU, dr. Raed Arafat, se mai menţionează în informarea GCS.
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București și Colegiul Medicilor din Municipiul București, împreună cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România – filiala Municipiului București, coordonează activitatea din centrul de vaccinare de la Biblioteca Națională a României, în cadrul Maratonului Vaccinării, ajuns la cea de-a 3-a ediție – Maratonul Vaccinării pentru Viață, ce se desfășoară în perioada 22-25 octombrie 2021.
La centrul de vaccinare Biblioteca Națională a României vor fi organizate 10 fluxuri de vaccinare, astfel:
Activitatea de vaccinare din cadrul centrului de la Biblioteca Națională a României se va desfășura de vineri, 22 octombrie, la ora 16:00 până luni, 25 octombrie, la ora 8:00.
Pe lângă acțiunea efectivă de vaccinare, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București și Colegiul Medicilor din Municipiul București vor organiza la Biblioteca Națională a României și un centru de testare, cu test rapid antigen COVID-19, pentru orice persoană care dorește să se testeze.
Mai mult, se va organiza o activitate de informare științifică în privința vaccinării, cu focus pe studenți, pentru a se răspunde la principalele întrebări pe care le au în privința vaccinării.
Activitatea de vaccinare în cadrul Maratonului Vaccinării, ajuns la cea de-a 3-a ediție – Maratonul Vaccinării pentru Viață se va desfășura în șase centre de imunizare.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, miercuri, că, începând de luni, elevii vor intra în vacanţă pentru o perioadă de două săptămâni.
„Este evident că şcolile sunt puternic afectate şi prin elevii care sunt infectaţi (cu SARS-CoV-2), dar şi prin personalul, profesorii, învăţătorii care se îmbolnăvesc. În mod normal, începând de luni, deci, de săptămâna viitoare de luni, va fi vacanţă pentru cei mici. S-a decis astăzi ca această vacanţă să fie valabilă nu numai pentru ciclul primar, ci şi pentru gimnaziu şi liceu pentru două săptămâni. Deci, începând de luni este vacanţă şcolară”, a declarat Iohannis, la Palatul Cotroceni, după şedinţa de lucru cu responsabilii guvernamentali privind gestionarea pandemiei de COVID-19.
Accesul la cele mai multe activități, pe timpul zilei, va fi permis doar în baza certificatului verde COVID, va fi instituită carantina de noapte, excepție făcând persoanele vaccinate, iar masca devine obligatorie peste tot. Noile restricții vor intra în vigoare de luni, a anunțat anunțate, miercuri seară, președintele Klaus Iohannis.
„Tocmai s-a încheiat o ședință la care au participat premierul, miniștrii cu atribuții, experți. Am discutat despre vaccinare, școli și restricții. Dacă vrem să se oprească pandemia singura soluție e vaccinarea.Vaccinarea oprește pandemia. Știu că sunt mulți care încearcă să vă spună că nu e așa. În vestul Uniunii Europene, unde lumea s-a vaccinat în masă, pandemia practic nu mai are impact. În partea noastră a Europei, unde lumea e reticentă, e mai complicat. În România s-a declanșat o adevărată catastrofă. Dragi români, vaccinați-vă dacă vreți să nu ajungeți la spital și la ATI. Până atunci, e nevoie de restricții”, a declarat președintele.
Restricțiile anunțate de Klaus Iohannis, începând de luni:
De asemenea, elevii vor intra în vacanță, începând de luni, pentru două săptămâni.
Un rinichi de porc a fost transplantat în premieră la om fără a se declanşa respingerea imediată de către sistemul imunitar al beneficiarului, un important pas înainte care ar putea contribui în cele din urmă la atenuarea unei uriaşe penurii de organe umane transplantabile, informează Reuters miercuri.
Procedura, realizată la NYU Langone Health din oraşul New York, a implicat utilizarea unui porc ale cărui gene au fost modificate astfel încât ţesuturile sale nu mai conţineau o moleculă despre care se cunoaşte că declanşează respingerea aproape imediată a organului transplantat.
