Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, despre testarea COVID-19 a elevilor

Carmen Munteanu
-
0
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, despre testarea COVID-19 a elevilor

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a precizat cu privire la testarea COVID-19 a elevilor că acest aspect ar trebui rezolvat de sistemul educațional în contextul în care o astfel de soluție a fost propusă de sistemul educațional.

”Aceste teste de salivă… au fost considerate un fel de miracol prin care noi o să rezolvăm ca elevii care poate sunt infectați să nu mai ajungă în sistemul educațional. În momentul în care s-a introdus testul de salivă, s-a reglementat și se va pune în aplicare, toate categoriile profesionale care au propus, fie că-i o parte a pedagogilor, o parte a părinților, o parte a asociației elevilor, toți s-au retras imediat, nimeni n-a mai vrut să-și asume răspunderea cine să facă aceste teste de salivă, toți cei care au spus până atunci că e absolut necesar, au zis „să vină statul, să rezolve…”. Statul suntem noi. Noi suntem, cu toții, nu sunt alții… Nu e cineva de sus care vine și îți aduce 3.000 de medici și 3.000 de asistenți în școli. Nu avem! Noi trebuie să ne rezolvăm. Dacă ne-am dorit acest sistem, încă o dată, nu vreau să mă pronunț pe partea educațională, dacă sistemul educațional și-a dorit acest sistem, atunci sistemul educațional trebuie să-și rezolve această chestiune. Cum putem să folosim aceste teste de salivă, pentru care plătește statul român, din banii noștri, ai tuturor, și ai părinților, și ai pedagogilor și așa mai departe”, a declarat ministrul Attila miercuri seară la un post de televiziune.

Totodată, Cseke Attila a făcut apel la responsabilitate.

”E valabil și pe partea de sănătate, nu vreau să par că dau lecții. Noi, societatea, avem acest sport de fugă de răspundere. Lansăm niște idei, punem presiune, vrem să facem ceva, vrem ca statul să vină să ne rezolve niște lucruri, chestiuni care unele dintre ele sunt legitime, dar atunci când trebuie să pun și eu munca mea, puțină, o jumătate de oră, 5 minute, atunci, nu. Atunci unii nu spun tot, unii fug de această răspundere”, a mai precizat ministrul.

EXCLUSIV Un studiu realizat la Spitalul Colentina arată că antibioticele nu salvează pacienți COVID

Andreea
-
0
EXCLUSIV Un studiu realizat la Spitalul Colentina arată că antibioticele nu salvează pacienți COVID

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș, medic de Medicină Internă, Spitalul Clinic Colentina, a declarat pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro că antibioticele administrate pacienților COVID-19 nu au dus la salvarea de vieți, pentru că în marea majoritate a cazurilor decesul este cauzat de virus și nu alte suprainfecții.

Concluzia a venit în urma derulării unui studiu observațional pe pacienții COVID-19, cu formă medie și severă, cu afectare pulmonară, dar nu intubați, internați în mai multe spitale din România. Datele studiului urmează să fie făcute publice în perioada următoare.

“Studiul realizat pe 562 de pacienți internați în mai multe spitale din București, Iași, Craiova și Constanța a încercat să vadă dacă administrarea de antibiotice la pacienții internați cu COVID-19 forma medie/severă, deci afectare pulmonară, dar nu intubați, salvează viața. La acești pacienți gravi, cu febră, inflamație -proteină C reactivă mare-, se pune deseori întrebarea dacă nu cumva au o suprainfecție bacteriană. Chiar dacă nu se găsește nicio bacterie în culturi sau imaginea pulmonară este tipică pentru COVID-19, uneori se adaugă antibiotic în ideea că, deși nu s-a evidențiat un microb, în cazul existenței unei suprainfecții bacteriene îi mai dăm o șansă pacientului. În primele valuri, circa 80% dintre pacienți primeau antibiotic, apoi în statele dezvoltate consumul de antibiotice a scăzut mult, la noi nu prea. Studiul, observațional, de cohortă, nu a reușit să arate că administrarea de antibiotic ar salva viața acestor pacienți cu COVID-19 severi. Studiul a fost multicentric, derulat în mai multe spitale din București, Iași, Craiova, Constanța, pe 562 pacienti”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș: Pandemia a agravat situația consumului de antibiotice

Cu toate acestea, există medici care prescriu antibiotice în tratamentul pentru COVID-19,  prof. univ. dr. Cristian Băicuș afirmând că pandemia a agravat astfel situația consumului de antibiotice, la nivel mondial, nu doar în România. Și asta în ciuda faptului că există studii care au arătat că administrarea de antibiotic nu are efecte în tratarea COVID-19.

