Prof. univ. dr. Daniel Coriu: Peste 50% dintre medici sunt concentrați în București și cinci județe

România nu are neapărat un deficit de medici, exceptând medicina de familie, unde ar mai fi nevoie de aproximativ 1.400 de medici, a afirmat, miercuri, președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu,  precizând că cea mai mare problemă o reprezintă faptul că, dintre cei 55.000 de medici cu aviz de liberă practică, peste 50% sunt concentrați în București și cinci județe ale țării. Restul, 36 de judeţe au în jur de 27.000 de medici, a subliniat președintele CMR.

„Practic, noi, în ansamblu, nu avem un deficit de medici. Poate că ar mai fi nevoie de câteva mii. Dar faptul că ei sunt concentrați doar în cateva județe, acest dezechilibru, repartiția medicilor este marea problemă. Nu avem un deficit foarte mare de medici, poate doar la nivelul medicilor de familie, de 1.400 și ceva. Dar, în rest, nu avem un deficit foarte mare. Noi putem să îl compensăm cumva, dar acest dezechilibru este dramatic”, a declarat prof. univ dr. Daniel Coriu, într-o conferință de presă organizată de Colegiul Medicilor din România în județul Tulcea, afectat de un puternic deficit de medici.

Președintele CMR a subliniat că  în momentulde faţă specialiştii în sănătate se concentrează în marile centre universitare.

„Medicul va dori un loc de muncă atractiv. Dorește să aibă la îndemână echipamente performante, dorește să practice așa cum a învățat în rezidențiat. Dacă nu reușește să rămână la București sau la Craiova sau într-un centru mare, probabil va emigra. Vorbim despre două Românii aici. A doua parte a României, a doua Românie, nu oferă, din nefericire, condițiile practicării unui act medical în siguranță. Este foarte important, pentru că medicul este blamat, pentru că medicul este asimilat sistemului medical”, a explicat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

În opinia președintelui CMR, singura soluție o reprezintă dezvoltarea infrastructurii.

„Noi trebuie să oferim condiții pentru ca medicul să lucreze la fel și în București, și în Slobozia, și în Galați, și în Brăila, oriunde, pentru ca el să vrea să meargă acolo, să se simtă în siguranță, iar pacientul să fie la fel de bine îngrijit, indiferent de loc. Aceasta este cea mai mare problemă – infrastructura. Când se va rezolva problema infrastucturii, atunci se va rezolva automat și acest dezechilibru”

„Soluția este dezvoltarea României, nu există o soluție miraculoasă. În momentul în care tu ai creat un centru puternic, cu tehnologie, cu autostradă, cu infrastructură, cu școli, vom avea și medici, se vor găsi medici tineri care vor dori să meargă acolo. Salariile medicilor în România, în acest moment, sunt onorabile. Mă refer la sectorul bugetar, nu vorbesc despre medicina de familie, pentru că este o problemă separată. Dar ar trebui să găsim un mecanism prin care să îi departajăm pe cei care muncesc mai mult”, a mai precizat președintele CMR.

Preşedintele CMR a menţionat că Tulcea are doar 80 din cei 122 de medici de familie necesari, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă are specializări deficitare cum ar fi pediatria, neonatologia, dar şi specializări neacoperite, ca de exemplu hematologia şi alergologia.

„Nu poţi avea un act medical de calitate, echitabil, în timp real, cu cinci medici pe urgenţe, la Ambulanţă. În ceea ce priveşte medicina de familie, Tulcea are un necesar de 122 de medici, dar are numai 80. Media medicilor la nivel naţional este 1 la 1.600 persoane, iar la Tulcea este 1 la 2.000 persoane. Spitalul Judeţean duce lipsă de personal, există specializări deficitare, precum pediatria, neonatologia, dar şi specializări neacoperite, aşa cum este hematologia, alergologia. De asemenea, îngrijorătoare este şi scăderea numărului de internări cu 37% la acuţi şi cu 20% la cronici, ceea ce poate constitui un semnal de alarmă pe termen lung pentru funcţionarea Spitalului Judeţean”, a afirmat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Propunere CMR: Angajarea în județele cu deficit mare de medici să se facă printr-un simplu interviu, nu prin concurs

0

Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Daniel Coriu, propune ca angajarea în județele cu deficit mare de medici să se facă printr-un simplu interviu, nu prin concurs pe post. ”Ar trebui să fie o diferențiere privind condițiile de angajare între orașele mari, precum Capitala și județele cu deficit de medici”, a subliniat președintele CMR.

