26.3 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Varianta Omicron: Peste jumătate din populația Europei, infectată în următoarele săptămâni, estimează OMS

    Peste jumătate din populația Europei ar urma să fie infectată cu varianta Omicron a coronavirusului în următoarele șase-opt săptămâni, a declarat, marți, Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, citat de Reuters.

    Europa a înregistrat peste șapte milioane de cazuri de COVID în prima săptămână a anului 2022, reprezentând mai mult decât dublarea într-o perioadă de două săptămâni, a spus Hans Kluge, într-un briefing de presă.

    „În acest ritm, Institutul pentru Valori și Evaluare a Sănătății estimează că peste 50% din populația din regiune va fi infectată cu Omicron în următoarele șase până la opt săptămâni”, a spus Kluge.

    Această variantă are mutații „care îi permit să adere mai ușor la celulele umane și poate infecta chiar și persoanele care au fost infectate sau vaccinate anterior”, a adăugat reprezentantul OMS.

     

    GCS: 8.861 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 415 pacienți

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.861 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 4.757 mai mult decât în ziua anterioară. 991 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până marți, pe teritoriul României au fost confirmate 1.857.502 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 15.459 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.760.487 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 59.070 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 10.01.2022 (10:00) – 11.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 43 de decese (22 bărbați și 21 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bihor, Botoșani, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman și Municipiul București.

    Dintre cele 43 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 ani, 5 la categoria de vârstă 50-59 ani, 7 la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    41 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, un pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Din totalul de 43 de pacienți decedați, 38 au fost nevaccinați și 5 vaccinați. Cei 5 pacienți vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.023, cu 245 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 415 persoane, cu 1 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 415 pacienți internați la ATI, 30 au certificat care atestă vaccinarea.

    Din totalul pacienților internați, 173 sunt minori, 165 fiind internați în secții, cu 35 mai mult decât în ziua anterioară și 8 la ATI, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.226.970 de teste RT-PCR și 6.397.112 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 22.619 teste RT-PCR (11.611 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.008 la cerere) și 50.907 teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 29.721 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 2.975 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 47.595 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 61 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.700 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 858 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 10 ianuarie, 1.283 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 310.850 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    100 de ani de la prima injecție cu insulină: Prof. Dr. Timar, despre insulinele viitorului

    Prof. Dr. Bogdan Timar, decan al Facultății de Medicină Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, a declarat vorbit, cu ocazia marcării a 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, despre progresele înregistrate în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor.

    Astfel, prof. Dr. Bogdan Timar a vorbit despre cercetările privind apariția unei insuline care poate să fie administrată o singură dată pe săptămână, dar și despre cercetările în privința insulinei care poate fi administrată oral.

    „Avem anumite dezvoltări în ceea ce privește insulina bazală, practic acea insulină care vrem să acționeze pe întreg timpul zilei. Și aici au apărut analogi bazali de insulină care aveau menirea de a avea o acțiune cât mai plată posibil și cât mai prelungită posibil, și aceștia au ajuns la generația a doua, existând progrese importante în ceea ce privește dezvoltarea insulinelor, având orizonturi pentru o insulină care poate să fie administrată o singură dată pe săptămână”, a declarat prof. Dr. Bogdan Timar.

    De asemenea, prof. Dr. Bogdan Timar a spus că în acest moment, există în cercetare tipuri de insulină care pot fi administrate oral, fără să mai fie necesară injectarea.

    „Ne aflăm în acest moment, dar desigur, există perspective de viitor și în ceea ce privește dezvoltarea insulinei pentru că există în cercetare tipuri de insulină care pot fi administrate oral. Practic, se lucrează la o administrare orală ca să nu mai fie necesară injectarea de insulină. Se utilizează diverși mediatori, vorbim aici de nanotehnologii care permit această administrare și absorbție la nivelul mucoasei gastrice. Sunt în dezvoltare, nu sunt disponibile în acest moment, dar și mai spectaculoase sunt acele insuline pe care le numim insuline inteligente, care acționează în funcție de valoarea glicemiei. Oarecum se apropie mai mult de ceea ce se întâmplă în biologie, sunt niște insuline inactive. Practic, ne administrăm o doză mare de insulină, care este inactivă și ea devine activă doar pe măsură ce valoarea glicemiei crește, astfel încât putem să administrăm multă insulină fără să avem risc de hipoglicemie, iar în momentul în care valoarea glicemiei începe să crească, această insulină va deveni activă și va scădea glicemia astfel încât o persoană cu diabet zaharat tip I va avea glicemii normale pe tot parcursul administrării acestei insuline. Dincolo de asta, alte intervenții ce vizează administrarea insulinei, vizează tehnologia și dezvoltarea pancreasului artificial”, a declarat prof. dr. Bogdan Timar.

