19.9 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Cercetare: Excesul de greutate este un risc clar de cancer uterin

    Excesul de greutate crește substanțial riscul de a dezvolta cancer uterin, sugerează cercetările.

    De exemplu, dacă o femeie cu o înălțime de 1,65 m are cu 12,7 kg peste greutate normală, atunci riscul ei pentru un cancer uterin este aproape dublat, spun oamenii de știință.

    Cercetarea finanțată de Cancer Research UK (CRUK) a implicat 120.000 de femei din Marea Britanie, SUA și alte cinci țări, potrivit BBC.

    Specialiștii implicați în cercetare spun că menținerea unei greutăți sănătoase poate reduce riscul a 13 tipuri de cancer diferite. Alți factori de risc pot fi genele și hormonii.

    O teorie este că celulele adipoase pot trimite semnale care le spun altor celule să se dividă mai des, ceea ce poate duce la cancer. De exemplu, creșterea unor tipuri de cancer de sân este legată de hormonul feminin estrogen, pe care și celulele adipoase îl produc.

    Studiul CRUK, condus de o echipă de la Universitatea din Bristol și publicat în BMC Medicine, este unul dintre cele mai mari care analizează legătura dintre greutatea corporală și cancerul uterin.

    S-a analizat efectul creșterii în greutate pe tot parcursul vieții și a descoperit doi hormoni, insulina a jeun și testosteronul, legați de obezitate și cancer uterin.

    Cercetătorii speră că oamenii de știință vor putea utiliza în viitor medicamente care să regleze nivelul acestor hormoni la persoanele cu risc de a dezvolta cancer.

    ”Acest studiu este un prim pas interesant în modul în care analizele genetice ar putea fi utilizate pentru a descoperi exact modul în care obezitatea cauzează cancerul și ce se poate face pentru a-l combate”, a declarat cercetătorul principal Dr. Emma Hazelwood.

    La rândul său, dr. Julie Sharp, șeful CRUK pentru informații privind sănătatea, a precizat: ”Studii ca acesta întăresc faptul că supraponderalitatea sau obezitatea este a doua cea mai mare cauză de cancer în Marea Britanie și ne poate ajuta să începem să identificăm de ce.”

    ”Acest lucru va juca un rol esențial în descoperirea modului de prevenire și tratare a cancerului în viitor”, a mai spus Sharp.

    Potrivit sursei citate, una din 36 de femei din Marea Britanie dezvoltă cancer uterin și una din patru persoane diagnosticate este în perioada de premenopauză. Cel mai frecvent simptom este sângerarea vaginală anormală.

    Studiu: Cum poate modifica poluarea aerului țesutul pulmonar, crescând susceptibilitatea cancerului

    Oamenii de știință au identificat, în cadrul unui studiu, un mecanism care explică modul în care particulele fine de poluare a aerului ar putea cauza cancerul pulmonar.

    Descoperirile ar putea duce la noi abordări pentru prevenirea sau tratarea modificărilor pulmonare inițiale care duc la boală.

    Particulele fine (FPM) minuscule, inhalabile, găsite în poluanții atmosferici, au fost recunoscute ca fiind cancerigene de grup 1 și o amenințare substanțială pentru sănătatea globală. Cu toate acestea, mecanismul cauzator de cancer al FPM rămâne neclar.

    „În ciuda potențialului său de a provoca mutații, cercetările recente sugerează că FPM nu promovează direct – și chiar poate inhiba – creșterea celulelor canceroase pulmonare”, explică unul dintre autorii studiului, Zhenzhen Wang, cercetător asociat la Universitatea Nanjing (NJU) China.

    „Acest lucru sugerează că FPM ar putea duce la cancer prin mijloace indirecte care sprijină creșterea tumorii. De exemplu, unele studii sugerează că FPM poate împiedica celulele imune să se deplaseze acolo unde sunt necesare”, a declarat Zhenzhen Wang.

    Pentru a explora această posibilitate, Wang și echipa au colectat FPM din șapte locații din China și au studiat efectele sale asupra principalelor celule imunitare care se apără împotriva creșterii tumorii – numite celule T citotoxice (CTL). La șoarecii cărora li s-a administrat celule canceroase pulmonare care nu au fost expuși la FPM, CTL-urile au fost recrutate în plămân pentru a distruge celulele tumorale. În schimb, la șoarecii ai căror plămâni au fost expuși la FPM, infiltrarea CTL-urilor a fost întârziată – permițând potențial celulelor tumorale să se stabilească în țesutul pulmonar.