”Totul pleacă de la anumite schimbări legislative, care să schimbe accesul la posturile care vor fi scoase la concurs în viitorul apropiat. Ne dorim ca acest concurs pe post să fie desființat, să fie un simplu interviu. Ne dorim o diferențiere în ceea ce privește condițiile de angajare față de orașele mari, precum Capitala, unde se dă concurs pe post. În județele cu deficit mare de medic, angajarea să fie pe bază de interviu”, a declarat președintele CMR, prof. univ. dr. daniel Coriu.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, organizată de Colegiul Medicilor din România în județul Tulcea, afectat de lipsa de medici.

”Județul Tulcea are cel mai mic număr de medici, aproximativ270, cel mai mic număr de medici din țară. Acest număr scăzut al medicilor impactează la orice nivel – există doar cinci medici care asigură permanența în tot ceea ce înseamnă medicină de urgență, avem un număr foarte mic de medici de familie față de necesarul de 122.Probleme avem și la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, unde avem specialități deficitare, precum pediatria și neonatologia, dar și specialități complet absente, precum hematologia”, a declarat președintele Colegiului Medicilor.

În  zece județe ale țării, numărul medicilor este mai mic de de 500, a subliniat președintele CMR.

424 de localități din România, fără medic de familie

În 424 de localități din România nu există niciun medic de familie, potrivit Colegiului Medicilor din România. De asemenea, există deficiențe majore în numărul de medici pe diverse specialități medicale.

Spre exemplu, în județul Tulcea nu există specialiști în alergologie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, hematologie, iar în pediatrie lipsesc medici specializați pe cardiologie, gastroenterologie, nefrologie, ortopedie sau pneumologie.

Acestea sunt doar câteva dintre specialitățile ,,orfane”, dar sunt și alte specialități unde numărul de medici este extrem de mic ceea ce duce la disfuncționalități în acordarea serviciilor medicale.

Județul Tulcea are un deficit de 45 de medici de familie.

 

Școala de vară de epilepsie, între 1-3 septembrie: eveniment de gală al neurologiei pediatrice românești

Şcoala de Vară de Epilepsie, eveniment de gală al neurologiei pediatrice româneşti, reunuește cercetători de top, medici, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, precum şi pacienţi şi aparţinătorii acestora, într-o manifestare ştiinţifică şi socială.

Conform unui comunicat de presă al organizatorilor, evenimentul, ce va avea loc în perioada 1-3 septembrie, în oraşul prahovean Slănic, îşi propune, pe de o parte, să dezvolte educaţia în domeniul epileptologiei a tinerilor medici rezidenţi şi specialişti în neurologie şi neurologie pediatrică, iar pe de altă parte să creeze o punte de legătură între medici, pacienţi şi aparţinătorii acestora, deschizând astfel noi perspective comunicării, informării şi conştientizării în ceea ce priveşte înţelegerea şi îngrijirea bolilor neurologice pediatrice şi, în mod special, a bolilor neurologice rare.