    Totodată, prof. dr. Bogdan Timar a vorbit și despre analogi de insulină, care sunt insuline care pleacă de la structura insulinei umane, dar care au niște mici modificări ce le fac să se absoarbă mai repede în sânge după injecție și să acționeze mai rapid.

    „S-a încercat dezvoltarea a ceea ce se numesc analogi de insulină, care sunt insuline care pleacă de la structura insulinei umane, dar care au niște mici modificări ce le fac să se absoarbă mai repede în sânge după injecție și să acționeze mai rapid. Practic, ceea ce ne dorim noi acum de la un analog de insulină este să intre cât mai repede în acțiune pentru ca pacientul să-și poată face insulina chiar când se pune la masă sau în anumite situații chiar și după ce a finalizat masa, iar acțiunea acesteia să fie cât mai scurtă, pentru a nu mai avea acțiune după ce s-a terminat absorbția glucidelor din timpul meselor, apărând astfel analogii rapizi de insulină care îndeplineau aceste criterii și mai apropiat de ceea ce ne dorim noi, analogii ultrarapizi de insulină”, a explicat prof. dr. Bogdan Timar.

    Declarațiile sale au fost făcute în cadrul unui eveniment online prilejuit de marcarea a 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, prin efectuarea primei injecții care a reușit să salveze viața adolescentului canadian Leonard Thompson, de 14 ani, aflat în comă diabetică.

     

    Studii clinice: Varianta Omicron are o rată mult mai mare de purtători asimptomatici decât variantele anterioare

    Rezultatele preliminare din două studii clinice efectuate în Africa de Sud sugerează că varianta Omicron a SARS-CoV-2 are o rată mult mai mare de purtători asimptomatici decât variantele anterioare.

    Acest aspect ar putea explica de ce varianta Omicron s-a răspândit atât de rapid în întreaga lume, scrie uktimenews.com, care citează Reuters.

    Studiile, dintre care unul a fost realizat când infecțiile cu Omicron au crescut în Africa de Sud luna trecută și altul care a reeșantionat participanții în aceeași perioadă, au descoperit un număr mult mai mare de oameni care a fost testat pozitiv pentru coronavirus, dar nu a prezentat niciun simptom în comparație cu testele anterioare.

    În studiul Ubuntu care evaluează eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 Moderna la persoanele care trăiesc cu HIV, 31% din 230 de participanți testați au fost pozitivi, cu cele 56 de mostre disponibile pentru analiza de secvențiere verificate ca fiind Omicron.

    ”Acest lucru contrastează puternic cu rata de pozitivitate pre-Omicron, care a variat de la mai puțin de 1% la 2,4%”, au spus cercetătorii într-un comunicat, potrivit sursei citate.

    Într-un subgrup al studiului Sisonke care evaluează eficacitatea vaccinului anti-COVID-19 Johnson & Johnson, rata medie de ”purtare asimptomatică” a crescut la 16% în perioada Omicron, comparativ cu 2,6% în timpul Beta și Delta.

    ”Studiul Sisonke a inclus 577 de subiecți vaccinați anterior, rezultatele sugerând o rată mare de transport chiar și la cei despre care se știe că sunt vaccinați”, au spus cercetătorii.

    Ei au adăugat că ”rata mai mare de ”purtare asimptomatică” este probabil un factor major în răspândirea rapidă și pe scară largă a variantei, chiar și în rândul populațiilor cu rate anterioare ridicate de infectare cu coronavirus”, mai informează sursa citată.

    Africa de Sud a înregistrat o creștere a infecțiilor cu COVID-19 începând cu sfârșitul lunii noiembrie 2021, în perioada în care oamenii de știință au alertat lumea despre varianta Omicron. Dar de atunci numărul de cazuri noi a scăzut, iar primele indicii arată că valul a fost marcat de o boală mai puțin gravă decât precedentele.

