Prof. dr. Simona Vlădăreanu: Contactul mamei cu nou-născutul prematur va facilita o evoluție mai bună

0
81

Prof. dr. Simona Vlădăreanu, medic primar Neonatologie, șef Secția Clinică Neonatologie din cadrul Spitalului Elias și președinte al Societății Române de Medicină fetală și neonatală, a subliniat în cadrul unui interviu acordat pentru www.sanatatea.TV și www.rohealthreview.ro, cu prilejul Zilei Mondiale a Prematurității, importanța contactului direct mamei cu nou-născutul prematur.

Un astfel de contact prelungit poate contribui la o evoluție mai bună a nou-născutului prematur, potrivit prof. dr. Simona Vlădăreanu.

”Este extrem de importantă, și anul acesta se vorbește de zero separare prematur – părinte, implicarea părinților în îngrijirea acestor nou-născuți prematuri. O astfel de implicare este extrem de utilă mai ales în secțiile unde nu există un personal suficient calificat. Contactul mamei cu acel nou-născut prematur, ore bune în timpul zilei și al nopții, va facilita o evoluție mai bună, favorabilă, va reduce numărul de complicații și, pe termen lung, va crește starea de sănătate, psihică și psihologică a acestui pacient. Este esențial să comunicăm în mod direct cu părinții, să îi implicăm în îngrijirea copiilor prematuri, în terapia intensivă neonatală”, a declarat medicul neonatolog.

Prematurul este o ființă vulnerabilă și necesită o îngrijire și o abordare speciale, acesta fiind supus riscului apariției unor complicații atât pe termen scurt cât și pe termen lung.

”Prematuritatea înseamnă orice naștere sub 36 de săptămâni, dar probleme serioase de sănătate imediat și ulterior vin din partea nou-născuților cu vârstă de gestație sub 28 de săptămâni, practic intervalul 24-28 de săptămâni. Vorbim de 24 de săptămâni de gestație ca limita viabilității în România considerată pentru acești pacienți. Prematurul este frecvent dispus la o serie de complicații, cum ar fi în primul rând termoreglarea, adaptarea cardio-pulmonară dificilă, necesitatea unui suport respirator non-invaziv. Sunt și alte complicații care țin de alimentație, dificultăți de alimentație fiindcă de multe ori nu au reflexul de supt și de deglutiție prezent, e nevoie de o alimentație parenterală de lungă durată. Dar prezintă și risc de infecție asociat actului medical fiindcă sunt îngrijiți săptămâni întregi în terapie intensivă, sunt supuși unor proceduri invazive și crește riscul pentru astfel de infecții și complicațiile acestora. Apoi putem vorbi de enterocolită, ulcerul necrotic, anemia de prematuritate, apneea de prematuritate, mai târziu retinopatia, tulburări de auz și foarte, foarte sever sunt cazurile de bronhodisplazie pulmonară care necesită spitalizare. De asemenea, în privința neurodezvoltării pot fi anumite dizabilități, de învățare, cognitive, de comunicare, de adaptare a acestor copii care au supraviețuit. Noi trebuie să fim pregătiți ca neonatologi, ca personal al secțiilor de nou-născuți în tot ceea ce înseamnă abordare terapeutică nouă și sigură pentru acești pacienți, dacă se poate să personalizăm această terapie pentru fiecare pacient, să avem echipamente de ultimă generație pe care să știm să le folosim în favoarea pacientului, să diminuăm riscurile produse atât de echipamente cât și de alte terapii”, a mai precizat prof. dr. Simona Vlădăreanu.

Potrivit președintelui Societății Române de Medicină fetală și neonatală, incidența prematurității la nivel global este foarte ridicată, ”în unele locuri ajungând nu doar 1 la 10 nașteri ci chiar aproape de 8 la 10 nașteri. În România am putea considera, după anumite statistici, fiindcă ele nu sunt tocmai actualizate, că rata prematurității se ridică la 12-15% și astfel am putea considera că un număr de aproape 27 – 30.000 de nou-născuți anual sunt prematuri.”

Medicul neonatolog a explicat și ce presupune managementul nou-născutului prematur: ”Trebuie creată o atmosferă particulară în sala de nașteri, să fie o temperatură care să ofere un nivel termic de confort acelui nou-născut, să existe un radiant cu căldură radiată către acel organism în așa fel încât să nu apară hipotermia care poate înrăutăți starea acelui nou-născut. Și, essential, la momentul nașterii este asigurarea funcției respiratorii, ventilația pulmonară fără de care supraviețuirea acelui nou-născut nu se poate face, motiv pentru care este necesar să existe o serie de echipamente care să asigure presiune respiratorie pozitivă, să existe surfactantul care de multe trebuie administrat în primele minute de viață, cel mai târziu în primele 2-3 ore pentru că atunci este fereastra optimă de a administra această substanță benefică alvelolelor pulmonare. De asemenea, trebuie să se asigure un abord vascular, un aport de lichide suficient, practic trebuie să existe o echipă de specialiști treinuiți care să cunoască exact acești pași. Iar în terapia intensivă monitorizarea este esențială pentru a menține acești copii într-o stare bună de sănătate. Cu alte cuvinte, ar trebui să știm când avem de-a face cu o naștere prematură și să asigurăm acest management specific nou-născutului prematur. Alt management înseamnă o serie de analize, de evaluări în dinamică, radiografii, ecografie, ecografia funcțională la patul pacientului este extrem de importantă. În cazul prematurului putem identifica situațiile în care necesită surfactant imediat sau cele care vor eșua din punctul de vedere al anumitor terapii de ventilație. Deci, ecografia funcțională pulmonară este esențială.”

În ceea ce privește clamparea tardivă a cordonului ombilical, prof. dr. Simona Vlădăreanu a menționat că acest lucru este posibil dacă nou-născutul respiră spontan, nu necesită o resuscitare extensivă. În situații mai dificile, în care se anticipează necesitatea unei resuscitări, ”dacă avem posibilitatea să alăturăm mesei de naștere masa de resuscitare neonatală iarăși acest lucru se poate face în beneficiul acelui pacient, o clampare de 30 sau maxim 60 de secunde.”

Articolul precedentMedicii rezidenți vor încheia un contract cu UMF și un contract de muncă cu unitatea sanitară
Articolul următorEXCLUSIV Un studiu realizat la Spitalul Colentina arată că antibioticele nu salvează pacienți COVID