26.3 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    11 ianuarie – 100 de ani de la prima injecție cu insulină la om

    La 11 ianuarie 1922, Leonard Thompson, un adolescent de 14 ani, a devenit prima persoană căreia i-a fost făcută o injecţie cu insulină, la Toronto General Hospital, în Canada.

    Astfel, pe data de 11 ianuarie se împlinesc 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, prin efectuarea primei injecții care a reușit să salveze viața adolescentului canadian Leonard Thompson, de 14 ani, aflat în comă diabetică.

    Înainte de descoperirea insulinei, diabetul zaharat de tip 1, o formă severă de diabet, era o boală letală, iar dieta strictă, săracă în calorii, fără carbohidraţi, era singurul tratament eficient pentru cei bolnavi de diabet. Dar această metodă, cu un aport alimentar având uneori chiar sub 500 de calorii pe zi, avea consecinţele ei, iar înfometarea lentă epuiza bolnavii, lăsându-i semiinvalizi. Tratamentul dietetic necesita, de asemenea, o voinţă extrem de mare din partea pacienţilor, foarte puţini dintre ei reuşind să menţină diete cu conţinut scăzut de calorii pe termen lung, potrivit sciencehistory.org.

    Potrivit aceleiași surse, legătura dintre secreţiile pancreatice şi diabet a fost demonstrată pentru prima dată în 1889 de doi fiziologi germani de la Universitatea din Strasbourg, Oskar Minkowski şi Joseph von Mering. În timp ce investigau efectul secreţiilor pancreatice asupra metabolismului grăsimilor, cei doi a efectuat o pancreatectomie completă la un câine de laborator. La începutul anilor 1920, patru cercetători din Toronto – Frederick G. Banting, Charles H. Best, James B. Collip şi J.J.R. Macleod – au descoperit şi purificat insulina, creând un tratament nou şi eficient pentru diabet. În 1921, cercetătorii de la Universitatea din Toronto au început o serie de experimente menite să ducă în cele din urmă la izolarea şi producţia comercială de insulină – un hormon pancreatic esenţial pentru metabolizarea carbohidraţilor – şi tratamentul cu succes al diabetului, potrivit sciencehistory.org.

    Medicul canadian Frederick Grant Banting (1891-1941) a avut ideea unui experiment preliminar pentru a investiga în continuare relaţia dintre secreţiile pancreatice şi diabet. La 7 noiembrie 1920, Banting a adus această idee în atenţia lui John James Rickard Macleod (1876-1935), un fiziolog scoţian şi expert în metabolismul carbohidraţilor, la Universitatea din Toronto. La începutul carierei sale, Macleod publicase o serie de lucrări despre glicozurie, sau prezenţa zahărului în urină (o indicaţie comună a diabetului). Macleod a decis să-i pună la dispoziţie lui Banting un spaţiu de laborator şi câţiva câini, utilizaţi ca subiecţi experimentali.

    Macleod l-a repartizat pe Charles Herbert Best (1899-1978), fiziolog canadian, asistentul său de cercetare, pentru a lucra alături de Banting. Banting şi asistentul său, C.H. Best, şi-au început experimentele în mai 1921. În vara anului 1921, Banting şi Best au reuşit izolarea insulinei de la câinii folosiţi în laborator şi au pregătit un extract pancreatic eficient. Pancreatectomia a fost metoda de inducere a diabetului, anume, când tot ţesutul pancreatic a fost îndepărtat, câinii folosiţi în experiment au prezentat imediat semne de glicozurie, relatează heritage.utoronto.ca.

    Cei trei oameni de ştiinţă au început apoi pregătirile pentru aplicarea tratamentului cu insulină la subiecţi umani. Cu ajutorul biochimistului James Bertram Collip (1892-1965), de la departamentul de fiziologie al Universităţii din Toronto, ei au extras insulină cu o formulă destul de pură din pancreasul unor bovine de la abator.

    Acest extract de insulină a fost folosit pentru a-l trata pe Leonard Thompson, un pacient în vârstă de 14 ani, internat la Toronto General Hospital, aflat aproape pe moarte din cauza diabetului. Prima injecţie cu insulină, care i-a fost administrată la 11 ianuarie 1922, a avut un efect scăzut, potrivit heritage.utoronto.ca. De asemenea, Thompson a dezvoltat o reacţie alergică severă.

    În scurt timp, J.B.Collip a făcut progrese în purificarea insulinei, iar la 23 ianuarie 1922, o a doua doză de extract i-a fost administrată cu succes lui Leonard Thompson. Măsurătorile au indicat scăderea nivelului zahărului din sânge şi din urină şi revenirea lor la normal, starea pacientului îmbunătăţindu-se în mod considerabil. Leonard Thompson a mai trăit încă 13 ani, murind ulterior de pneumonie.