„Implicarea Universităţii de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti într-un astfel de proiect ştiinţific şi educaţional (…) subliniază preocuparea noastră faţă de cercetarea ştiinţifică medicală, faţă de dezvoltarea educaţională a tinerilor medici rezidenţi, dar mai ales faţă de decriptarea cât mai multor secrete din vastul univers al medicinei pentru a putea veni de fiecare dată în sprijinul celor aflaţi în suferinţă cu soluţii de diagnostic şi tratament inovatoare, context în care educaţia medicală continuă se dovedeşte a fi din nou principala sursă de inspiraţie, dezvoltare şi perfecţionare către atingerea performanţei academice şi în definitiv către salvarea de vieţi şi îmbunătăţirea substanţială a calităţii vieţii pacienţilor noştri. Nu în ultimul rând, înfiinţarea de către colegii noştri neurologi pediatri a Centrului de Expertiză de Boli Rare Obregia, care este membru al Reţelei Europene de Epilepsii Rare şi Complexe EpiCARE, este încă un titlu de mândrie pentru universitatea noastră”, a declarat, potrivit comunicatului, prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector al UMF „Carol Davila”.

Astfel, primele două zile (1-2 septembrie) ale Şcolii de Vară de Epilepsie vor fi dedicate educaţiei în domeniul epileptologiei a tinerilor medici rezidenţi şi specialişti de neurologie şi neurologie pediatrică în vederea diagnosticării, denumirii şi clasificării corecte a crizelor epileptice, epilepsiilor şi sindroamelor epileptice.

„Acest lucru se va face urmărind Syllabus-ul Ligii Internaţionale Împotriva Epilepsiei (ILAE) şi se va baza pe principalele publicaţii ale Ligii, inclusiv cele din 2022, referitoare la sindroamele epileptice şi la terminologie. Totodată, vor avea loc prezentări interactive de cazuri clinice pentru sublinierea particularităţilor şi a elementelor cheie caracteristice fiecărui sindrom epileptic în parte. În acest sens, vor fi folosite metode moderne de prezentare şi interacţiune – prezentarea unor cazuri standard, sistem de interacţiune prin voting, video prezentări etc”, precizează organizatorii.

La acest eveniment vor participa şi zece dintre cei mai buni studenţi ai UMF „Carol Davila” interesaţi de domeniul neurologiei, în general, şi epileptologiei în special.

„Este extrem de important să le oferim tinerilor medici informaţiile cele mai noi, prin prezentări interactive şi bazate pe situaţii practice, posibilitatea să-şi însuşească informaţii corecte despre epilepsii, dar şi alte boli neurologice rare, adesea nediagnosticate sau diagnosticate tardiv, cu multiple varietăţi de fenotip, precum şi să-şi configureze şi consolideze modalităţile de diagnostic şi de tratament aferente acestor afecţiuni. Este un prilej de a atrage studenţii încă de pe băncile şcolii spre lumea epileptologiei şi a bolilor rare, de a-i pune în contact cu pacienţii şi cu problemele sociale. Beneficiarii sunt pacienţii noştri”, a declarat prof. univ. dr. Dana Craiu, preşedinte al Societăţii Române Împotriva Epilepsiei (SRIE).

Cea de-a treia zi a Şcolii de Vară de Epilepsie este dedicată bolilor rare şi va aduce laolaltă medici şi pacienţi pentru a discuta despre Sindromul de deficit de GLUT-1, o afecţiune genetică rară caracterizată prin deficitul unei proteine responsabile pentru transportul glucozei (un zahăr) din sânge la creier, aceasta fiind principala sa sursă de energie.

În cea de a treia zi a evenimentului, medicii vor răspunde întrebărilor adresate de către familiile prezente, întrebări legate de boală, diagnostic, tratament şi totodată le vor prezenta ultimele descoperiri în domeniu – medicaţii noi sau aflate în cercetare ştiinţifică medicală, terapii genice şi în acelaşi timp vor fi abordate aspecte legate de tranziţia de la serviciile pediatrice la cele de vârstă adultă.

Evenimentul este organizat de Societatea Română Împotriva Epilepsiei (SRIE) şi Fundaţia Română de Neurologie şi Epileptologie (RONEP), în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, precum şi Societatea de Neurologie din România (SNR), având Suportul Preşedinţiei României şi Asociaţiilor de Pacienţi GLU1-1 Rebe&Luca, Alianţei Naţionale de Boli Rare din România (ANBER), Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Boli Cronice din România (COPAC), Societatea Studenţilor în Medicina din Bucureşti (SSMB).