“În pandemie, lucrurile s-au agravat. Încă dinainte se dădeau multe antibiotice. Este o chestie mondială, nu numai la noi în țară. Numai că acolo există niște reguli și niște interdicții, cel puțin în spital, la nivel de medic de familie au și ei probleme pentru că se dau antibiotice în boli virale. SARS-CoV-2 este un virus și niciun antibiotic nu are efect împotriva lui. Erau niște idei, niște studii in vitro, cu hidroxiclorochină și azitromicina. După aceea, s-au făcut mai multe studii și au arătat că nu au niciun efect. Se dau antibiotice în ideea că poate există suprainfecții bacteriene. Noi am făcut un studiu cu administrarea de antibiotice la pacienții COVID internați. Antibioticele nu au salvat vieți pentru că în marea majoritate a cazurilor, virusul este de vină, nu alte suprainfecții”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Explicațiile prof. univ. dr. Cristian Băicuș vin în contextul Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, marcată anual pe 18 noiembrie, o inițiativă europeană de sănătate publică desfașurată în scopul sensibilizării profesioniștilor, a publicului și a factorilor decidenți cu privire la situația îngrijorătoare generată de rezistența antimicrobiană (RAM) și la numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente.

 Prof. univ. dr. Cristian Băicuș: Administrarea de antibiotic poate duce la deces

De asemenea, în ciuda faptului că mulți medici prescriu antibiotice pentru pacienții care se tratează acasă de COVID-19,  prof. univ. dr. Cristian Băicuș a spus că administrarea nu are niciun rost, atenționând că antibioticul poate duce și la deces.

“Administrarea de antibiotice pentru cei care se tratează acasă de COVID-19 nu are niciun rost, lăsând la o parte efectele adverse imediate, să nu ne gândim în timp. Poți să faci, și am avut în spital o grămadă, manifestări de diaree cu clostridium difficile, fie alergie, poți să ai ulcerații esofagiene, dureri de stomac. Poți să și mori de la antibiotic. Mai sunt unele antibiotice care duc la niște modificări de conducere la nivelul inimii și ar putea duce la niște decese. Dacă tratezi foarte mulți pacienți, la câteva sute de mii de pacienți, este posibil la câțiva să moară de inimă din cauza antibioticului”, a explicat prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Motivele pentru care se prescriu antibiotice bolnavilor de COVID-19

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș a spus că medicii administrează antibiotic pacienților COVID-19 din mai multe motive, unele ținând de “cogniție și filozofie”.

“Unii nu se gândesc, nu ai de ce să dai antibiotic în COVID. Am întâlnit cazuri în care s-a dat un antibiotic, după care s-a dat al doilea, cu spectru larg. Chiar în spitale universitare, de boli infecțioase, cum s-a infectat pacientul cu COVID cum a primit antibiotice cu spectru larg, care în țările Europei de Vest nu se dau. Acolo, ca să prescrii un antibiotic trebuie să ai aprobarea unui microbiolog clinician. Alt motiv, și cel care a stat la baza studiului nostru, este că pacienții sunt în stare gravă și au o infecție. Știm sigur că au COVID, dar au și febră, le crește și proteina C reactivă, uneori mai crește și procalcitonina în boala asta. Și atunci, vezi că merge prost, pentru SARS-CoV-2 nu prea există tratamente care să facă minuni, chiar dacă îi cauți niște microbi și nu îi găsești în diverse culturi, spui că poate o avea totuși o suprainfecție, să îi mai dai o șansă, de frica de malpraxis”, a spus prof. univ. dr. Cristian Băicuș.

Totodată, medicul de la Spitalul Clinic Colentina a vorbit și despre presiunea psihologică asupra medicului care administrează antibiotic în încercarea de a mai da o șansă pacientului COVID-19.

“Pe de o parte, este presiunea psihologică asupra medicului, iar pe de altă parte, este o chestie personală: ești în fața acelui pacient care este grav și vezi că merge prost, și pui antibioticul în balanță că la un moment dat o să fie și niște microbi rezistenți. Este ca și cu poluarea. Unii nici nu recunosc că există încălzire globală, te gândești că oricum, cine știe când o să fie, poate o să fiu deja mort, este ceva de perspectivă, nu are impact psihologic atât de mare cum are faptul că ai un pacient în față și la care te gândești că poate totuși o fi un microb, pe lângă SARS-CoV-2, și zici ‘hai să-i dau antibiotic să-i mai dau o șansă’. Noi am făcut acest studiu și nu am arătat că antibioticele ar salva vieți în plus la cei cărora li s-a dat față de cei cărora nu li s-a dat”, a mai spus medicul.

Prof. univ. dr. Cristian Băicuș a subliniat însă că pe termen lung efectul consumului de antibiotic din pandemie este că vom avea din ce în ce mai mulți microbi, cu rezistență la antibiotice și deja au început să apară astfel de cazuri.

Protocol: Antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19

Protocolul actualizat de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2 arată că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19, iar  “ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare; se administrează antibiotic doar dacă este demonstrată o infecție bacteriană concomitentă”.

