18.4 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Administrarea vaccinurilor anti-COVID-19 pentru copiii mici poate începe în SUA

    Autorităţile sanitare americane au recomandat, sâmbătă, vaccinurile împotriva COVID-19 de la Pfizer şi Moderna pentru copii mici, Statele Unite devenind astfel prima ţară care a făcut posibile injecţii cu aceste două vaccinuri cu ARN mesager începând cu vârsta de şase luni, notează AFP.

    Decizia a fost imediat salutată de preşedintele Joe Biden drept „un pas monumental în lupta împotriva virusului”. „Aceste vaccinuri sunt sigure şi foarte eficiente şi le vor oferi părinţilor liniştea sufletească, deoarece copilul lor este protejat împotriva celor mai grave cazuri de COVID-19”, a adăugat președintele într-un comunicat.

    Vineri, Agenţia Americană pentru Medicamente (FDA) le autorizase deja în regim de urgenţă pentru aceşti copii mici care până în prezent nu puteau fi vaccinaţi înainte de vârsta de cinci ani.

    Dar, Centrele pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), principala agenţie sanitară a ţării, au trebuit să le recomande pentru ca imunizările să poată începe.

    „Ştim că milioane de părinţi (…) doresc să-şi vaccineze copiii mici şi, cu decizia de sâmbătă, o pot face”, şi-a exprimat satisfacţia directorul CDC, Rochelle Walensky, într-un comunicat.

    Guvernul federal a pus la dispoziţia statelor mai multe milioane din aceste doze pentru sugari pe care începuse deja să le trimită în cele patru colţuri ale ţării imediat ce a fost acordată autorizaţia FDA.

    Părinţii ar putea începe să facă programări săptămâna viitoare pentru a efectua primele vaccinuri, care vor fi disponibile în mii de locuri, în special în farmacii şi spitale.

    Bihor: Incendiu la Spitalul Orășenesc Aleșd. Doi pacienți au avut nevoie de îngrijiri medicale

    Un incendiu a izbucnit, în noaptea de vineri spre sâmbătă,  într-un salon al Secției de Pneumologie al Spitalului Orășenesc Aleșd, județul Bihor. Doi pacienți au avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Potrivit ISU Bihor, incendiul a izbucnit la puțin timp după miezul nopții și a fost stins rapid, în aproximativ 15 minute.

    „Din salonul afectat de incendiu, personalul spitalului a evacuat doi pacienți, alte cinci persoane autoevacuându-se în momentul producerii evenimentului”, potrivit ISU Bihor.

    Doi pacienți au avut nevoie de îngrijiri medicale, unul suferind arsuri la gambă, iar celălalt fiind intoxicat cu fum. Victimele au fost transportate la UPU Oradea.

    La faţa locului au fost mobilizate trei echipaje de pompieri militari din cadrul Staţiei Aleşd cu o ambulanţă SMURD de tip B2 şi două autospeciale de stingere, pompierii Detaşamentului 2 Oradea, cu o autospecială de transport victime multiple şi echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea.

    Deocamdată nu se cunoaște cauza izbucnirii incendiului. În urma producerii evenimentului, un pat și o saltea au fost avariate.

    Proiectul strategiei de resurse umane în Sănătate 2022-2030, publicat de Ministerul Sănătății

    Ministerul Sănătății a publicat Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia.

    ”Planul Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 este  un instrument-cadru cu scopul de a permite formularea de politici de resurse umane care să asigure angajarea, retenția și dezvoltarea carierei profesionale a personalului în interiorul instituțiilor publice din sănătate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

    Potrivit notei de fundamentare, Planul Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 este dezvoltat în armonie cu Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 si corelat cu Strategia Globală privind Resursele Umane în Sănătate: Forța de muncă 2030 (Global Strategy on Human Resources for Health: Workforce 2030) si se bazează pe următoarele principii:

    •  Dreptul fundamental al fiecărui cetățean cu privire la accesul la serviciile de sănătate la standarde ridicate;
    •  Accesul populației la personal medical de încredere și competent;
    •  Planificarea resurselor umane în sănătate trebuie să țină cont de nevoile și cererile înregistrate la nivelul sistemului de sănătate, pornind de la comunități;
    •  Distribuția echitabilă a resurselor umane în concordanță cu nevoile teritoriale;
    •  Management eficient în vederea optimizării potențialului forței de muncă de a oferi servicii medicale de calitate;
    • Finanțarea corespunzătoare în vederea asigurării unei implementări de succes a Planului Strategic Multianual pentru Dezvoltarea Resurselor Umane în Sănătate 2022-2030 și angajamentul   părților interesate de acest aspect;
    •  Motivarea personalului medical din punct de vedere financiar, profesional, social și educațional;
    •  Promovarea colaborărilor internaționale în conformitate cu prioritățile naționale de dezvoltare a resurselor umane în sănătate;

    Planul strategic este conturat în concordanță cu planurile Organizației Mondiale a Sănătății și se preconizează atingerea următoarelor obiective generale:

    • optimizarea performanței, calității și impactului personalului sanitar prin politici publice bazate pe dovezi cu privire la resursele umane, la nivelul întregului sistem sanitar;
    • alinierea investițiilor în formarea resurselor umane cu necesitățile actuale și de perspectivă ale populației și ale sistemului sanitar, ținând cont de dinamica pieței muncii și politicile publice ghidate pe educație, pentru a reduce deficitele grave ale sistemului sanitar
    • creșterea volumului și calității datelor privind resursele umane din sistemul sanitar la nivel național și omogenizarea acestora între regiuni și centre de raportare
    • creșterea capacității instituțiilor naționale, dar și locale, de a dezvolta politici publice eficiente, în vederea creșterii performanței profesioniștilor în sănătate.

    ”Punerea in aplicare a acestei strategii va determina o gestionare mai adecvată a informațiilor privind resursele umane din sistemul de sănătate, planificarea necesarului de resurse umane cat mai aproape de realitățile si provocările sistemului sanitar, îmbunătățirea calității activităților manageriale din sistemul de sănătate, o formare a personalului medical bazată pe competențe și obiective clare”, se mai arată în nota de fundamentare.

    Totodată, se preconizează sporirea gradului de încredere al cetățeanului în sistemul sanitar public, creșterea atractivității si nivelului de retenție al specialiștilor (medici, farmaciști, asistenți medicali, moașe, fizioterapeuți, asistenți comunitari, etc) in zone care nu prezinta interes pentru aceștia atât din mediul urban mic, cat si din cel rural.

    ”Creșterea nivelului de fidelizare a resursei umane în asistența medicală primară (medici de familie, medicină școlară), formarea unui număr suficient de specialiști în acord cu necesitățile din teritoriu, în domenii prioritare sau strategice (pneumologie, boli infecțioase, epidemiologie, medicină de urgență, etc), precum și în prevenirea sau combaterea unor afecțiuni tot mai răspândite în rândul populației (afecțiuni oncologice, afecțiuni cardiovasculare, diabet, etc)”, se mai arată în nota de fundamentare.

    Proiectul poate fi consultat AICI 

    Studiu: Varianta Omicron nu prezintă un risc major de COVID-19 de lungă durată

    Varianta Omicron a noului coronavirus prezintă mai puţine riscuri de a cauza COVID-19 de lungă durată în comparaţie cu variantele precedente ale virusului SARS-CoV-2, potrivit primului studiu de acest tip realizat în Marea Britanie şi care a fost examinat de oamenii de ştiinţă prin procedura peer-review, informează Reuters.

    Folosind datele obţinute în urma studiului ZOE COVID Symptom, cercetătorii de la King’s College din Londra au descoperit că riscurile de a dezvolta COVID-19 de lungă durată după infectarea cu SARS-CoV-2 au fost cu 20%-50% mai mici în timpul valului Omicron din Marea Britanie în comparaţie cu valul de infectări provocate de varianta Delta. Aceste cifre au variat în funcţie de vârstele pacienţilor şi de intervalul de timp care a trecut după ultima lor vaccinare împotriva noului coronavirus.

    COVID-19 de lungă durată, care include simptome prelungite ce variază de la oboseală la confuzie cerebrală, poate fi o afecţiune epuizantă şi care poate să se manifeste timp de mai multe săptămâni sau chiar luni. Această afecţiune este tot mai mult recunoscută drept o problemă de sănătate publică, iar oamenii de ştiinţă din lumea întreagă au încercat să afle dacă Omicron prezenta un risc major care cauzează COVID-19 de lungă durată, aşa cum s-a întâmplat în cazul precedentelor variante ale noului coronavirus.

    Studiul realizat de cercetătorii de la King’s College din Londra este considerat prima cercetare academică ce a arătat că Omicron nu prezintă un risc major de COVID-19 de lungă durată, însă acest lucru nu înseamnă că numărul total al pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune a scăzut, au explicat autorii studiului.