Epidemia de variola maimuţei poate fi eliminată în Europa, susțin oficiali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

Oficiali ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au declarat, marţi, că este posibilă eliminarea epidemiei de variola maimuţei în Europa, considerând încurajatoare semnele unei încetiniri a creşterii cazurilor de îmbolnăvire în mai multe ţări europene, relatează Reuters şi AFP.

„Există semne timpurii încurajatoare, precum cele observate în Franţa, Germania, Portugalia, Spania, Marea Britanie şi în alte ţări, care indică faptul că epidemia ar putea încetini”, a declarat directorul regional pentru Europa al OMS, Hans Kluge, în cadrul unei conferinţe de presă.

Europa „merge în direcţia corectă”, a subliniat el. Cu toate acestea, „pentru a face progrese către eliminarea (epidemiei) în regiunea noastră, trebuie să ne intensificăm urgent eforturile”, a adăugat oficialul OMS.

În cele 53 de ţări din regiunea europeană a OMS, care include Rusia şi ţări din Asia Centrală, au fost înregistrate peste 22.000 de cazuri în 43 de ţări, reprezentând mai mult de o treime din numărul global de infecţii.

Săptămâna trecută, OMS a raportat o reducere cu 21% a numărului de cazuri noi la nivel mondial, după patru săptămâni consecutive de creşteri.

Pentru a elimina circulaţia virusului în Europa, OMS recomandă menţinerea măsurilor de monitorizare, vaccinarea ţintită, identificarea cazurilor de contact şi angajamentul în rândul comunităţii bărbaţilor homosexuali, unde s-au înregistrat peste 90% din cazurile de variola maimuţei.

Kluge a citat exemplul Portugaliei, unde „în absenţa unei campanii de vaccinare depline, am reuşit să limităm creşterea numărului de cazuri prin schimbarea comportamentului şi a angajamentului în rândul comunităţilor”.

Având în vedere aprovizionarea limitată cu vaccinuri şi timpul necesar pentru ca acestea să îşi facă efectul, se pare că factori precum depistarea precoce, care conduce la autoizolarea timpurile a pacienţilor, şi schimbările comportamentale joacă un rol important, a declarat la rândul său Catherine Smallwood, un important oficial în cadrul OMS Europa.

Produsele de igienă de bază lipsesc din jumătate din unităţile sanitare la nivel mondial, potrivit ONU

Jumătate din unităţile sanitare la nivel mondial nu dispun de produse de igienă de bază, expunând aproape patru miliarde de persoane unui risc crescut de infecţie, a anunţat, marţi, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), relatează AFP.

Aceste centre sanitare nu dispun de apă, săpun sau gel hidroalcoolic în încăperile în care pacienţii primesc îngrijiri medicale sau la toalete, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF. Ele sunt folosite de circa 3,85 miliarde de persoane, care sunt astfel expuse unui risc crescut de infecţie.

Potrivit celor două agenţii ONU, 688 de milioane de persoane primesc îngrijiri medicale în centre medicale lipsite de instalaţii de igienă de bază.

„Unităţile sanitare şi practicile de igienă din centrele medicale nu sunt negociabile”, a declarat Maria Neira, directoarea pentru sănătate publică şi mediu din cadrul OMS, potrivit Agerpres.

„Îmbunătăţirea lor este esenţială pentru însănătoşire, prevenire şi pregătire în caz de pandemie”, a adăugat ea.

„Igiena în unităţile sanitare nu poate fi garantată fără creşterea investiţiilor în măsuri de bază, care includ apa potabilă, toalete curate şi gestionarea în siguranţă a deşeurilor medicale”, a subliniat Neira.

Noile cifre, stabilite pe baza datelor provenite din 40 de ţări, prezintă o „imagine alarmantă” a stării de igienă din unităţile sanitare.

Raportul subliniază că 68% dintre unităţile sanitare dispuneau de echipamente de igienă în încăperile în care se acordă îngrijiri medicale şi 65% de instalaţii pentru spălarea mâinilor cu apă şi săpun în toalete. Cu toate acestea, doar 51% dispuneau de ambele şi, prin urmare, îndeplineau standardele pentru echipamentele de igienă de bază.