    INSP anunță transmiterea comunitară susținută, la nivel național, a variantei Omicron a SARS-CoV-2

    Institultul Național de Sănătătate Publică anunță, marți, că au fost intrunite criteriile de transmitere comunitară susținută, la nivel național, a variantei Omicron a SARS-CoV-2. Până la 9 ianuarie, în România au fost detecate 295 de cazuri de infectare cu Omicron.

    „În săptămâna 01/2022 (3-9 ianuarie) au fost întrunite criteriile de transmitere comunitară susținută, la nivel național, a variantei Omicron”, se precizează în Raportul săptămânal al INSP.

    Potrivit INSP, din cele 295 de cazuri de infectare cu varianta Omicron a SARS-CoV-2:

    • 28,1% (83 cazuri) au avut istoric de călătorie în UK (32), Italia (11), Africa de Sud (8), Tanzania (6), Nigeria (5), Spania (4), SUA (3), Austria (2), Bulgaria (2), EAU (2), Franta (2), Belgia (1), Cipru (1), Mexic (1), Olanda (1), Portugalia (1), RD Congo (1);
    • 9,2% (27 cazuri) se află în 18 focare, toate familiale, însumând 58 cazuri de COVID-19. Focarele au fost depistate în mun.București (10) și județele Cluj (2), Iași (2), Argeș (1), Brașov (1), Călărași (1), Prahova (1). Dintre cazurile din focare, pentru 11 a fost menționat istoric de călătorie/contact cu persoană sosită din Franța (1), Spania (1), SUA (1), respectiv UK (8);
    • 4,4% (13 cazuri) au avut legătură epidemiologică cu caz COVID-19;
    • 45,8% (135 cazuri) nu au nicio legătură epidemiologică menționată;
    • 12,5% (37 cazuri) – nu au putut fi contactate.

    În săptămâna 01/2022 au fost întrunite criteriile de transmitere comunitară susținută, la nivel național, a variantei Omicron:

    • % județe în care au fost detectate cazuri confirmate cu varianta Delta >50:
      Până în S 01/2022 inclusiv au fost înregistrate cazuri în 30 județe și mun.București (74%).
    • Cazurile să provină din toate regiunile țării:
      Până în S 01/2022 inclusiv au fost înregistrate cazuri în toate regiunile României.
    • Absența legăturii epidemiologice cu cazuri confirmate/a istoricului de călătorie la peste 50% din cazuri:
      Până în S 01/2022 inclusiv cazurile fără legătură epidemiologică reprezintă 52,3% din total. Au fost excluse din calcul cazurile care nu au putut fi contactate

    Dintre cele 295 cazuri confirmate cu varianta Omicron, 192 (65%) fuseseră vaccinate, din care 191 (99%) cu schemă de vaccinare completă.

    „Amintim faptul că unul dintre criteriile de selecție a cazurilor de COVID-19 pentru secvențiere este vaccinarea, așa încât proporția de cazuri vaccinate din totalul de cazuri confirmate cu varianta Omicron nu reflectă situația din populația generală, ci dintr-un grup selectat. Intervalul dintre data finalizării schemei complete de vaccinare și data recoltării probei a
    fost de 15-351 zile, cu o medie de 208 zile și o mediană de 224 zile”, precizează INSP.

    Potrivit raportului INSP, Nu a fost înregistrat niciun deces la cazuri confirmate cu varianta Omicron.

     

    Ce spun studiile despre testare rapidă pentru Omicron. Este suficient testul nazal?

    Unii oameni de știință sunt de părere că varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 poate fi transmisă în momentul în care aceasta se regăsește la nivelul gâtului și a salivei, adică înainte ca virusul să ajungă la nivelul nasului. Prin urmare, cercetătorii cred că doar testarea prin tamponare nazală nu ar fi suficientă deoarece nu ar detecta virusul dacă acesta nu a ajuns la nivelul nasului. Astfel devin necesare și testele din gât sau din salivă.

    Un studiu recent restrâns din SUA a susținut această părere. Testele PCR ale salivei de la 29 de persoane infectate cu Omicron au detectat virusul în medie cu trei zile înainte ca probele de nas să fie pozitive în testele de antigen, scrie Reuters.

    În general, testele rapide au o sensibilitate mai mică decât testele PCR procesate în laborator, ceea ce înseamnă că produc mai multe rezultate fals negative. Dar dacă testul este pozitiv, aproape sigur este vorba despre COVID-19, ceea ce face din testele antigene un instrument puternic în combaterea pandemiei, deoarece cererea de teste PCR din cauza Omicron copleșește laboratoarele, spun cercetătorii.