    Deşi riscul de COVID-19 de lungă durată a fost mai mic în timpul valului Omicron, mai mulţi oameni au fost infectaţi atunci decât în perioada valurilor precedente, iar numărul total al pacienţilor cu COVID-19 de lungă durată este în prezent mai mare.

    „Este o veste bună, dar vă rugăm să nu renunţaţi deocamdată la niciunul dintre serviciile voastre destinate tratării COVID-19 de lungă durată”, a declarat coordonatoarea studiului, Claire Steves, adresându-se unităţilor medicale.

    Biroul Naţional de Statistică din Marea Britanie a anunţat în luna mai că 438.000 de persoane din această ţară sufereau de COVID-19 de lungă durată după infectarea lor cu varianta Omicron, reprezentând 24% din numărul total al pacienţilor diagnosticaţi cu această afecţiune.

    Oficialii britanici au mai spus că riscul de simptome persistente după infectarea cu Omicron a fost mai mic decât în timpul valului Delta, însă acest beneficiu s-a manifestat doar în cazul persoanelor vaccinate cu două doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19. De asemenea, ei nu au descoperit nicio diferenţă statistică între aceste persoane şi cele vaccinate cu trei doze.

    În studiul realizat de King’s College din Londra, 4,5% dintre cei 56.003 de pacienţi examinaţi în perioada de vârf a valului Omicron (decembrie 2021 – martie 2022) au avut COVID-19 de lungă durată. În perioada de vârf a valului Delta (iunie 2021 – octombrie 2021), 10,8% dintre cei 41.361 de pacienţi au avut COVID-19 de lungă durată. Studiul nu a comparat indivizi vaccinaţi cu indivizi nevaccinaţi.

    Deşi noua cercetare – ale cărei concluzii au fost publicate joi în revista medicală The Lancet – a comparat efectele produse de variantele Delta şi Omicron, cercetătoarea Claire Steves a precizat că studiile precedente nu au arătat o diferenţă substanţială în privinţa riscurilor de COVID-19 de lungă durată cauzate de celelalte variante ale noului coronavirus.

    Cercetări suplimentare vor fi necesare pentru a determina motivul pentru care varianta Omicron prezintă un risc mai mic de a cauza COVID-19 de lungă durată, au adăugat autorii studiului britanic.

    Proiect de Ordin pentru modificarea normelor privind profesia de asistent medical generalist, moaşă şi asistent medical în regim independent

    Proiectul de ordin pentru pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1454/2014, a fost publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

    Vă prezentăm textul Proiectului de Ordin:

    ART. I
    Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificarile și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:
    (5) Structura funcțională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr.8.
    2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

    3. Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”ART. 5
    (1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoțit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr.9 la norme.
    (2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administrația financiară menționată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr.10 la norme.
    (3) După obținerea Codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenții medicali generaliști, moșele și asistenții medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condițiile prevăzute la alin.(4).
    (4) Avizul anual pentru asistenții medicali generaliști, asistenți medicali și moașe care își exercită profesia ca persoană fizică independentă, se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unități sanitare/ instituții/ și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

    4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.”

    5. La articolul 14 alineatul (1), literele b)-e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoțit de avizul anual, în copie;
    c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca şi sediu al activităţii, în copie;
    d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;
    e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”

    6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
    ”(1^1) Documentele prevăzute la lit.b)- e) vor fi prezentate și în original în vederea verificării conformității copiilor cu acestea.”

    7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei alineate noi, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:
    ”(4) În același spațiu nu pot fi înființate mai mult de două cabinete de practică independentă și numai dacă au aceeași specialitate.
    (5) În același spațiu cu destinație de cabinet de practică independentă poate funcționa și o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat și ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condițiile legii.
    (6) Autoritățile administrației publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităților locale, prin punerea la dispoziție a spațiilor cu destinația de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective și transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii.”

    8. La articolul 15, alineatul (2), literele b)- c) și e) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”b) certificatul titularului, de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoțit de avizul anual, în copie;
    c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie;
    e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”

    9. La articolul 15, după alineatul (2), se introduce un alineat nou, alineatul (3) cu următorul cuprins:
    ”(3) Documentele prevazute la lit. b)-c) și e) vor fi prezentate și în original în vederea verificării conformității copiilor cu acestea.”

    10. La articolul 16, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoțit de avizul anual și, după caz, certificatele de membru ale asistenților medicali generaliști, moașe, asistenți medicali, salariați, în copie;”

    11. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”Art.18
    (1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative, au obligaţia să solicite Avizul de înființare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în Registrul judeţean/municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art.14 alin.(1).
    (2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, vor funcționa cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
    a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;
    b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenți medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali;
    (3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale;
    (4) Dispoziţiile art.1- 3, art.6 alin.(2), art.7, art.11, art.13, art.15, art.16 și art.17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin.(2)-(3).”