Cu toate acestea, 9% din unităţile sanitare la nivel mondial nu dispuneau de niciunul dintre aceste echipamente de igienă de bază.

Raportul precizează că unităţile sanitare din Africa subsahariană au rămas în urmă, doar 37% dintre ele dispunând de instalaţii pentru spălarea mâinilor cu apă şi săpun în toalete.

La nivel global, aproximativ 3% din unităţile sanitare din zonele urbane şi 11% din zonele rurale nu dispuneau de apă curentă.

România va primi prin donație de la NATO două echipamente de producere a oxigenului medical

​România va primi prin donație de la NATO două echipamente de producere a oxigenului medical, a informat, marți, Guvernul. Aceste echipamente medicale, cu o valoare de piață cumulată de aproximativ 910.000 de dolari, sunt destinate încărcării buteliilor de oxigen medical necesare continuării îngrijirilor medicale pentru pacienții care necesită oxigen.

Premierul Nicolae Ciucă a convocat marți, în format hibrid, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pentru aprobarea procedurilor prin care România va beneficia de două echipamente de producere a oxigenului medical, donate de NATO.

”Mulțumesc partenerilor noștri din Alianța Nord-Atlantică pentru acest act puternic de solidaritate și sprijin, dovadă a relației strategice consolidate, orientată spre reziliență și protecție a comunităților în fața dezastrelor”, a afirmat prim-ministrul Ciucă.

CNSU a aprobat Hotărârea nr. 38 din 30.08.2022, ca urmare a scrisorii Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre prin care informează reprezentantul României la NATO cu privire la faptul că Alianţa Nord-Atlantică îşi exprimă disponibilitatea de a face o donaţie României.

Potrivit hotărârii, „se acceptă donaţia făcută de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) statului român, constând în două echipamente de producere a oxigenului medical destinate încărcării buteliilor de oxigen medical”.

Donaţia este formată din două instalaţii de umplere cu oxigen pentru cilindrii de oxigen medical şi echipament complementar în valoare de peste 900.000 dolari, respectiv 4.447.426 lei, calculat în lei la cursul BNR din data 29 august.

Bunurile vor intra în proprietatea privată a statului şi se dau, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea constituirii ca stoc de urgenţă medicală.

„Secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă emite ordinul prin care aprobă donaţia (…) şi-l mandatează pe reprezentantul permanent al României la NATO, domnul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Dan Neculăescu pentru îndeplinirea formalităţilor de acceptare a donaţiei, în numele statului român, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Predarea-primirea bunurilor şi transportul acestora în România se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din centrul Operaţional Sud (prin Mario Rondinelli SMC, 74121 Taranto Italia)”, se precizează în hotărârea CNSU.

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea tuturor cheltuielilor ocazionate de transport, conform prevederilor legale.

În cadrul transportului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă preia şi transportă în Republica Moldova – Chişinău şi asistenţa internaţională furnizată acestei ţări de către NATO prin proiectul PRTF B/07, constând în materiale sanitare – echipamente de protecţie, se mai arată în document.

MS: 34 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 219 persoane

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.046 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 2.141 mai multe față de ziua anterioară. 830 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 187 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.717 cu 219 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 219 persoane, cu 26 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 219 pacienți internați la ATI, 181 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 351 sunt minori, 348 fiind internați în secții, cu 30 mai puțini față de ziua anterioară și 3 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 66.673 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 29.08.2022 (10:00) – 30.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 34 decese (18 bărbați și 16 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 34 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 9 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 16 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 7 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.384 teste RT-PCR ( 2.852 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.532 la cerere) și 18.638 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.421.988 teste RT-PCR și 11.222.009 teste rapide antigenice.

Ministerul Sănătății: Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei și rubeolei, în transparență decizională

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare.

Planul de acțiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.

Infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.

Proiectul de ordin cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.