    Universitatea din Toronto a acordat imediat companiilor farmaceutice licenţa pentru a produce insulina. Până în 1923, insulina a devenit disponibilă pe scară largă, salvând nenumărate vieţi în întreaga lume, notează https://www.umassmed.edu.

    În 1923 Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină a fost acordat lui Frederick Grant Banting şi lui John James Rickard Macleod „pentru descoperirea insulinei”.

    GCS a anunțat aproape 8.900 de cazuri de persoane pozitive și 43 de decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 8.861 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 43 decese.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 11 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 8.861 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 43 decese. Nu sunt raportate decese anterioare”, au anunțat reprezentanții GCS.

    Record mondial: SUA, 1,35 de milioane de noi cazuri de COVID-19 într-o singură zi

    Statele Unite ale Americii au înregistrat un nou record în ceea ce privește numărul de cazuri noi de COVID-19, într-o singură zi.

    Luni, SUA au raportat 1,35 de milioane de noi infectări cu noul coronavirus, potrivit unei analize Reuters. Acest bilanț zilnic este cel mai mare înregistrat de vreo țară în pandemie.

    Recordul anterior a fost înregistrat pe 3 ianuarie, când au fost raportate 1,03 milioane de cazuri noi. În fiecare zi de luni este înregistrat un număr mare de cazuri din cauza faptului că multe state nu raportează în weekend, potrivit sursei citate.

    De asemenea, media pe șapte zile a cazurilor noi s-a triplat în două săptămâni. Astfel s-a ajuns la peste 700.000 de noi infectări pe zi.

    Pe de altă parte, în SUA și numărul pacienților COVID spitalizați a atins un record istoric, după ce s-a dublat în ultimele trei săptămâni, potrivit Reuters. Mai exact, vorbim de peste 136.604 persoane spitalizate cu COVID-19, peste recordul de 132.051 din ianuarie 2021.

    Numărul deceselor este în medie de 1.700 pe zi, în creștere față de cele aproximativ 1.400 raportate zilnic în perioada anterioară, dar cifrele sunt similare cu cele înregistrate la începutul acestei ierni.

    Oficiali din domeniul sănătăţii au avertizat că numărul mare de infecţii ar putea suprasolicita sistemul sanitar, chiar dacă varianta Omicron este potenţial mai puţin letală.

    Luni, CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a precizat că un vaccin anti-COVID-19 reproiectat să vizeze în mod specific varianta Omicron este probabil necesar. Acesta a mai adăugat că Pfizer ar putea avea unul gata de lansare până în luna martie.

     

    CEO-ul Pfizer, despre când va fi disponibil un vaccin adaptat la varianta Omicron

    O versiune a vaccinului anti-COVID-19 produs de Pfizer va fi disponibilă, dacă va fi nevoie, împotriva variantei Omicron în martie, a declarat CEO-ul grupului american, relatează AFP, potrivit presei internaționale.

    De asemenea, omologul său de la Moderna a evocat pregătirea unui vaccin similar pentru toamna acestui an

    „Nu ştiu dacă vom avea nevoie de el (vaccinul adaptat la Omicron – n.r.), şi nici cum va fi utilizat, dar noi vom fi pregătiţi. Uzina noastră a început deja producţia”, a declarat Albert Bourla, CEO-ul companiei Pfizer, pentru postul TV american CNBC.

    Albert Bourla a dezvăluit încă de la sfârşitul lunii noiembrie că grupul Pfizer a început să lucreze la o nouă versiune a vaccinului său anti-COVID-19 pentru a viza cu precădere varianta Omicron a noului coronavirus.

    „Sperăm să putem ajunge la un produs, care să protejeze mult mai bine împotriva infectărilor în special, deşi protecţia împotriva spitalizărilor şi a cazurilor severe este încă rezonabil de bună cu vaccinurile actuale, dacă aţi primit a treia doză”, a explicat Albert Bourla.

    Este nevoie de realizarea unor studii suplimentare pentru a şti dacă a patra doză de vaccin este necesară, a adăugat el.

    CEO-ul companiei Moderna, Stephane Bancel, a declarat la rândul lui că această companie americană lucrează la o doză de rapel pentru această toamnă, care va viza tot varianta Omicron. Noua versiune a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna va intra în curând în etapa studiilor clinice.

    „Discutăm în prezent cu reprezentanţii sectorului sanitar din lumea întreagă pentru a decide în legătură cu ceea ce noi credem că este cea mai bună strategie privind rapelul potenţial din toamna anului 2022”, a declarat el pentru CNBC.