De asemenea, protocolul Ministerului Sănătății arată că inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face dacă s-a produs o suprainfecție bacteriană, potrivit Ordinului Ministerului Sănătății privind modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Potrivit aceluiași Ordin, alegerea antibioticelor pentru situațiile rare de infecție bacteriană concomitentă sau supraadăugată trebuie să țină cont de eficiență, dar și de riscurile de dismicrobisme, respectiv infecții cu clostridium difficile, selectarea de tulpini bacteriene rezistente la antibiotice.

România, pe locul trei în Europa, după consumul de antibiotic

Ultimele date disponibile arată că România se situa înainte de pandemia de COVID-19, în 2019, pe locul al treilea în Europa, în urma Greciei și a Ciprului, după consumul de antibiotic, potrivit analizei “Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România Anul 2019” realizată de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Analiza CNSCBT arăta că în România, consumul total de antibiotice își continuase creșterea, fiind de 27,25 DDD/1000 loc/zi, cu 6,5-7% mai mult față de anii 2016-2017. Cifrele situau țara noastră pe locul al treilea în Europa, în urma Greciei și a Ciprului.

Potrivit aceluiași raport, primele trei grupe de antibiotice utilizate au rămas:

  • penicilinele – 42,8%,
  • cefalosporinele – 19,6%
  • chinolonele – 12,2%, potrivit Institutului Național de Sănătate Publică.

Datele Ministerului Sănătății arată că peste 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, ceea ce situează țara noastră în primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană, în ceea ce privește consumul, potrivit Ministerului Sănătății.

„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel planetar; fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți. Una dintre modaliățile de manifestare a acestei probleme este aparitia de infecții nosocomiale cu germeni rezistenți la antibiotice, care aduc un risc considerabil pentru siguranța pacientului internat în unități medicale. Ca reacție la această evoluție au fost elaborate strategii și planuri de acțiune, atât de organisme internaționale specializate cum este Organizația Mondială a Sănătății, dar și la nivel politic național (inclusiv cu includerea în strategii de securitate națională) sau internațional (Uniunea Europeană)”, potrivit MS.

Reprezentanții MS trag un semnal de alarmă atenționând că situația din România este îngrijorătoare, având o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră.

„Datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistente și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”, potrivit MS.

De asemenea, potrivit MS perioada actuală poate fi caracterizată prin:

  • Nivel ridicat al consumului de antibiotice în România situează țara noastră între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană. Datele arată că ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi.
  • Utilizarea frecventă nejustificată a antibioticelor induce un risc sporit de selectare a rezistenței la antibiotice și risc de producere a dismicrobiozelor. Se constată tot mai frecvent utilizarea în exces a antibioticelor de rezervă, care au un spectru ultralarg.
  • Infecțiile nosocomiale reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multidrog rezistenți, necesitând tratamente cu antibiotice de ultimă generație. Riscul apariției infecțiilor nosocomiale este sumat de măsuri insuficiente de control al acestor infecții, diagnosticare tardivă și subraportare.

 

Prof. dr. Simona Vlădăreanu: Contactul mamei cu nou-născutul prematur va facilita o evoluție mai bună

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Simona Vlădăreanu: Contactul mamei cu nou-născutul prematur va facilita o evoluție mai bună

Prof. dr. Simona Vlădăreanu, medic primar Neonatologie, șef Secția Clinică Neonatologie din cadrul Spitalului Elias și președinte al Societății Române de Medicină fetală și neonatală, a subliniat în cadrul unui interviu acordat pentru www.sanatatea.TV și www.rohealthreview.ro, cu prilejul Zilei Mondiale a Prematurității, importanța contactului direct mamei cu nou-născutul prematur.

Un astfel de contact prelungit poate contribui la o evoluție mai bună a nou-născutului prematur, potrivit prof. dr. Simona Vlădăreanu.

”Este extrem de importantă, și anul acesta se vorbește de zero separare prematur – părinte, implicarea părinților în îngrijirea acestor nou-născuți prematuri. O astfel de implicare este extrem de utilă mai ales în secțiile unde nu există un personal suficient calificat. Contactul mamei cu acel nou-născut prematur, ore bune în timpul zilei și al nopții, va facilita o evoluție mai bună, favorabilă, va reduce numărul de complicații și, pe termen lung, va crește starea de sănătate, psihică și psihologică a acestui pacient. Este esențial să comunicăm în mod direct cu părinții, să îi implicăm în îngrijirea copiilor prematuri, în terapia intensivă neonatală”, a declarat medicul neonatolog.