Destinatara a fost o pacientă aflată în moarte cerebrală, care prezenta simptome de disfuncţie renală. Familia acesteia şi-a dat consimţământul pentru efectuarea experimentului înainte ca pacienta să fie deconectată de la aparatele de susţinere a vieţii, au precizat cercetătorii pentru Reuters.
Noul rinichi a fost menţinut ataşat de vasele ei de sânge timp de trei zile, în afara corpului pentru a permite cercetătorilor acces la organ.
Rezultatele testelor efectuate asupra funcţiei rinichiului transplantat ”au arătat destul de normal”, a spus chirurgul specialist în transplant Robert Montgomery, care a condus studiul.
Rinichiul a produs ”cantitatea de urină care era de aşteptat” de la un rinichi uman transplantat, a precizat el, şi nu a existat nicio dovadă a unei respingeri clare, timpurii, observată atunci când sunt transplantaţi rinichi de porc nemodificaţi la primate non-umane.
Nivelul anormal al creatininei destinatarului – un indicator al funcţie renale deficitare – a revenit la normal după transplant, a precizat Montgomery.
În Statele Unite, în prezent, aproape 107.000 de persoane aşteaptă un transplant de organe, dintre aceştia peste 90.000 având nevoie de un rinichi, conform Reţelei Unite pentru Partajarea de Organe (UNOS). Timpii de aşteptare pentru un rinichi variază, în medie, de la trei până la cinci ani.
Cercetătorii lucrează de zeci de ani la posibilitatea utilizării organelor de la animale pentru transplanturi, concentrându-se asupra modului de prevenire a respingerii imediate a acestora de către corpul uman.
Potrivit teoriei echipei lui Montgomery, eliminarea genei porcului responsabilă de un carbohidrat care declanşează respingerea – o moleculă de zahăr, sau glican, numită alfa-gal – ar preveni această problemă.
Porcul modificat genetic, numit GalSafe, a fost dezvoltat de unitatea Revivicor de la United Therapeutics Corp. Acesta a fost aprobat de Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din SUA în decembrie 2020 pentru a fi utilizat drept hrană pentru persoanele cu alergie la carne şi ca potenţială sursă de terapii pentru pacienţi umani.
Produsele medicale dezvoltate din porci ar necesita în continuare aprobarea specifică FDA înainte de a fi utilizate la om, a precizat agenţia.
Alţi cercetători analizează posibilitatea ca porcii GalSafe să fie utilizaţi ca surse de alte componente, de la valve cardiace la grefe de piele pentru pacienţi umani.
Experimentul de transplant renal desfăşurat la NYU ar trebui să deschidă calea către studii pe pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în ultimul stadiu, posibil anul următor sau peste doi ani, a indicat Montgomery, beneficiar la rândul său al unui transplant de inimă.
În cadrul acestor studii s-ar putea testa această abordare atât ca soluţie pe termen scurt, pentru pacienţii aflaţi în stare critică până la momentul la care un rinichi uman devine disponibil, dar şi ca grefă permanentă.
Experimentul actual a implicat un singur transplant, iar rinichiul a fost menţinut ataşat doar trei zile, aşadar orice studii clinice viitoare s-ar putea lovi de noi obstacole ce vor trebui depăşite, a adăugat Montgomery.
Participanţii ar fi probabil pacienţi cu şanse reduse de a primi un rinichi uman şi cu un prognostic rezervat la dializă.
”Pentru mulţi dintre aceşti oameni, rata mortalităţii este la fel de mare ca în cazul unor tipuri de cancer şi nu ne gândim de două ori înainte de a folosi noi medicamente şi de a efectua noi studii clinice (la pacienţii cu cancer) atunci când acestea le-ar putea oferi câteva luni în plus de viaţă”, a spus Montgomery.
Cercetătorii colaborează cu specialişti în etică medicală şi în probleme juridice şi religioase pentru validarea conceptului înainte de a solicita familiei acces temporar la un pacient aflat în moarte cerebrală, a subliniat Montgomery.
Ministerul Educaţiei a informat, miercuri, că 16.168 de preşcolari şi elevi şi 5.590 angajaţi din învăţământ au fost confirmaţi cu COVID-19.
Potrivit sursei citate, în urma centralizării raportărilor din unităţile de învăţământ preuniversitar, miercuri, situaţia epidemiologică este următoarea:
