29 de paturi de terapie intensivă, libere pentru pacienţii bolnavi de COVID-19

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că la nivel naţional, joi, sunt disponibile 29 de paturi la terapie intensivă pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, în afara celor rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu infecţie cu SARS-CoV-2.

Conform datelor existente în aplicaţia alerte.ms, joi sunt 1.717 paturi ATI destinate pacienţilor COVID-19.

În Bucureşti, sunt avizate 391 de paturi de ATI pentru pacienţii de COVID-19.

La nivel naţional, există o rezervă operaţională de 143 de paturi ATI destinate pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, a precizat GCS. Acestea sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienţilor ATI depăşeşte capacitatea secţiilor principale.

Conform GCS, 1.632 de paturi ATI sunt ocupate în toată ţara.

La nivel naţional, la acest moment, sunt disponibile 29 de paturi libere de ATI: cinci în Bucureşti, patru în judeţul Constanţa, trei în judeţul Harghita, trei în judeţul Iaşi, două în judeţul Neamţ, două în judeţul Suceava, două în judeţul Teleorman, unul în judeţul Tulcea, trei în judeţul Vaslui, patru în judeţul Vrancea, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2, a informat GCS.

Potrivit sursei citate, se lucrează în continuare pentru operaţionalizarea şi asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI, care vor fi disponibile în zilele următoare.

„În procesul de operaţionalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiţii medicale şi care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2, pentru că în aceste cazuri respectivii pacienţi prezintă afecţiuni grave ce pot constitui comorbidităţi şi sunt expuşi unui risc mult mai mare”, a transmis GCS.

Comisarul Breton: Este important să fie votat certificatul verde

Comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton, a declarat, joi, că votul pentru utilizarea certificatului verde COVID este important, deoarece acesta, alături de vaccin, asigură „supravieţuirea” în pandemie.

„Este important să fie votat certificatul verde. Da, este important ca acesta să fie utilizat, pentru că ştim că, împreună cu vaccinarea şi certificatul verde, avem cheia pentru a ne asigura supravieţuirea şi, de asemenea, să fim parte pentru ceea ce este important pentru noi toţi – Comunitatea europeană”, a afirmat Breton, aflat în vizită la Bucureşti.

Thierry Breton a mai spus că „dacă nu se reuşeşte să învingem acest nou val al pandemiei care vine în calea noastră, s-ar putea să ajungem din nou la măsuri de carantinare generală şi ştim că există şi un preţ – un preţ economic, un preţ social de plătit şi preţul acesta e mult prea ridicat”, a punctat comisarul european, la București.

El a subliniat că nu există nicio altă cale în afara celor două instrumente avute la îndemână – vaccinarea anti-COVID şi certificatul verde.

„Ştim că aceste două instrumente funcţionează. Acum este momentul să acţionăm. Trebuie să fim uniţi să câştigăm împreună această luptă”, a transmis comisarul european.

Breton a făcut apel la solidaritatea europeană. „Noi suntem cu toţii europeni, împărtăşim aceleaşi valori. Desigur că avem tradiţii diferite, istorii diferite, origini diferite, dar suntem cu toţii fiinţe umane şi trebuie să luptăm împotriva pandemiei. (…) Deja avem peste două miliarde de persoane care au fost vaccinate cu succes pe întreaga planetă şi nu au existat probleme”, a completat el.

„Acum este momentul să fim uniţi, pentru că este un război pe care noi îl vom câştiga împreună. (…) La urma urmei, cu toţii împărtăşim aceleaşi valori, noi, ca europeni, împărtăşim aceleaşi valori. Deci, este momentul să fim uniţi şi să reacţionăm acum. Nu mai putem aştepta încă o lună, pentru că virusul nu aşteaptă”, a subliniat Thierry Breton.

Alte peste 3.000 de cazuri de persoane infectate și 332 de decese, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 3.076 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 50 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Astfel, până joi, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.755.179 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 9.919 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

De asemenea, 1.613.583 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 676 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 54.343 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.11.2021 (10:00) – 18.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 332 de decese (165 bărbați și 167 femei), din care 76 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 332 de decese, 11 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 33 la categoria de vârstă 50-59 ani, 87 la categoria de vârstă 60-69 ani, 119 la categoria de vârstă 70-79 ani și 82 la categoria de vârstă peste 80 ani.

294 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 20 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 10 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 76 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bihor, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș Vaslui și Municipiul București, 1 în septembrie 2021, 68 în octombrie 2021 și 7 în noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 256 de decese.