Prematurul este o ființă vulnerabilă și necesită o îngrijire și o abordare speciale, acesta fiind supus riscului apariției unor complicații atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

”Prematuritatea înseamnă orice naștere sub 36 de săptămâni, dar probleme serioase de sănătate imediat și ulterior vin din partea nou-născuților cu vârstă de gestație sub 28 de săptămâni, practic intervalul 24-28 de săptămâni. Vorbim de 24 de săptămâni de gestație ca limita viabilității în România considerată pentru acești pacienți. Prematurul este frecvent dispus la o serie de complicații, cum ar fi în primul rând termoreglarea, adaptarea cardio-pulmonară dificilă, necesitatea unui suport respirator non-invaziv. Sunt și alte complicații care țin de alimentație, dificultăți de alimentație fiindcă de multe ori nu au reflexul de supt și de deglutiție prezent, e nevoie de o alimentație parenterală de lungă durată. Dar prezintă și risc de infecție asociat actului medical fiindcă sunt îngrijiți săptămâni întregi în terapie intensivă, sunt supuși unor proceduri invazive și crește riscul pentru astfel de infecții și complicațiile acestora. Apoi putem vorbi de enterocolită, ulcerul necrotic, anemia de prematuritate, apneea de prematuritate, mai târziu retinopatia, tulburări de auz și foarte, foarte sever sunt cazurile de bronhodisplazie pulmonară care necesită spitalizare. De asemenea, în privința neurodezvoltării pot fi anumite dizabilități, de învățare, cognitive, de comunicare, de adaptare a acestor copii care au supraviețuit. Noi trebuie să fim pregătiți ca neonatologi, ca personal al secțiilor de nou-născuți în tot ceea ce înseamnă abordare terapeutică nouă și sigură pentru acești pacienți, dacă se poate să personalizăm această terapie pentru fiecare pacient, să avem echipamente de ultimă generație pe care să știm să le folosim în favoarea pacientului, să diminuăm riscurile produse atât de echipamente cât și de alte terapii”, a mai precizat prof. dr. Simona Vlădăreanu.

Potrivit președintelui Societății Române de Medicină fetală și neonatală, incidența prematurității la nivel global este foarte ridicată, ”în unele locuri ajungând nu doar 1 la 10 nașteri ci chiar aproape de 8 la 10 nașteri. În România am putea considera, după anumite statistici, fiindcă ele nu sunt tocmai actualizate, că rata prematurității se ridică la 12-15% și astfel am putea considera că un număr de aproape 27 – 30.000 de nou-născuți anual sunt prematuri.”

Medicul neonatolog a explicat și ce presupune managementul nou-născutului prematur: ”Trebuie creată o atmosferă particulară în sala de nașteri, să fie o temperatură care să ofere un nivel termic de confort acelui nou-născut, să existe un radiant cu căldură radiată către acel organism în așa fel încât să nu apară hipotermia care poate înrăutăți starea acelui nou-născut. Și, essential, la momentul nașterii este asigurarea funcției respiratorii, ventilația pulmonară fără de care supraviețuirea acelui nou-născut nu se poate face, motiv pentru care este necesar să existe o serie de echipamente care să asigure presiune respiratorie pozitivă, să existe surfactantul care de multe trebuie administrat în primele minute de viață, cel mai târziu în primele 2-3 ore pentru că atunci este fereastra optimă de a administra această substanță benefică alvelolelor pulmonare. De asemenea, trebuie să se asigure un abord vascular, un aport de lichide suficient, practic trebuie să existe o echipă de specialiști treinuiți care să cunoască exact acești pași. Iar în terapia intensivă monitorizarea este esențială pentru a menține acești copii într-o stare bună de sănătate. Cu alte cuvinte, ar trebui să știm când avem de-a face cu o naștere prematură și să asigurăm acest management specific nou-născutului prematur. Alt management înseamnă o serie de analize, de evaluări în dinamică, radiografii, ecografie, ecografia funcțională la patul pacientului este extrem de importantă. În cazul prematurului putem identifica situațiile în care necesită surfactant imediat sau cele care vor eșua din punctul de vedere al anumitor terapii de ventilație. Deci, ecografia funcțională pulmonară este esențială.”

În ceea ce privește clamparea tardivă a cordonului ombilical, prof. dr. Simona Vlădăreanu a menționat că acest lucru este posibil dacă nou-născutul respiră spontan, nu necesită o resuscitare extensivă. În situații mai dificile, în care se anticipează necesitatea unei resuscitări, ”dacă avem posibilitatea să alăturăm mesei de naștere masa de resuscitare neonatală iarăși acest lucru se poate face în beneficiul acelui pacient, o clampare de 30 sau maxim 60 de secunde.”

Medicii rezidenți vor încheia un contract cu UMF și un contract de muncă cu unitatea sanitară

Andreea
-
0
Medicii rezidenți vor încheia un contract cu UMF și un contract de muncă cu unitatea sanitară

Diplomele de medic specialist vor fi emise de Ministerul Educației, în vederea unei alinieri la standardele internaționale, potrivit proiectului de lege pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011, adoptat marți de Camera Deputaților.

De asemenea, medicii rezidenți vor încheia, după promovarea examenului de rezidențiat, un contract de studiu cu Universitățile de Medicină și Farmacie și un contract de muncă cu unitatea sanitară în cadrul căreia își vor desfășura activitatea, în baza căruia se va asigura salarizarea de către Ministerul Sănătății, se arată în proiectul de lege pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011, adoptat marți de Camera Deputaților.

Camera Deputaților a adoptat marți proiectul de lege pentru completarea art. 174 din Legea educației naționale nr. 1/2011, care prevede organizarea rezidențiatului de către Ministerul Educației, în parteneriat cu Ministerul Sănătății.

O altă modificare constă în faptul că diplomele de medic specialist vor fi emise de Ministerul Educației, în vederea unei alinieri la standardele internaționale.

„În urma întrebărilor din partea medicilor rezidenți și a absolvenților care urmează să susțină examenul de rezidențiat, cu privire la conținutul proiectului de lege și al statutului medicului rezident, reprezentanții Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți și ai Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România, au luat legătura cu inițiatorii proiectului pentru a clarifica aceste aspecte. De asemenea, menționăm faptul că în perioada preliminară adoptării proiectului, am comunicat factorilor decizionali implicați importanța menținerii statutului de salariat al medicului rezident, precum și dorința absolvenților de a se menține formatul centralizat al examenului de rezidențiat”, se arată într-un comunicat al Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți.

Referitor la formatul examenului de rezidențiat, reprezentanții Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți au precizat că în urma adoptării actualului proiect de lege, nu s-au făcut modificări față de modul de organizare al examenului, acesta urmând a se desfășura în continuare într-o manieră centralizată, în colaborare între cele două ministere.

Bugetul Ministerului Sănătății, suplimentat cu 30 de milioane de lei

Carmen Munteanu
-
0
Bugetul Ministerului Sănătății, suplimentat cu 30 de milioane de lei

Bugetul Ministerului Sănătății (MS) va fi suplimentat cu suma de 30 milioane de lei pentru continuarea activităților derulate de către serviciile de ambulanță pentru gestionarea cazurilor care reprezintă o urgență medicală, determinate de infectarea cu virusul SARS-CoV-2, dar și generate de alte cauze medicale, informează Ministerul Sănătății.

Potrivit documentului care prevede suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății, banii provin din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2021.

”Sumele primite vor fi utilizate pentru asigurarea echipamentelor de protecție specifice (combinezoane, halate, măști, dezinfectanți, s.a.) pentru personalul operativ, asigurarea necesarului de medicamente și în special a oxigenului medicinal, care înregistrează în aceasta perioadă o creștere masivă ca urmare a administrării de oxigen la pacienți, pentru cheltuieli generate de consumul de carburanți și asigurările pentru ambulanțele utilizate, dar și pentru achiziția necesarului de piese de schimb și reparații a autospecialelor de intervenție”, se arată într-un comunicat al MS.

Ziua Mondială a Prematurității: Câți copii se nasc înainte de termen, în România

Andreea
-
0
Ziua Mondială a Prematurității: Câți copii se nasc înainte de termen, în România

Șef lucrări Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șef Clinică Terapie Intensivă Neonatologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii MS Curie, a declarat cu ocazia Zilei Mondiale a Prematurității, că 20.000 de prematuri se nasc anual în România, în timp ce la nivel mondial, numărul acestora este de 15 milioane.

Ziua Mondială a Prematurității este marcată începând din anul 2009, fiind inițiată de către The European Foundation for the Care of Newborn Infants (EFCNI) și de organizațiile europene ale părinților, în anul 2008.

La Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), centru medical unde sunt direcționate multe sarcini cu risc, rata prematurității este de 13%, fiind superioară mediei naționale de 9%. Dintre prematurii născuți la SUUB, aproximativ 10% sunt nou-născuți cu greutatea de sub 1.000 de grame, care necesită spitalizare de două-trei luni, potrivit reprezentanților SUUB.

Secția de terapie intensivă neonatală din cadrul SUUB are o capacitate de 10 locuri și fiind dotată cu echipamente necesare pentru îngrijirii prematurilor cu vârste de gestație și greutăți foarte mici, de până la 26 săptămâni de gestație și 600 de grame, și a tuturor nou-născuților, indiferent de vârstă sau greutate.

Cea mai lungă durată de spitalizare în secție de terapie intensivă nou- născuți a maternității din cadrul SUUB a fost de 6 luni, un bebeluș de 500 de grame, cu o patologie complexă, care a necesitat multe intervenții medicale.

„Spitalul Universitar de Urgenta București este o clinică universitară de elită, un spital regional de urgență 1A, care asigură servicii medicale de înaltă performanță. În secția de Obsterică- Ginecologie a Spitalului Universitar avem cadre medicale de excepție care au salvat foarte multe gravide venite în stare gravă la Unitatea de Primiri Urgențe. Datorită medicilor de la SUUB au primit o nouă șansă la viață și nou- născuții, unii dintre ei fiind aduși pe lume înainte de termen. Secția de Neonatologie a SUUB este clasificată ca maternitate de grad III având capacitatea de a acorda îngrijiri medicale înalt calificate pentru orice fel de patologie neonatală”, a declarat Prof. Univ. Dr. Florin Cătălin Cîrstoiu, managerul SUUB.

În anul 2021, la Spitalul Universitar de Urgență București s-au înregistrat 1.940 de nașteri, 116 fiind gravide confirmate pozitiv cu SARS- CoV-2. Din 116 de gravide pozitive, doar patru nou-născuți au fost confirmați COVID pozitivi. În anul 2020, doar 31 de gravide au fost pozitive, cu un nou-născut pozitiv.

„În pandemie, pe parte de spitalizare, ne-am întâlnit cu un număr mai mare de patologii severe venite în Urgență, din cauza că multe paciente nu au mai făcut evaluările periodice necesare în sarcină. Extrem de important de precizat că în Spitalul Universitar de Urgență București am reușit împreună cu echipele de neonatologie să creem circuite separate. Astfel, există 3 circuite diferite: gravidă pozitivă, gravidă cu test în lucru și gravidă negativă. Pentru fiecare din aceste situații, am realizat circuite diferite, astfel încât pacientele negative și bebelușii lor să aibă o zonă separată, iar pacientele pozitive să beneficieze de aceleași îngrijiri adecvate, atât mama cât și copilul născut pozitiv Covid. Toate pacientele Spitalului Universitar de Urgență București și, bineînțeles, toți nou-născuții sunt testați ca screening prin test PCR. În acest an, numărul de nașteri de la paciente pozitive a fost de aproape 4 ori mai mare decât numărul de paciente pozitive care au născut în anul 2020. Dacă în 2020 am avut un număr de 31 de paciente pozitive, cu un nou născut pozitiv, în 2021, până în prezent, am avut 116 gravide pozitive din care 4 nou-născuți au fost și ei pozitivi la momentul nașterii”, a declarat prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu, șef Clinica Obstetrică- Ginecologie din cadrul SUUB.

La rândul său, dr. Adriana Dan, medic șef secție Neonatologie din cadrul SUUB a afirmat că „pandemia a reprezentat o provocare pentru medici pentru soluționarea unor probleme medicale, dar și în ceea ce privește gestionarea contactului mamă- copil care a fost limitat din motive epidemiologice. Chiar dacă asta a însemnat un stres pentru mămici, siguranța copiilor a fost prioritară”.

GCS a anunțat 3.535 de cazuri zilnice de persoane infectate și 350 de decese

Andreea
-
0
GCS a anunțat 3.535 de cazuri zilnice de persoane infectate și 350 de decese

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.535 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 63 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Astfel, până pe 17 noiembrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.752.103 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 9.869 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

De asemenea, 1.606.820 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 757 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 54.011 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 16.11.2021 (10:00) – 17.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 350 de decese (177 bărbați și 173 femei), din care 51 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 350 de decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 17 la categoria de vârstă 40-49 ani, 34 la categoria de vârstă 50-59 ani, 88 la categoria de vârstă 60-69 ani, 104 la categoria de vârstă 70-79 ani și 104 la categoria de vârstă peste 80 ani.

329 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 9 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 12 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 51 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Argeș, Bacău, Brăila, Călărași, Constanța, Galați, Ialomița, Iași, Maramureș, Mureș Vaslui și Municipiul București, 1 în septembrie 2021, 47 în octombrie 2021 și 3 în noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 299 de decese.

Din totalul de 350 de pacienți decedați, 314 erau nevaccinați și 36 vaccinați. Cei 36 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 de ani. 34 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 2 pacienți nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.336. Dintre acestea, 1.655 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 200 sunt minori, 185 fiind internați în secții și 15 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.573.329 teste RT-PCR și 4.984.423 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.920 de teste RT-PCR (8.941 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.979 la cerere) și 32.519 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 69.674 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 13.678 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 60.822 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 71 de persoane.

 

Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, despre BPOC în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC

Carmen Munteanu
-
0
Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, despre BPOC în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC

Pe 17 noiembrie este marcată la nivel global Ziua Mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), prilej cu care se trage un semnal de alarmă cu privire la implicațiile acestei afecțiuni și se pune accent pe găsirea unor soluții în vederea îmbunătăţirii îngrijirii pacienților cu BPOC.

Această zi a fost stabilită a fi sărbătorită în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie. În 2021 o marcăm astăzi, 17 noiembrie.

În 2021, tema Zilei Mondiale de luptă împotriva BPOC este „Sănătatea Plămânilor – Niciodată mai importantă ca acum”.

Despre BPOC și implicațiile sale, dar și despre asocierea BPOC – cancer pulmonar am discutat cu prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte al Secției de Cancer Pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.

EXCLUSIV Vasile Barbu, despre plata spitalizării în caz de îmbolnăvire a celor nevaccinați anti-COVID

Andreea
-
0
EXCLUSIV Vasile Barbu, despre plata spitalizării în caz de îmbolnăvire a celor nevaccinați anti-COVID

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că oamenii ar fi convinși să se vaccineze anti-COVID dacă statul ar veni cu un mesaj prin care să garanteze că intervine și despăgubește toate efectele adverse care ar putea apărea, pe termen lung, în urma imunizării, și nu cu mesaje prin care spune populației nevaccinate că nu va mai beneficia de servicii gratuite de spitalizare.

„Mai mult, statul să creeze niște structuri ale sistemului de sănătate care să îi spună: cu această structură, eu vin și vă rezolv problema (n.r. apărută în urma vaccinării anti-COVID), astfel încât dumneavoastră să nu vă riscați viața, sănătatea și să nu rămâneți cu sechele în urma procesului de vaccinare. Cu acest mesaj ar trebui să vină statul (…). Nu trebuie să venim cu mesaje de genul dacă nu te vaccinezi, nu mai beneficiezi de servicii medicale gratuite”, a afirmat Vasile Barbu.

Plata spitalizării încalcă principii legate de asigurările sociale de sănătate

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a precizat că plata serviciilor de spitalizare de către cei nevaccinați, în cazul în care se îmbolnăvesc de COVID-19, încalcă principii elementare ale drepturilor omului și chiar principii legate de asigurările sociale de sănătate în România.

„Nu putem fi de acord pentru că ideea încalcă niște principii elementare ale drepturilor omului și chiar principii legate de asigurările sociale de sănătate în România. Știm foarte bine că asigurările private sunt rare, neimportante, asigurarea de sănătate de bază fiind cea din sistemul public. Fiecare cetățean contribuie la acest sistem și trebuie să beneficieze de servicii medicale în condițiile legii. A pune o astfel de condiție ca cei care nu se vaccinează anti-COVID trebuie să își plătească serviciile în caz de spitalizare, este o idee care nu poate fi pusă în practică pentru că ar însemna ca oameni care nu au venituri foarte mari să nu poată plăti. Unii chiar nici într-o viață întreagă nu ar putea, prin veniturile realizate, să acopere cheltuielile cu tratamentul dacă ar ajunge la ATI. Nici nu îi putem refuza actul medical pentru că este inuman. Trebuie să salvăm o viață oriunde ar fi și în orice condiții. Propunerea nu ține cont de principii elementare legate de drepturile omului și de drepturile pacientului din România. Noi am înțeles acest mesaj mai degrabă ca un mesaj provaccinare, dar s-a ieșit prea agresiv cu această condiție”, a adăugat Vasile Barbu.

Potrivit acestuia,  vaccinarea anti-COVID trebuie promovată prin alte mesaje construite la adresa celor care nu se vaccinează, în sensul „că noi, cei care ne vaccinăm, avem și noi dreptul la sănătate și atunci toți avem dreptul la servicii medicale chiar dacă avem sau nu COVID. Aici a fost ideea: ce drepturi au cei care nu se vaccinează față de cei care se vaccinează”.

„Este un mesaj de trezire la realitate a unor oameni care uită că au niște obligații sociale, iar principiul asigurărilor sociale de sănătate este un principiu destul de generos, se bazează pe solidaritate și subsidiaritate. Trebuie să fim solidari să utilizăm acest fond la care contribuim cu toții, dar să știm să împărțim aceste limite ale capacităților de oferire ale serviciilor medicale și a banilor. Mesajele nu trebuie să fie „vaccinați-vă cu orice chip”, ci trebuie să explicăm oamenilor că vaccinarea este un avantaj, pus gratuit la dispoziție, iar oamenii pot să îl folosească și e bine să îl folosească”, a mai spus Vasile Barbu.

„Vaccinul face mult mai mult bine decât rău”

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a adăugat că populația trebuie educată să aleagă soluțiile care oferă cele mai multe beneficii pentru persoana utilizatoare de servicii medicale.

„Vaccinul le face mult mai mult bine decât rău ca orice alt medicament și proceduri medicale aprobate pe piață, care uneori au și efecte ușor adverse. Trebuie să învățăm să educăm populația că în medicină trebuie să alegem soluțiile care oferă cele mai multe beneficii pentru persoana utilizatoare de servicii medicale. Dacă statul ar spune că garantează ca toate efectele adverse să le repare, să intervină și să despăgubească persoana care are niște efecte adverse, atunci ar fi un mesaj complet. Nu trebuie să venim cu mesaje de genul dacă nu te vaccinezi, nu mai beneficiezi de servicii medicale gratuite”, a precizat Vasile Barbu.

Costuri de spitalizare

Referitor la costurile de spitalizare, Vasile Barbu a spus că evaluările arată că acestea ajung până la 40.000 de euro/pacient COVID.