    Pentru a investiga de ce CTL-urile nu au intrat la fel de repede în plămânii expuși la FPM, echipa a studiat atât celulele T citotoxice, cât și structura țesutului pulmonar. Ei au descoperit că CTL-urile expuse la FPM și-au păstrat capacitatea de migrare, dar că expunerea la FPM a comprimat dramatic structura țesutului pulmonar și spațiile prin care se mișcă celulele imune. Au existat, de asemenea, niveluri mult mai mari de colagen – o proteină care oferă suport biomecanic pentru celule și țesuturi. Când echipa a studiat mișcarea CTL-urilor la șoareci, în țesutul pulmonar expus la FPM, CTL-urile s-au chinuit să se miște, în timp ce cei din țesutul netratat au putut să se miște liber.

    O analiză ulterioară a țesutului a arătat că modificările structurale au fost cauzate de creșterea unui subtip de colagen numit colagen IV, dar echipa încă nu știa cum FPM a declanșat acest lucru. Ei au găsit răspunsul când au analizat mai îndeaproape modificările structurale ale colagenului IV și enzima responsabilă pentru producerea lor – numită peroxidază. Această enzimă conduce la un tip specific de reticulare pe care s-a descoperit că expunerea la FPM îl provoacă și îl agravează în țesutul pulmonar.

    „Cea mai surprinzătoare descoperire a fost mecanismul prin care a avut loc acest proces”, spune Wang.

    „Enzima peroxidază s-a lipit de FPM din plămân, ceea ce a crescut activitatea acestuia. Luate împreună, aceasta înseamnă că oriunde FPM aterizează în plămân, creșterea activității peroxidazei duce la modificări structurale în țesutul pulmonar care pot menține celulele imune departe de celulele tumorale în creștere”, a mai spus acesta.

    „Studiul nostru dezvăluie un mecanism complet nou prin care particulele fine inhalate promovează dezvoltarea tumorii pulmonare”, conchide autorul principal Lei Dong, profesor la Școala de Științe ale Vieții, Universitatea Nanjing.

    „Oferim dovezi directe că proteinele care se lipesc de particulele fine pot provoca un efect semnificativ și negativ, dând naștere la activitate patogenă. Descoperirea noastră că peroxidaza este mediatorul acestui efect în țesutul pulmonar îl identifică ca o țintă specifică și neașteptată pentru prevenirea bolii pulmonare cauzate de poluarea aerului”.

    Experții OMS recomandă antiviralul produs de Pfizer pentru pacienţii COVID din grupe de risc

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ”recomandă ferm” tratamentul antiviral produs de grupul farmaceutic american Pfizer pentru pacienţii afectaţi de forme mai puţin severe de COVID-19, ”care au un risc mai ridicat de spitalizare”, informează AFP.

    Din punctul de vedere al experţilor OMS, tratamentul, comercializat sub denumirea de Paxlovid, ”este medicamentul potrivit” pentru pacienţii nevaccinaţi, vârstnici sau imunocompromişi, chiar dacă OMS continuă să considere vaccinarea ca fiind esenţială.

    Pentru acest tip de pacienţi şi de simptome, OMS a emis o ”recomandare limitată” pentru Remdesivir, pe care nu l-a recomandat până acum.

    Paxlovid este de preferat în comparaţie cu Molnupiravir de la Merck sau Remdesivir, precum şi faţă de anticorpii monoclonali, a precizat organizaţia într-un articol publicat vineri în British Journal of Medicine.

    Articolul subliniază că medicamentul propus de Pfizer ”reduce mai mult numărul de spitalizări în comparaţie cu alternativele, prezintă mai puţine riscuri potenţiale în comparaţie cu antiviralul Molnupiravir şi este mai uşor de administrat în comparaţie cu opţiuni intravenoase cum ar fi Remdesivir şi tratamentele pe bază de anticorpi”.

    Recomandarea este destinată persoanelor cu vârsta peste 18 ani şi nu se aplică femeilor însărcinate şi celor care alăptează.

    Nu se aplică pacienţilor care prezintă riscuri scăzute de complicaţii întrucât efectele pozitive sunt minime.

    Experţii au renunţat totodată să ofere vreo recomandare în ceea ce priveşte pacienţii care suferă de o formă gravă sau critică de COVID-19 din ”lipsa datelor clinice”.

    Paxlovid trebuie administrat pe cale orală timp de cinci zile consecutiv şi mai ales la mai puţin de cinci zile de la apariţia simptomelor.

    În cazul Remdesivir, recomandarea este de până la şapte zile după apariţia simptomelor.

    MS: Nouă decese la pacienți cu COVID-19, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 218 persoane

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 974 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 89 mai puțin față de ziua anterioară. 112 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 114 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.249, cu 118 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 218 persoane, cu 11 mai puțin față de ziua anterioară. Dintre cei 218 pacienți internați la ATI, 191 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 83 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 6 mai puțin decât în ziua anterioară. Niciun minor nu este internat la ATI.

    Până astăzi, 65.412 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 21.04.2022 (10:00) – 22.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 9 decese (3 bărbați și 6 femei), niciunul anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 9 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 1 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani și 5 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 9 pacienți decedați, 6 au fost nevaccinați și 3 vaccinați. 1 dintre pacienții vaccinați care a decedat avea vârsta cuprinsă între 60-69 de ani și 2 aveau vârsta peste 80 de ani.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.884 teste RT-PCR (2.520 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.364 la cerere) și 13.441 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.943.022 teste RT-PCR și 9.630.825 teste rapide antigenice.

    Cercetătorii de la Johns Hopkins identifică o posibilă modalitate pentru tratarea sclerozei laterale amiotrofice

    Scleroza laterală amiotrofică (SLA) este o afecțiune neurodegenerativă care slăbește mușchii în timp, afectând funcția fizică și ducând în cele din urmă la deces.

    Până în acest moment, nu există o cauză unică a bolii și nici un remediu cunoscut.

    Cu toate acestea, cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au găsit o posibilă oportunitate în timpul tratamentului SLA care să vizeze celulele din sistemul nervos central ce afectează funcția motorie vitală.

    Echipa de cercetare consideră că un subtip de celule, numite astrocite, este implicat activ în moartea neuronilor motori, care permit oamenilor să se miște, să vorbească, să înghită și să respire, trimițând comenzi de la creier către mușchii care îndeplinesc aceste funcții. Disfuncția în cadrul astrocitelor ar putea fi, prin urmare, o țintă viabilă pentru tratamentul SLA.

    ”Credem că acest lucru este deosebit de important, deoarece disfuncția astrocitelor este activă după debutul simptomelor la pacienții cu SLA”, spune Nicholas Maragakis, profesor de neurologie la Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins și director medical al Unității de studii clinice a SLA din Johns Hopkins.

    ”Această descoperire ne poate permite să țintim anomaliile astrocitelor pentru tratamentul SLA”, a mai spus profesorul.

    În studiul lor, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au analizat țesuturile creierului și măduvei spinării de la pacienți cu SLA și au observat că o anumită proteină astrocitară, conexina 43, acționează ca un por deschis care trimite factori toxici neuronilor motori din astrocite. Porul a fost deosebit de activ la pacienții cu SLA care au antecedente familiale de boală și la cei care au contractat boala într-un mod sporadic.

    Echipa de cercetare a fost, de asemenea, capabilă să dezvolte linii de celule stem de la pacienții cu SLA și să le dezvolte în astrocite. Ei au descoperit că aceste astrocite au indus moartea neuronului motor prin hemicanale, proteine ​​care oferă căi pentru mișcarea moleculelor între celule.

    ”Aceasta este o nouă cale despre care am demonstrat că este prezentă în țesuturile SLA, modelele animale și celulele stem derivate de la pacient”, spune Maragakis.

    De asemenea, este interesant faptul că această proteină specială pare să fie crescută în lichidul cefalorahidian de la pacienții cu SLA și ar putea servi ca un biomarker important. Aceasta este o adevărată abordare a medicinei de precizie față de boală.

    SLA afectează până la 30.000 de oameni în Statele Unite, cu 5.000 de cazuri noi diagnosticate în fiecare an. Sunt în curs de dezvoltare produse farmaceutice care ar putea bloca acest hemicanal, spune Maragakis, iar în timpul studiului, echipa sa a arătat că un medicament dezvoltat inițial pentru a trata migrenele și epilepsia ar putea bloca moartea neuronului motor indusă de astrocite în liniile de celule stem SLA umane și animale.

    Studiul oferă tot mai multe dovezi că astrocitele joacă un rol în răspândirea SLA. Echipa de cercetători va încerca să stabilească de ce acest hemicanal este atât de activ în astrocitele SLA, oferindu-le o mai bună înțelegere a modului în care boala progresează.

    Doliu în hematologia și medicina românească: Prof. dr. Dan Coliță s-a stins din viață

    Societatea Română de Hematologie (SRH) regretă profund trecerea în neființă a distinsului profesor doctor Dan Coliță, personalitate marcantă a hematologiei românești care a avut o contribuție definitorie în dezvoltarea activității de transplant medular în România și creator de școală medicală în acest domeniu.

    Prof. dr. Dan Coliţă a fost membru al Academiei de Științe Medicale, a fost şeful Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular din cadrul Institutului Fundeni, de altfel cea mai veche și cea mai mare unitate medicală cu acest profil din România.

    Prof. dr. Dan Coliță a fost membru fondator al Compartimentului de Transplant Medular, unitate ale cărei baze au fost puse în anul 2000.

    Profesorul Coliță a fost cel care a coordonat echipa de medici ce a realizat primul transplant de măduvă efectuat în Capitală, la Clinica de Hematologie a Spitalului Clinic Fundeni.

    Prof. dr. Dan Coliță a condus Secția de Hematologie din interiorul Societății de Medicină Internă, sub forma căreia funcționa în decada 60 Societatea de Hematologie.

    ”Din 1992, când Societatea Română de Hematologie (SRH) a devenit societate științifică de sine stătătoare, și până în 2002 regretatul profesor a condus cu multă dăruire și profesionalism societatea noastră. Profesorul Coliță s-a remarcat, pe lângă activitatea științifică, academică, clinică, și printr-o activitate publicistică bogată. Din 1997 a fost președintele colectivului de redacție al Revistei editate de SRH, ”Documenta Haematologica – serie nouă”, publicație comună a SRH și a Societății Naționale de Transfuzie Sanguină din România. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, a transmis Societatea Română de Hematologie.

    Ministerul Sănătăţii mai are de primit în aprilie, mai şi iunie nouă milioane de doze de vaccin anti-COVID

    Ministerul Sănătăţii mai are de primit în aprilie, mai şi iunie nouă milioane de doze de vaccin anti-COVID, a declarat, joi, ministrul Alexandru Rafila.

    „Depozitele sunt pline şi din păcate nu avem la dispoziţie un mecanism acceptabil care să facă posibilă amânarea livrării cel puţin a acestor doze, în condiţiile în care este aproape imposibil în momentul de faţă să le comercializezi. Multe state europene au depozitele pline. Ceea ce am reuşit noi să vindem în ianuarie şi februarie, 7,5 milioane de doze de vaccin, care au însemnat o economie de aproximativ 150 de milioane de euro în momentul de faţă, nu mai este posibil şi ideea noastră este să putem să găsim o abordare la nivelul Comisiei Europene, întrucât Comisia Europeană este cea care a încheiat aceste contracte iniţiale, cât să putem să găsim o soluţie în care să nu risipim nici vaccinurile, nici fondurile publice şi să le oferim în continuare celor care au nevoie de ele”, a spus Alexandru Rafila.

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri că Ministerul Sănătăţii derulează o analiză având ca scop costurile unei eventuale decizii de renunţare din partea României la contractele pentru dozele de vaccin anti-COVID de anul acesta şi anul viitor.

    Metodologia de raportare a pierderilor de vaccin anti-COVID-19, reglementată printr-o Hotărâre de Guvern

    Guvernul a reglementat, prin hotărâre, metodologia de raportare a pierderilor de vaccin anti-COVID-19.