Din totalul de 332 de pacienți decedați, 311 erau nevaccinați și 21 vaccinați. Cei 21 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 19 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 2 pacienți nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.599. Dintre acestea, 1.632 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 178 sunt minori, 164 fiind internați în secții și 14 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.587.297 teste RT-PCR și 5.015.191 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.968 de teste RT-PCR (8.018 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 5.950 la cerere) și 30.768 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 66.093 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.957 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 60.200 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 72 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.284 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 301 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 17 noiembrie, 2.498 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 484.550 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Ministrul Cseke Attila s-a întâlnit joi cu Thierry Breton, comisarul european pentru Piață Internă

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a avut joi o întrevedere la sediul Ministerului Sănătății cu Thierry Breton, comisarul european pentru Piață Internă, care se află într-o vizită de lucru în România.

Cei doi oficiali au abordat subiecte de interes pentru domeniul sanitar european, precum derularea campaniei de vaccinare anti-COVID-19, aprovizionarea cu vaccin anti-COVID-19, dar și  măsuri luate de statele membre în acest context epidemiologic privind utilizarea certificatului digital.

Ministrul interimar al Sănătății a informat comisarul european despre situația epidemiologică la nivel național și despre stadiul campaniei de vaccinare anti-COVID- 19.

De asemenea, Cseke Attila a discutat cu înaltul oficial european despre măsurile identificate pentru accelerarea campaniei de vaccinare care vor fi adoptate în perioada următoare.

”Mulțumim pentru sprijinul constant al Comisiei Europene. Astăzi voi avea o convorbire telefonică și cu doamna Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate. Apreciem mesajul dumneavoastră puternic privind măsurile care trebuie luate pentru asigurarea liberei circulații în condiții de siguranță sanitară a cetățenilor europeni în contextul utilizării certificatului digital”, a declarat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

Raport săptămânal INSP: Peste 89% dintre decesele COVID, la persoane nevaccinate

Institutul Naţional de Sănătate Publică informează joi că, în ultima săptămână, 69,7% din cazurile confirmate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate la persoane nevaccinate anti-COVID.

Potrivit Raportului săptămânal de supraveghere, în săptămâna 8 – 14 noiembrie, 31,8% din totalul cazurilor de COVID-19 s-au înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Cluj, Timiş, Braşov şi Bihor.

Aproape o treime (28%) din totalul deceselor s-a înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Bihor, Constanţa, Mureş şi Prahova.

Conform INSP, 89,3% dintre decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate anti-COVID.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 1 din 100 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical.

INSP arată că 85,8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 55,6% la bărbaţi.

Raportul INSP arată că 93,1% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

Administrarea antibioticelor la copii. Când sunt indicate. De ce trebuie administrate la indicația medicului

Specialiștii avertizează tot mai mult, în ultima perioadă, despre consumul de antibiotice și mai ales atunci când vine vorba despre administrarea acestora la copii. Cel mai adesea, cei mici nu au nevoie de astfel de tratamente deoarece majoritatea infecțiilor copilăriei sunt cauzate de virusuri. Antibioticele tratează doar afecțiunile cauzate de bacterii.

Copiii nu sunt adulți în miniatură, organismul lor este în continuă dezvoltare și poate reacționa diferit la antibiotice. De aceea este important ca indicația pentru administrarea de antibiotice să vină din partea unui medic, în funcție de greutatea și vârsta copilului, după investigații în urma cărora să se stabilească indicația corectă și necesarul conform vârstei, astfel încât administrarea antibioticului să fie sigură și eficientă.

Utilizarea excesivă a antibioticelor induce riscul de dezvoltare de rezistență la antibiotice inclusiv la copii, reducând la unii dintre ei eficiența tratamentului cu antibiotice pentru tot restul vieții.

Infecțiile cauzate de germeni multipli rezistenți sunt responsabile de creșterea duratei de spitalizare, apariția complicațiilor, cu afectarea psiho-emoțională a copilului și a întregii familii.

Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis precizează că aproximativ 1 din 3 pacienți din spitalele de copii din SUA primește unul sau mai multe antibiotice. Cu toate acestea, pentru un sfert dintre acești copii, tratamentele cu antibiotice sunt inutile sau ”suboptime”.

Când trebuie administrate antibioticele și când nu

Antibioticele se recomandă în anumite infecții cauzate de bacterii, cum ar fi:

  • Amigdalitele induse de Streptococul betahemolitic
  • Abcesul dentar
  • Infecția urinară (ITU)

De asemenea, antibioticele sunt necesare pentru a trata unele afecțiuni cauzate de bacterii, care pun viața în pericol, cum ar fi septicemia.

Antibioticele NU acționează asupra virusurilor. Virusurile sunt agenți patogeni implicați în apariția unor afecțiuni precum: gripele, răcelile banale, enteroviroze (tulburări ale tranzitului intestinal mai frecvente la copii)

De asemenea, pentru afecțiuni din sfera ORL, oftalmologică și dermatologică, antibioticele pot fi eficiente și prin aplicare locală, la indicația medicului specialist.