    „Credem că noua versiune a vaccinului va conţine substanţa activă pentru a combate Omicron, dar ar putea conţine şi alte elemente”, a adăugat Stephane Bancel.

    „Trebuie să fim atenţi şi să încercăm să ne păstrăm avantajul în faţa virusului, nu să rămânem în urma lui”, a subliniat CEO-ul companiei Moderna.

    Raed Arafat, despre apariția diabetului juvenil la copiii infectați cu SARS-CoV-2

    Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a arătat că o analiză realizată de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (ECDC) a concluzionat că s-a putut observa o creștere a numărului cazurilor de diabet de tip 1 în rândul copiilor, situație pe care ECDC o corelează cu infecția cu virusul SARS-CoV-2.

    ”Vedem din ce în ce informații noi care apar – de exemplu, informația care a apărut la Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite, care corelează infectarea la copii cu apariția unui număr mai mare de copii cu diabet de tip I, diabet juvenil. Se pare că sunt studii și analize făcute de către Centrul de Control al Bolilor din Statele Unite, care e un centru foarte serios, analizând foarte multe date din sistemul lor de asigurări, și unde spune că au apărut mai multe cazuri decât de obicei de tip I și se corelează cu infectarea cu SARS-CoV-2”, a declarat șeful DSU, luni seară, la B1TV.

    Totodată, dr. Raed Arafat a mai atras atenția că virusul SARS-CoV-2 nu generează o boală tocmai simplă.

    ”Noi tot timpul vorbim de vaccinare și efectul ei pe termen lung, dar uităm ce? Tot timpul am avertizat și am spus, nu eu, și lumea științifică a zis acest lucru – atenție, COVID nu e o boală simplă. Există așa-zisul ”long COVID”, sau COVID pe termen lung, și asta arată impactul COVID pe sănătatea omului pe termen mai lung. Se pare că unul dintre aceste efecte, dacă continuă această analiză și confirmă ce este deja publicat, este apariția la un anumit procent dintre copiii infectați cu SARS-CoV-2 a diabetului de tip I”, a mai explicat Arafat.

     

    Dr. Raed Arafat: Obligația DSU și MS este să fim pregătiți pentru ce poate fi mai rău

    Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) a declarat că estimările autorităților vizează o creștere a numărului noi de cazuri de persoane cu COVID-19, însă rămâne de văzut care va fi ritmul cu care se va întâmpla acest lucru.

    Luni, România a înregistrat luni peste 4.104 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    ”Noi am avut niște creșteri serioase. Vedem săptămâna aceasta cum vom fi. Faptul că am avut două-trei zile la 6.000 de cazuri nu trebuie să ne liniștească. Astăzi (luni – n.r.) au fost 4.000, dar știm foarte bine că era perioadă de weekend, se testează mai puțin, deci noi totuși ne așteptăm să avem creștere mai departe. Să vedem care va fi modalitatea de creștere, cât de încet sau cât de repede o să fie”, a declarat luni seara dr. Raed Arafat la B1TV.

    În ceea ce privește numărul pacienților COVID-19 internați la Terapie Intensivă, șeful DSU a precizat că aici asistăm la o fază de platou.

    ”La Terapie Intensivă suntem pe un platou, suntem pe un platou de câteva zile, de 400 de cazuri. Mai crește cu câteva, mai scade cu câteva, dar e un platou. Să vedem cât se menține acest platou, dacă începe din nou să crească sau rămâne platoul acesta și crește doar numărul cazurilor mai ușoare. Sunt foarte multe variabile cu care putem să ne întâlnim. Cum v-am zis, obligația noastră, a Ministerului Sănătății este să fim pregătiți pentru ce poate fi mai rău, în speranța că totuși nu vom ajunge la astfel de situații”, a mai subliniat Arafat.

     

    Ministrul Sănătății, vizită la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța

    Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, se deplasează marți la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, unitate medicală care a fost afectată de un incendiu în 2021.

    Ministrul va discuta cu autorităţile locale şi cu echipa de conducere a spitalului în vederea redeschiderii unităţii pentru a acorda asistenţă medicală în condiţii de siguranţă pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, informează Ministerul Sănătății.

    Reamintim că pe data de 1 octombrie 2021 a avut loc un incendiu la secţia Anestezie Terapie Intensivă din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, unde 7 pacienți și-au pierdut viața. Toţi cei internaţi au fost evacuaţi şi spitalizaţi în unităţi medicale din judeţ. Dintre aceştia, cinci au decedat ulterior.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, luni, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 25.392 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson   dintre care 6.440 reprezintă prima doză, 3.850 – doza a doua şi 15.102 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.075.236 doze de vaccin pentru 7.994.078 de persoane, 7.887.722 primind schema completă şi 2.148.532 imunizându-se cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 12 reacţii adverse, 11 de tip general şi una de tip local.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.776 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.161 de tip local şi 17.615 de tip general.

