Ministerul Sănătății: Consumul de antibiotic din România, cu peste 70% peste media europeană

0
135

Ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi, ceea ce situează țara noastră în primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană, în ceea ce privește consumul, potrivit Ministerului Sănătății.

„Creșterea continuă a rezistenței microbiene la antibiotice a atins în ultimii 15-20 de ani nivelul unei amenințări extrem de serioase la adresa sănătății populației la nivel planetar; fenomenul este o consecință nedorită a utilizării antibioticelor (fie ea justificată sau nu), precum și a transmiterii interumane a germenilor rezistenți. Una dintre modaliățile de manifestare a acestei probleme este aparitia de infecții nosocomiale cu germeni rezistenți la antibiotice, care aduc un risc considerabil pentru siguranța pacientului internat în unități medicale. Ca reacție la această evoluție au fost elaborate strategii și planuri de acțiune, atât de organisme internaționale specializate cum este Organizația Mondială a Sănătății, dar și la nivel politic național (inclusiv cu includerea în strategii de securitate națională) sau internațional (Uniunea Europeană)”, potrivit MS.

Reprezentanții MS trag un semnal de alarmă atenționând că situația din România este îngrijorătoare, având o cunoaștere limitată a dimensiunilor sale în țara noastră.

„Datele disponibile indică un nivel crescut al acestei rezistente și au fost parcurși prea puțini pași (inclusiv în comparație cu celelalte state europene) către controlul rezistenței microbiene”, potrivit MS.

De asemenea, potrivit MS perioada actuală poate fi caracterizată prin:

  • Nivel ridicat al consumului de AB (între primele cinci state din Europa, cu 70% peste media europeană; ceva mai mult de 3% din populația României folosește antibiotice în fiecare zi).
  • Utilizarea frecventa nejustificata de antibiotice cu risc sporit de selectare a rezistenței și de producere a dismicrobismelor; sunt utilizate în exces antibiotice de rezerva – cu spectru ultralarg; sunt utilizate mai puțin antibiotice care stimulează mai puțin rezistența microbiană și apariția de dismicrobisme.
  • Rezistența bacteriană: cunoaștere lacunară, dar nivel mare pe datele existente (primele locuri în Europa la germeni importanți în infecții nosocomiale și comunitare: MRSA, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli).
  • Infecții nosocomiale (cele apărute la pacienți care sunt/au fost recent internați) reprezintă o categorie importantă prin faptul că sunt produse mult mai frecvent de germeni multirezistenți și de aceea uneori necesită tratamente antibiotice de rezerva; problemele majore existente sunt: subraportarea majoră, măsuri insuficiente de control al acestor infecții (afirmație care poate fi susținută prin evoluția emergentă și endemicizarea infecțiilor cu Clostridium difficile în spitalele din România).
Articolul precedentGCS: 699 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 11 decese, în ultimele 24 de ore
Articolul următorMAE: Condițiile de intrare în Bulgaria, revizuite în contextul pandemiei de COVID-19