„Am evaluat că costurile de spitalizare cu un bolnav COVID pot ajunge până la 40.000 de euro, cu șapte-opt zile de internare pe secție, plus zece zile de internare în terapie intensivă, cu utilizarea tuturor resurselor. Am evaluat că media de cheltuieli pe anumite spitale de linie, existând spitale de linia a doua, unde mor oamenii cu zile, costurile fiind ceva mai mici pentru că oamenii mor repede, dar pe spitale de linia întâi sau spitale suport, pentru pacienții care parcurg și terapia intensivă, cheltuielile sunt între 15 și 20.000 de euro/pacient/perioada de spitalizare. Depinde de la spital la spital și de la pacient la pacient, pentru că nu toate spitalele fac ceea ce trebuie. Sunt foarte scumpe medicamentele, oxigenul are o valoare destuld e importantă în cadrul cheltuielilor, este foarte scumpă fiecare zi de terapie. De asemenea, pacientul care vine la spital și este tratat pentru șapte-opt zile pe secție, nu ajunge la ATI, costurile ating în jur de 10-12.000 de lei, cu tratamentul care să prevină ajungerea la ATI. Iată cât de mult contează abordarea precoce și un management spitalicesc corect, dar și un management la medicul de familie. La medicul de familie, am evaluat costurile, chiar și în condițiile în care nu avem medicație scumpă, costurile nu depășesc 1.000 de lei. Există o varietate de tipuri de costuri, de la caz la caz”, a spus reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

Deputatul Emanuel Ungureanu a afirmat a avansat ideea ca persoanele nevaccinate să plătească atunci când au nevoie de spitalizare.

„Cei care se plâng de discriminare și mă refer la cei nevaccinați sau cei care vorbesc despre vaccinare obligatorie țin să le aduc aminte că la fel de discriminați sau mai grav discriminați sunt pacienții cu boli cronice, pentru că în clipa în care o secție de Terapie Intensivă se umple în proporție de 70% cu pacienți nevaccinați, cei care au nevoie de spital și sunt vaccinați, dar sunt cu boli cronice brusc se trezesc discriminați de nevaccinații care refuză un tratament, din motive neînțelese, mă refer la vaccin (…). Ce-ar fi să introducem în România plata serviciilor medicale pentru pacienții nevaccinați, care refuză vaccinul? OK, vrei să fii liber, vrei să strigi că ai drepturi? Dacă refuzi vaccinul, atunci când ajungi la spital, plătește! Nu vrei nici testare, nu vrei nici vaccinare, dar vrei să ocupi un loc în spital pentru un pacient cu altă boală foarte gravă și care nu are de ales cum ai avut tu, îi iei patul, nici nu vrei să plătești, dar strigi libertate”, a declarat deputatul, la un post de radio.

Plata cheltuielilor de spitalizare, în Singapore 

O astfel de măsură va fi aplicată în Singapore, unde autoritățile au anunțat că statul nu va mai plăti cheltuielile de spitalizare ale pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus care au refuzat să se vaccineze.

Astfel, din 8 decembrie, autorităţile centrale din Singapore vor începe să emită facturi pe numele pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19, care au refuzat să se vaccineze.

Singapore se confruntă cu cel mai grav val de infectări de la începutul pandemiei, înregistrând zilnic între 2.000-3.000 de cazuri noi şi câteva decese.

„Persoanele care nu sunt vaccinate reprezintă o majoritate consecventă în rândul pacienţilor care necesită îngrijiri intensive şi contribuie într-o manieră disproporţionată la presiunea care apasă pe infrastructurile noastre sanitare”, a subliniat Ministerul Sănătăţii din Singapore într-un comunicat.

 

 

Ziua Mondială a Prematurității, 17 noiembrie

Carmen Munteanu
-
0
Ziua Mondială a Prematurității, 17 noiembrie

Ziua Mondială a Prematurității este sărbătorită anual pe 17 noiembrie cu scopul  creșterii gradului de conștientizare cu privire la nașterea prematură și la preocupările pentru copii prematuri și ale familiilor acestora din întreaga lume.

Aproximativ 15 milioane de copii se nasc prematur în fiecare an, reprezentând aproximativ unul din 10 dintre toți copiii născuți la nivel mondial, potrivit https://pmnch.who.int/ .

Ziua Mondială a Prematurilor a fost inițiată de European Foundation for The Care of Newborn Infants (EFCNI) și de organizațiile de părinți europene partenere în 2008.

În prezent, nenumărate persoane și organizații din peste 100 de țări își unesc forțele și organizează activități și evenimente pentru a atrage atenția asupra acestei zile și pentru a îmbunătăți situația bebelușilor prematuri și a familiilor acestora.

Prematur este considerat bebelușul născut înainte de săptămâna 37 de sarcină. Micile ființe au de înfruntat mai multe riscuri și complicații față de copiii născuți la termen. Din fericire, majoritatea dau dovadă de o forță ieșită din comun și reușesc să recupereze.

1...813814815...3.334Pagina 814 din 3.334