Ministerul Sănătății: Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei și rubeolei, în transparență decizională

0
117

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare.

Planul de acțiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.

Infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.

Proiectul de ordin cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.

Strategii cheie

Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Potrivit proiectului de Ordin, acestea sunt:

1. Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
2. Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.
3. Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.
4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
5. Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.

În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie

În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înțelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică.

În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii:

  • contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii
  • personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici
  • persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii
  • adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.

Context epidemiologic

Începand cu anul 2009 acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au inceput să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii.

Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020.

Epidemia de rujeolă, care a debutat la sfârșitul lunii august 2010, a evoluat până în 2013 și a totalizat un numar de 13.586 de cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidența = 760,9 la 100 000 locuitori), urmataă de grupa de vârstă 1-4 ani (incidența = 333,2 la 100 000 locuitori) și grupa de vârstă 5-9 ani (incidența = 115 la 100 000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.

În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România, a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă și o epidemie de rubeolă, care a totalizat un numar de 24.627 de cazuri; nu s-a inregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârstă pentru ambele genuri au fost : 15-19 ani, cu 16.245 (65,9%) cazuri, fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 (13,5%) cazuri, respectiv grupa 20-24 ani, cu 2.370 (9,6%) cazuri. Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.

În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016 – 2019 au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidență > 900/100.000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârstă sub 1 an.

Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).

În România, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform “Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC”, utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital poate fi consultat AICI

Instrucțiunea privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare poate fi consultată AICI

Articolul precedentFABC: Proiect pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer
Articolul următorMS: 34 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 219 persoane