    Ca urmare a unor studii recente, unii experți din Statele Unite au sfătuit acum utilizatorii de teste de antigen să tamponeze gâtul înainte de a tampona nasul, potrivit sursei citate.

    Toate testele de antigen cu autorizații de utilizare de urgență de la U.S. Food and Drug Administration folosesc mostre nazale și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța tamponării gâtului acasă, spunând că utilizatorii ar trebui să urmeze instrucțiunile producătorilor.

    În Israel, un oficial înalt din domeniul sănătății a spus că oamenii care se autotestează pentru COVID-19 ar trebui să-și tamponeze gâtul, precum și nasul atunci când folosesc teste rapide de antigen, chiar dacă acestea contravin instrucțiunilor emise de producător.

    Alte țări, inclusiv Regatul Unit, au aprobat teste rapide antigen care tamponează atât gâtul, cât și nasul, sau doar nasul.

    În Germania, ministrul Sănătății a declarat că va studia cât de fiabile sunt testele rapide de antigen în detectarea variantei Omicron și va publica o listă cu cele mai precise produse.

    Polonia: Peste 100.000 de decese cauzate de COVID-19

    Numărul total de decese din Polinia cauzate de noul coronavirus a depășit marți 100.000, a declarat ministrul Sănătății, în timp ce țara se confruntă cu un al patrulea val al pandemiei de COVID-19.

    Numărul deceselor la un milion de locuitori a fost săptămâna trecută printre cele mai mari din lume, potrivit proiectului Our World in Data de la Universitatea din Oxford, de peste 57 față de aproximativ 34 în Statele Unite și 38 în Rusia, potrivit Reuters.

    ”Astăzi putem spune că este o altă zi tristă, mai ales pentru că am depășit nivelul de 100.000 de decese COVID-19”, a declarat ministrul Adam Niedzielski pentru postul privat TVN 24.

    Polonia se confruntă cu un număr constant ridicat de cazuri zilnice de COVID-19. Deși nu a raportat o creștere a cazurilor cauzate de varianta Omicron, a impus noi restricții în decembrie pentru a reduce răspândirea infecției.

    De luni, Ministerul Sănătăţii estimează că varianta Omicron a reprezentat între 7 şi 8% din cazurile noi zilnice.

    Niedzielski a spus că Polonia va raporta aproximativ 11.400 de cazuri noi de COVID-19 marți și 493 de decese legate de boală, potrivit sursei citate.

    Ziua cea mai neagră pentru Polonia a fost în aprilie 2021, când au fost consemnate 954 de decese, dar şi la sfârşitul lunii decembrie când au fost raportate 794 de decese într-o singură zi.

    Crește rata de incidență în București: 2,97 de cazuri la mia de locuitori

    Direcția de Sănătate Publică București a anunțat marți o rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Capitală de 2,97 de cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă.

    Luni, Capitala a înregistrat o rată de incidență de 2,57 la mia de locuitori.

    Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie 2021, respectiv 16,54 cazuri la mia de locuitori.

    11 ianuarie – 100 de ani de la prima injecție cu insulină la om

    La 11 ianuarie 1922, Leonard Thompson, un adolescent de 14 ani, a devenit prima persoană căreia i-a fost făcută o injecţie cu insulină, la Toronto General Hospital, în Canada.

    Astfel, pe data de 11 ianuarie se împlinesc 100 de ani de când insulina a fost folosită pentru prima dată pentru a trata diabetul la om, prin efectuarea primei injecții care a reușit să salveze viața adolescentului canadian Leonard Thompson, de 14 ani, aflat în comă diabetică.

    Înainte de descoperirea insulinei, diabetul zaharat de tip 1, o formă severă de diabet, era o boală letală, iar dieta strictă, săracă în calorii, fără carbohidraţi, era singurul tratament eficient pentru cei bolnavi de diabet. Dar această metodă, cu un aport alimentar având uneori chiar sub 500 de calorii pe zi, avea consecinţele ei, iar înfometarea lentă epuiza bolnavii, lăsându-i semiinvalizi. Tratamentul dietetic necesita, de asemenea, o voinţă extrem de mare din partea pacienţilor, foarte puţini dintre ei reuşind să menţină diete cu conţinut scăzut de calorii pe termen lung, potrivit sciencehistory.org.