    Astfel, potrivit unui comunicat al Executivului, prin metodologia stabilită în cuprinsul hotărârii, entităţile implicate în procesul de depozitare, distribuţie şi utilizare a vaccinurilor împotriva COVID 19, respectiv depozitul naţional şi depozitele regionale de stocare şi distribuţie, depozitele din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, centre de vaccinare şi cabinetele medicilor de familie şi care sunt înregistrate ca utilizatori ai Registrului Electronic Naţional de Vaccinare, au obligaţia înregistrării pierderilor de vaccinuri împotriva COVID-19.

    „Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti monitorizează lunar raportarea pierderilor de vaccin de către centrele de vaccinare şi de cabinetele medicilor care desfăşoară activitatea de vaccinare. Institutul Naţional de Sănătate Publică monitorizează lunar raportarea pierderilor de vaccin de către centrele de depozitare. De asemenea, INSP, cu informarea Ministerului Sănătăţii, monitorizează pierderile de vaccin împotriva COVID-19, prin centralizarea rapoartelor din RENV, pe tip de utilizator/judeţ/lot/produs, într-un anumit interval de timp”, se arată în comunicat.

    Conform prevederilor articolului 8 din OUG 3/2021, precizează sursa citată, pentru vaccinurile împotriva COVID-19 sunt admise pierderi anuale cantitative şi valorice în limită maximă de 25% calculate pentru întregul lanţ de depozitare, distribuţie şi consum al vaccinurilor.

    „Pierderile înregistrate se raportează distinct, în baza documentelor justificative, de fiecare entitate implicată în procesul de vaccinare”, se arată în comunicat.

    Câte cazuri de gripă clinică au fost raportate la nivel național, în ultima săptămână

    Institutul Naţional de Sănătate Publică informează joi că, în săptămâna 11 – 17 aprilie, au fost raportate şapte cazuri de infecţii respiratorii acute severe (SARI), cu trei mai puţine faţă de săptămâna precedentă.

    În aceeaşi perioadă a sezonului trecut nu s-au înregistrat cazuri de infecţii respiratorii acute severe.

    La nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) a fost de 51.609, de 1,5 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (36.361) şi cu 20,7% mai mic comparativ cu cel din săptămâna anterioară.

    Au fost raportate la nivel naţional 1.646 de cazuri de gripă clinică.

    Conform INSP, au fost înregistrate şi primele trei decese confirmate cu virus gripal:

    • un bărbat de 58 de ani, din judeţul Timiş, având condiţii medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal, confirmat cu virus gripal tip A, subtip H3, data decesului – 14 aprilie;
    • o femeie de 78 de ani, din judeţul Olt, fără condiţii medicale preexistente cunoscute şi nevaccinată anti-gripal, confirmată cu virus gripal tip A, subtip H3, data decesului – 17 aprilie;
    • un bărbat de 77 de ani, din judeţul Mureş, având condiţii medicale preexistente, dar nevaccinat anti-gripal, confirmat cu virus gripal tip A, subtip H3, data decesului – 18 aprilie.

    Până la data de 17 aprilie, au fost vaccinate antigripal 1.509.412 persoane din grupele la risc cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    MS: 1.063 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 19 decese, de la ultima raportare

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.063 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 44 mai puțin față de ziua anterioară. 109 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 118 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.367, cu 72 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 229 persoane, cu 4 mai puțin față de ziua anterioară. Dintre cei 229 pacienți internați la ATI, 197 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 89 sunt minori, toți fiind internați în secții. Niciun minor nu este internat la ATI.

    Până astăzi, 65.403 de persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-Cov-2 au decedat.

    În intervalul 20.04.2022 (10:00) – 21.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 19 decese (8 bărbați și 11 femei), niciunul anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 19 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 de ani, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 5 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani și 6 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 19 pacienți decedați, 12 au fost nevaccinați și 7 vaccinați. 1 dintre pacienții vaccinați care a decedat avea vârsta cuprinsă între 50-59 de ani, 4 aveau vârsta cuprinsă între 60-69 de ani și 2 aveau vârsta cuprinsă între 70-79 de ani.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.248 teste RT-PCR (2.993 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.255 la cerere) și 13.580 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.937.138 teste RT-PCR și 9.617.384 teste rapide antigenice.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.