Strategii cheie

Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Potrivit proiectului de Ordin, acestea sunt:

1. Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
2. Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.
3. Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.
4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
5. Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.

În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie

În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înțelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică.

În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii:

  • contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii
  • personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici
  • persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii
  • adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.

Context epidemiologic

Începand cu anul 2009 acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au inceput să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii.

Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020.

Epidemia de rujeolă, care a debutat la sfârșitul lunii august 2010, a evoluat până în 2013 și a totalizat un numar de 13.586 de cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidența = 760,9 la 100 000 locuitori), urmataă de grupa de vârstă 1-4 ani (incidența = 333,2 la 100 000 locuitori) și grupa de vârstă 5-9 ani (incidența = 115 la 100 000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.

În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România, a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă și o epidemie de rubeolă, care a totalizat un numar de 24.627 de cazuri; nu s-a inregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârstă pentru ambele genuri au fost : 15-19 ani, cu 16.245 (65,9%) cazuri, fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 (13,5%) cazuri, respectiv grupa 20-24 ani, cu 2.370 (9,6%) cazuri. Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.

În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016 – 2019 au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidență > 900/100.000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârstă sub 1 an.

Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).

În România, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform “Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC”, utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital poate fi consultat AICI

Instrucțiunea privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare poate fi consultată AICI

FABC: Proiect pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania (FABC) inițiază „o abordare unică în tratamentul cancerului atât în România cât și în Europa de Est prin proiectul: Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice”.

Proiectul se dorește a fi un demers care sintetizează concluziile specialiștilor oncologi din Europa și Statele Unite ale Americii, conform cărora medicamentele, tehnologia și cercetarea nu sunt suficiente în lupta cu această maladie atunci când calitatea vieții pacientului oncologic este afectată, se arată într-un comunicat al FABC.

Proiectul pilot „Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice” va fi implementat în colaborare cu cele 3 Institute de Oncologie din țară. La Institutul Oncologic București proiectul este deja în curs de implementare urmând a fi preluat de Institutul Regional de Oncologie Iași și de Institutul Oncologic Cluj-Napoca.

Principalele direcții ale proiectului sunt Nutriția Oncologică, Consilierea Psihologică și Managementul terapiei limfedemului.

„Este vorba despre o abordare interdisciplinară în care, pe lângă medicii specialiști să fie integrați și acceptați și specialiștii în nutriție si dietetică, specialiștii în psihoterapia oncologică precum și specialiștii în terapia limfedemului și în recuperarea fizică medicală. Și pe lângă toate acestea avem nevoie de pacient în această echipă: un pacient cu stima de sine, cu încredere în coechipieri”, precizează coordonatoarea acestui proiect, Roxana Raluca Bârzu.

Nutriția Oncologică

În prima faza de implementare a proiectului FABC la IOB se vor oferi gratuit consultații de nutriție oncologică tuturor pacienților oncologici care sunt în terapie la Institut.

Pacienții care vor începe tratamentele oncologice vor beneficia de evaluare nutrițională, consiliere și monitorizare nutrițională pe toată durata tratamentului oncologic. Toate aceste servicii vor fi oferite de nutriționiști dieteticieni care sunt specializați în nutriția pacientului cu afecțiuni oncologice, se mai arată în comunicatul citat.

„Obiectivul nostru este să oferim pacienților oncologici informații corecte în ceea ce privește alimentația lor în etape diferite ale bolii și ale tratamentului. De cele mai multe ori, pacienţii își iau singuri informația de pe surse îndoielnice și ajung să intre în terapie dezechilibrați din punct de vedere nutrițional. Unii dintre ei abordează diete restrictive care le epuizează organismul înainte ca ei sa înceapă tratamentele. Alții încep să creadă că soluția constă în așa-zisele alimente miraculoase. De aceea ne propunem să desființam cu ajutorul specialiștilor nutriționiști și dieteticieni aceste mituri”, a explicat Roxana Raluca Bârzu.