    Ministerul Sănătății: Primele doze de vaccin anti-COVID pentru copiii de 5-11 ani sosesc în România în perioada 21-25 ianuarie

    Prima tranșă de vaccin pediatric anti COVID-19, de peste 100.000 de doze, destinat vaccinării copiilor cu vârste între 5-11 ani, va ajunge în România în perioada 21-25 ianuarie, informează Ministerul Sănătății.

    ”În perioada 21-25 ianuarie 2022 va fi livrată de către producător prima tranșă de vaccin pediatric anti COVID-19 destinat vaccinării copiilor cu vârste între 5-11 ani. Este vorba despre 114 000 de doze care vor fi distribuite la centrele de vaccinare pentru administrare la copiii din grupa de vârstă menționată”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunțat deja că platforma de programare a fost actualizată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, iar programările pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani se pot efectua după ce vaccinul va fi disponibil în România.

    Imunizarea se poate efectua atât în centrele de vaccinare stabilite, cât şi în cabinetele medicilor de familie.

    Conform CNCAV, la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani doza de Comirnaty (Pfizer) este mai mică decât cea utilizată la persoanele cu vârsta de peste 12 ani (10 micrograme comparativ cu 30 micrograme), însă ca şi în cazul celorlalte grupe de vârstă vaccinul se administrează sub formă de două doze, intramuscular, la un interval de 21 de zile.

    „Riscul de miocardită la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 11 ani este extrem de scăzut, fiind mult sub cel observat pentru categoria 12 – 17 ani. Doar 12 cazuri de miocardită au fost înregistrate la 8,7 milioane de doze administrate în SUA la această categorie de vârstă. La băieţi, după doza 1 nu a fost înregistrat niciun caz, iar după doza 2 au fost înregistrate 4,3 cazuri la un milion de doze administrate, rata bazală de miocardită în populaţia nevaccinată fiind de 0,2 – 1,9 cazuri la un milion de persoane în interval de şapte zile”, a precizat CNCAV.

    MS: Și copiii pot să prezinte manifestări long COVID-19 după infecția cu SARS-CoV-2

    Copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani care se infectează cu virusul SARS-CoV-2 riscă să prezinte și forme grave de COVID-19, observându-se că și ei, nu doar adulții, pot să prezinte manifestări clinice persistente, „Long COVID-19” după infecție, a precizat Ministerul Sănătății.

    Ministerul Sănătății a publicat o serie de răspunsuri la cele mai frecvente întrebări despre vaccinurile împotriva COVID-19 utilizate la copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, răspunsuri oferite de prof. univ. dr. Doina Anca Pleșca, departamentul de Pediatrie, Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, și Dr. Anca Drăgănescu, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. dr. Matei Balș”, București.

    „Date publicate în octombrie 2021 de Centrul de Control și Supraveghere al Bolilor din SUA (CDC) au arătat că în rândul acestei populații pediatrice cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani au fost înregistrate peste 8.300 de spitalizări legate de COVID-19 și aproape 100 de decese din cauza acestei afecțiuni. În prezent se apreciază că boala COVID-19 este una dintre primele 10 cauze de deces printre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani din SUA. În plus, s-a observat că și copiii, nu doar adulții, pot să prezinte manifestări clinice persistente (”Long COVID-19”) după infecție”, a precizat Ministerul Sănătății.

    De asemenea, potrivit aceleiași surse, copiii care prezintă COVID-19 pot dezvolta, de asemenea, complicații la distanță cum ar fi sindromul inflamator multisistemic (MIS-C). Acest sindrom este o afecțiune multiorganică în care diferite organe ale corpului (inima, plămânii, rinichii, creierul, pielea, ochii sau tubul digestiv) se inflamează determinând manifestări clinice variate, extrem de severe.

    Din aprilie 2020 până în octombrie 2021, în SUA au fost raportate peste 2.300 de cazuri de MIS-C la copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, se arată în răspunsurile MS.

    Potrivit aceleiași surse, copiii care prezintă comorbidități (boli cronice respiratorii, renale, hepatice, cardiace, malignități, boli inflamatorii intestinale, imunodepresie de diferite cauze) sunt mai expuși riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19 după infecția cu virusul SARS CoV-2 în comparație cu copiii sănătoși.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.