De ce este important să administrăm antibioticele doar la recomandarea medicului și doar atunci când avem nevoie de ele

Evaluarea corectă a balanței risc-beneficiu poate fi făcută doar de medic. Lipsa unei recomandări clare de tratament cu antibiotice are consecințe directe pe termen scurt și lung asupra pacientului.

Reacțiile adverse frecvente pot include:

  • Grețuri
  • Vărsături
  • Diaree

Reacții adverse severe pot include:

  • Infecție cu Clostridium difficile, care provoacă diaree ce poate duce la leziuni severe ale colonului și deces
  • Infecții cu ciuperci
  • Apariția germenilor cu rezistență multiplă la antibiotice, care induc infecții severe

18-24 noiembrie, Săptămâna Mondială de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene

În perioada 18-24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene, cu scopul de a crește gradul de conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene la nivel mondial şi de a încuraja cele mai bune practici în rândul populaţiei, al lucrătorilor din domeniul sănătăţii şi al factorilor de decizie politică, pentru a evita apariţia şi răspândirea în continuare a infecţiilor rezistente la medicamente.

Rezistenţa la antimicrobiene este o ameninţare mondială asupra sănătăţii, care afectează toate ţările, bogate sau sărace. Viteza şi volumul circulaţiei populaţiei, precum şi transferurile economice internaţionale de forţă de muncă, de alimente sau animale, contribuie la apariţia şi diseminarea rapidă pe întreg globul a microorganismelor rezistente la antibiotice. Astfel, rezistenţa la antimicrobiene cauzează deja aproximativ 700.000 de decese în fiecare an, cifrele putând ajunge la 10 milioane decese în 2050 şi la un cost de 100 trilioane de dolari până în 2050, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Rezistenţa la antimicrobiene a fost nominalizată ca fiind una dintre cele zece ameninţări globale de sănătate, potrivit OMS.

Tema pentru 2021 a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene este ”Spread awareness, stop resistance” și a fost stabilită de comun acord de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Tema evidenţiază faptul că o informare corectă, care să permită analiza situaţiei, o folosire eficientă a antimicrobienelor, eliminarea abuzului, dar şi prevenirea infecţiilor şi promovarea vaccinări, pot constitui o strategie pentru a opri rezistenţa la antimicrobiene.

În ceea ce privește sloganul Săptămânii Mondiale de Conştientizare a rezistenţei la antimicrobiene, aceasta rămâne ”Antimicrobiene: Manipulaţi cu grijă”.

Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, viruşii, ciupercile şi paraziţii se modifică în timp şi nu mai răspund la medicamente. Acest lucru face ca infecţiile să fie mai greu de tratat şi creşte riscul de răspândire a bolii, de îmbolnăvire gravă şi de deces. Măsurile de prevenire a infecţiilor includ vaccinarea, practicarea sexului protejat, o bună igienă a mâinilor, folosirea de practici de siguranţă alimentară şi creşterea accesului la apa potabilă şi la instalaţii sanitare, susţine OMS.

Cseke Attila: Bugetul MS nu are asigurată suma pentru plata a 74.000 de angajaţi

Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a declarat că nu sunt bani în bugetul instituţiei pentru salariile din decembrie ale 74.000 de angajaţi, dar că se lucrează la soluţii, cea mai la îndemână fiind o rectificare bugetară.

„Pe partea de buget al Ministerului Sănătăţii, ceea ce finanţăm noi, cheltuieli de personal, avem 74.000 de angajaţi în sistemul bugetar de sănătate care trebuie să primescă salariul (…) pentru luna decembrie, care înseamnă salariul pentru munca desfăşurată în noiembrie. Nu avem asigurată această sumă. Soluţiile pot fi găsite, resurse financiare am înţeles de la Ministerul de Finanţe că există. Există soluţia legală, juridică, prin care acest lucru se rezolvă. Încă nu am depăşit o anumită limită care nu poate fi estimată sau în care am intra în întârziere de plată a salariilor la 15 decembrie, dar sigur am semnalat această problemă, pentru că trebuie să fim preventivi şi să nu ajungem într-o asemenea situaţie”, a spus Cseke Attila, la un post de televiziune.

El a arătat că în rândul acestor angajaţi sunt şi cei de la Unităţile de Primiri Urgenţe, DSP-uri, serviciile de Ambulanţă, rezidenţii care sunt în sistem, unii fiind angrenaţi în lupta cu pandemia de COVID-19.

Cseke Attila a menţionat că la Ministerul de Finanţe se lucrează la soluţii pentru plata acestor salarii. „Se lucrează la acest lucru, pot să confirm, cei din Ministerul de Finanţe ne-au confirmat acest lucru, dacă există o altă soluţie juridică decât o rectificare prin care aceste sume să ajungă în bugetul Ministerului Sănătăţii pe proceduri legale (…) se lucrează la mai multe ipoteze, cea mai uşoară soluţie la îndemână e după momentul formării Guvernului printr-o rectificare bugetară”, a mai adăugat Cseke Attila.