    Potrivit aceleiași surse, legătura dintre secreţiile pancreatice şi diabet a fost demonstrată pentru prima dată în 1889 de doi fiziologi germani de la Universitatea din Strasbourg, Oskar Minkowski şi Joseph von Mering. În timp ce investigau efectul secreţiilor pancreatice asupra metabolismului grăsimilor, cei doi a efectuat o pancreatectomie completă la un câine de laborator. La începutul anilor 1920, patru cercetători din Toronto – Frederick G. Banting, Charles H. Best, James B. Collip şi J.J.R. Macleod – au descoperit şi purificat insulina, creând un tratament nou şi eficient pentru diabet. În 1921, cercetătorii de la Universitatea din Toronto au început o serie de experimente menite să ducă în cele din urmă la izolarea şi producţia comercială de insulină – un hormon pancreatic esenţial pentru metabolizarea carbohidraţilor – şi tratamentul cu succes al diabetului, potrivit sciencehistory.org.

    Medicul canadian Frederick Grant Banting (1891-1941) a avut ideea unui experiment preliminar pentru a investiga în continuare relaţia dintre secreţiile pancreatice şi diabet. La 7 noiembrie 1920, Banting a adus această idee în atenţia lui John James Rickard Macleod (1876-1935), un fiziolog scoţian şi expert în metabolismul carbohidraţilor, la Universitatea din Toronto. La începutul carierei sale, Macleod publicase o serie de lucrări despre glicozurie, sau prezenţa zahărului în urină (o indicaţie comună a diabetului). Macleod a decis să-i pună la dispoziţie lui Banting un spaţiu de laborator şi câţiva câini, utilizaţi ca subiecţi experimentali.

    Macleod l-a repartizat pe Charles Herbert Best (1899-1978), fiziolog canadian, asistentul său de cercetare, pentru a lucra alături de Banting. Banting şi asistentul său, C.H. Best, şi-au început experimentele în mai 1921. În vara anului 1921, Banting şi Best au reuşit izolarea insulinei de la câinii folosiţi în laborator şi au pregătit un extract pancreatic eficient. Pancreatectomia a fost metoda de inducere a diabetului, anume, când tot ţesutul pancreatic a fost îndepărtat, câinii folosiţi în experiment au prezentat imediat semne de glicozurie, relatează heritage.utoronto.ca.

    Cei trei oameni de ştiinţă au început apoi pregătirile pentru aplicarea tratamentului cu insulină la subiecţi umani. Cu ajutorul biochimistului James Bertram Collip (1892-1965), de la departamentul de fiziologie al Universităţii din Toronto, ei au extras insulină cu o formulă destul de pură din pancreasul unor bovine de la abator.

    Acest extract de insulină a fost folosit pentru a-l trata pe Leonard Thompson, un pacient în vârstă de 14 ani, internat la Toronto General Hospital, aflat aproape pe moarte din cauza diabetului. Prima injecţie cu insulină, care i-a fost administrată la 11 ianuarie 1922, a avut un efect scăzut, potrivit heritage.utoronto.ca. De asemenea, Thompson a dezvoltat o reacţie alergică severă.

    În scurt timp, J.B.Collip a făcut progrese în purificarea insulinei, iar la 23 ianuarie 1922, o a doua doză de extract i-a fost administrată cu succes lui Leonard Thompson. Măsurătorile au indicat scăderea nivelului zahărului din sânge şi din urină şi revenirea lor la normal, starea pacientului îmbunătăţindu-se în mod considerabil. Leonard Thompson a mai trăit încă 13 ani, murind ulterior de pneumonie.

    Universitatea din Toronto a acordat imediat companiilor farmaceutice licenţa pentru a produce insulina. Până în 1923, insulina a devenit disponibilă pe scară largă, salvând nenumărate vieţi în întreaga lume, notează https://www.umassmed.edu.

    În 1923 Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină a fost acordat lui Frederick Grant Banting şi lui John James Rickard Macleod „pentru descoperirea insulinei”.

    GCS a anunțat aproape 8.900 de cazuri de persoane pozitive și 43 de decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 8.861 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 43 decese.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 11 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 8.861 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 43 decese. Nu sunt raportate decese anterioare”, au anunțat reprezentanții GCS.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.