Cu ajutorul specialiștilor în nutriție si dietetică, susține coordonatoarea proiectului, vor fi elaborate noi meniuri pentru pacientul oncologic și va fi dotată bucătăria spitalului cu cele mai performante echipamente, dar vor fi inițiate și ghiduri de nutriție pe înțelesul pacienților oncologici, în funcție de afecțiuni.

„Pasul cel mai important din cadrul acestei Etape este însă monitorizarea și evaluarea nutrițională a pacientului oncologic prin intermediul testelor specifice care se vor putea realiza în cadrul Centrului de Cercetare existent în Institutul Oncologic București“ a mai precizat coordonatoarea proiectului.

Consilierea psihologică

În lupta cu cancerul este foarte importantă păstrarea stimei de sine. Mulți pacienți trăiesc sentimente și emoții contradictorii: se simt frustrați, devin furioși, cad în depresie, se simt abandonați, se izolează și își pierd încrederea în ei și mai ales în efectul terapiilor unii dintre ei abandonând tratamentele, precizează sursa citată.

În cadrul acestei etape, pacienții vor putea beneficia de sesiunile gratuite de psihoterapie care pot fi individuale dar și de grup. Tot în cadrul acestei etape inițiatorii au în vedere dotarea cu sisteme de tip cooling-scalp, o tehnologie care permite pacientului oncologic să-și păstreze părul în timpul chimio-radioterapiei, vor fi oferite proteze mamare și servicii cosmetice dedicate pacientelor oncologice.

Managementul terapiei limfedemului și recuperare fizică medicală

În această etapă, se precizează în comunicat, pacienţii vor beneficia gratuit de serviciile specialiștilor în terapia limfedemului și în recuperare fizică medicală.

Inițiatorii își propun să pună la dispoziția pacienților oncologici saloane de recuperare fizica medicală dar și spații de recreere în cadrul cărora pacienţii oncologici să poată socializa, să aibă acces la o bibliotecă și eventual chiar la un mic cinema.

Toate studiile din ultimii ani acordă o importanță din ce în ce mai mare acestor 3 direcții descrise pe care dorim să le implementam prin intermediul acestui Proiect, arătând cât de importantă este calitatea vieții pacienților oncologici în timpul terapiilor, mai precizează comunicatul transmis de FABC.

„Scopul final al proiectului inițiat și implementat de FABC este că aceasta noua abordare să poată fi multiplicată și aplicată în toate spitalele României care tratează bolnavi cronici, nu doar pe cei oncologici”, a declarat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, Cezar Irimia, citat în comunicat.

Proiect: Ajutor suplimentar de deces în cazul personalului medical care a participat la acţiuni împotriva COVID-19

Soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau orice altă persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de decesul unei persoane din cadrul personalului medical care a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, beneficiază de un ajutor suplimentar de deces egal cu de două ori cȃştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care a survenit decesul.

Măsura este prevăzută în proiectul de Ordin privind modalitatea de acordare a drepturilor stabilite la art. 3 alin.(1) din Legea nr.56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, publicat în transparență decizională.

Vă prezentăm textul proiectului de Ordin publicat în transparență decizională:

Ministrul Sănătății emite prezentul ORDIN:

Art.1 În urma decesului unei persoane din cadrul personalului medical care a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19 prevăzut la art.2 alin (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, beneficiază de ajutor suplimentar de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau orice altă persoană care prezintă unităţii angajatoare documentele justificative, prevăzute la art.3 alin.(3) din Legea nr. 56/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Art.2 Ajutorul suplimentar de deces se suportă din bugetul Ministerului Sănătăţii, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în buget.

Art. 3 Unitatea angajatoare acordă ajutorul suplimentar de deces care este egal cu de două ori cȃştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care a survenit decesul.

Art. 4 Conducerea instituţiei angajatoare completează situaţia centralizatoare, prevăzută în anexa 1 la prezentul ordin, anexȃnd documentele prevăzute la art.3 alin. (3) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi declaraţia pe propria răspundere, prevăzută în anexa 2 la prezentul ordin.

Art. 5 Anexele 1 şi 2, fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, precum și instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 7 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.