Ziua Europeană de Conștientizare a Antibioticelor, 18 noiembrie

Ziua Europeană de Conștientizare a Antibioticelor (EAAD) este marcată în data de 18 noiembrie, fiind o  inițiativă europeană de sănătate coordonată de Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC).

În 2021, Ziua europeană a informării despre antibiotice este marcată printr-un eveniment digital, o campanie şi activităţi în social media, în perioada 18-24 noiembrie. În condiţiile determinate de COVID-19, se impune ca această problemă a rezistenţei la antimicrobiene să ajungă în atenţia întregii populaţii la nivel mondial, pentru a putea menţine eficienţa acestor medicamente în tratarea diverselor boli, potrivit www.ecdc.europa.eu.

În acest context se oferă o platformă şi sprijin pentru campaniile naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European (UE/SEE). În 2021, în condițiile pandemice actuale, evenimentul este marcat doar în format digital.

Raportul epidemiologic anual pentru anul 2019, care se bazează pe datele raportate la Reţeaua europeană de supraveghere a rezistenţei antimicrobiene (EARS-Net) pentru perioada 2015-2019, preluate din Sistemul european de supraveghere (TESSy) şi din stocarea descentralizată de date a ECDC pentru rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale, evidenţiază că cea mai frecvent raportată specie bacteriană a fost E.coli (44,2%), urmată de S.aureus (20,6%), K.pneumoniae (11,3%), E.faecalis (6,8%), P.aeruginosa (5,6%), S.pneumoniae (5,3%), E.faecium (4,5%) şi specii de Acinetobacter (1,7%), potrivit sursei citate.

Același raport arată pentru România un consum total de antibacteriene de uz sistemic, sector comunitar și spitalicesc, în anul 2019, exprimat ca doză zilnică la 1.000 de locuitori/ zi) de 25,8.

Rezistenţa la antibiotice este capacitatea microorganismelor de a combate acţiunea unuia sau mai multor antibiotice. Nu oamenii şi animalele devin rezistenţi la tratamentele cu antibiotice, ci bacteriile prezente în organismele lor.

În contextul creșterii rezistenţei la antibiotice și pe fondul descoperirii și comercializării a puține antibiotice noi, rezistenţa la acestea reprezintă în prezent o ameninţare majoră pentru sănătatea publică.

Fără antibiotice, întreaga omenirea s-ar putea întoarce la „epoca pre-antibiotice”, când transplanturile de organe, chimioterapia împotriva cancerului, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Bolile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, provocând moartea.

La numai 70 de ani de la introducerea antibioticelor, societatea, la nivel mondial, se confruntă cu posibilitatea unui viitor fără medicamente eficiente pentru tratarea infecţiilor bacteriene, se menţionează pe www.ecdc.europa.eu.

Novavax ar putea primi autorizarea în UE a vaccinului său anti-COVID în „câteva săptămâni”

Gigantul farmaceutic Novavax a depus o cerere de autorizare a vaccinului său împotriva COVID-19 în Uniunea Europeană, a anunţat Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), precizând că un aviz ar putea fi emis în „câteva săptămâni”, relatează AFP.

„EMA a început să evalueze o cerere de autorizare a introducerii pe piaţă a vaccinului anti-Covid de la Novavax”, a declarat autoritatea europeană de reglementare, potrivit unui comunicat.

„Evaluarea se va desfăşura potrivit unui program accelerat”, a precizat EMA.

Acest vaccin, care ar putea deveni al cincilea autorizat în Uniunea Europeană, utilizează o tehnologie diferită de cea folosită pentru vaccinurile deja autorizate la scară largă în lume.

Este un aşa-numit vaccin ”subunitar”, pe bază de proteine care declanşează un răspuns imunitar, fără virus. Poate fi păstrat la o temperatură cuprinsă între 2 şi 8°C, ceea ce ar putea facilita distribuirea sa.

”Anunţul de astăzi din partea EMA aduce Novavax mai aproape de obiectivul de a asigura un larg acces global la vaccinul nostru pentru COVID-19 pe bază de proteine în toată Europa”, a declarat Stanley C. Erck, preşedinte şi director executiv al Novavax, potrivit unui comunicat.

Comisia Europeană a anunţat în august că a încheiat un contract cu Novavax pentru achiziţionarea anticipată a 200 de milioane de doze din vaccinul său, odată ce acesta va fi aprobat de EMA.

La începutul lunii noiembrie, Indonezia a fost prima ţară care a autorizat vaccinul produs de Novavax.