    12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

    13. La articolul 25, literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:
    ”a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu;
    c) în unități sanitare/instituții/și alți furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

    14. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:
    Anexele nr.1 – 10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

    15. După anexa nr.7 la normele metodologice se introduc trei noi anexe, anexele nr.8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr.1 – 3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

    16. La Anexa nr.2 la normele metodologice, punctul 1.2.2, litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
    ”b) trusa de prim ajutor:
    – set căi orofaringiene;
    – balon Ruben cu măști de diferite mărimi;
    – foarfece cu vârfuri boante;
    – garou 50 cm;
    – trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;
    – mănuși de examinare;
    – atele din material plastic;
    – feși din tifon;
    – vată hidrofilă;
    – leucoplast;
    – alcool sanitar – 200 ml;
    – comprese sterile;
    – rivanol soluție 1 la mie – 200 ml;
    – apă oxigenată sau perogen;
    – alcool iodat 200 – ml.

    17. La Anexa nr.2 la normele metodologice, punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o literă nouă, litera b^1) cu următorul cuprins:

    b^1) medicația de urgență*
    – soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);
    – aspirină;
    – algocalmin, paracetamol;
    – adrenalină;
    – atropină;
    – hemisuccinat de hidrocortizon;
    – Beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, Ventolin);
    – glucoză 33%;
    – nitroglicerina spray sau tablete sublingual;
    – captopril, furosemid;
    – metoclopramid;

    *se administrează doar la indicația medicului.”

    Art. II. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    OMS, apel la transformarea îngrijirii din domeniul sănătăţii mintale după o înmulţire a cazurilor postpandemie

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat, vineri, un apel vizând transformarea globală a îngrijirii din domeniul sănătăţii mintale, menţionând o creştere bruscă a problemelor de sănătate mintală la nivel global de la debutul pandemiei, informează DPA.

    Depresia şi anxietatea au crescut cu 25% doar în primul an al pandemiei de coronavirus, a precizat OMS cu prilejul lansării celei mai ample evaluări realizate de agenţie referitoare la sănătatea mintală la nivel global de la începutul secolului.

    Aproape un miliard de persoane, adică una din opt persoane la nivel mondial, se confruntau cu probleme de sănătate mintală în 2019, înainte de începerea pandemiei, iar persoanele cu afecţiuni severe din domeniul sănătăţii mintale mor cu 10 până la 20 de ani mai devreme decât populaţia generală, avertizează raportul, potrivit Agerpres.

    Principalele cauze ale depresiei sunt abuzul sexual petrecut în copilărie şi bullying-ul, se precizează în raportul care face apel la acţiuni pentru abordarea ambelor probleme cu sprijinul serviciilor sociale, susţinere oferită familiilor care întâmpină dificultăţi, precum şi implementarea unor programe de educare socială şi emoţională în şcoli.

    Inegalităţile sociale şi economice, războiul, criza climatică şi ameninţări sanitare precum pandemia sunt menţionate ca factori de risc pentru afecţiunile mintale.

    ”Viaţa fiecăruia dintre noi afectează pe cineva cu o problemă de sănătate mintală. O bună sănătate mintală înseamnă o bună sănătate fizică, iar acest nou raport pledează cu tărie pentru schimbare”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    ”Investiţia în sănătate mintală este o investiţie într-o viaţă şi un viitor mai bun pentru toţi”, a mai spus directorul general al OMS.

    Spitalul „Victor Babeş” Timişoara: Investigaţii de testare funcţională pulmonară gratuite

    Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara, pune, din această săptămână, şi la dispoziţia pacienţilor care nu sunt internaţi, o serie de investigaţii pulmonare gratuite pentru stabilirea unui diagnostic complet, analizele făcându-se pe baza unei recomandări de testare prescrisă de medicul pneumolog curant şi în urma unei programări.

    „Vorbim, de exemplu, de testarea capacităţii de difuzie (DLCO), pentru a determina cât de eficient transferă plămânii oxigen din aer în fluxul sanguin, sau de pletismografia corporală totală, test prin care putem determina capacitatea pulmonară totală (cantitatea totală de aer care poate fi stocată de plămâni) respectiv volumul rezidual (cantitatea de aer care rămâne în plămâni după un expir complet). În cadrul acestui test, pacientul va sta într-o cabină etanșată, numită cabină pletismografică și va respira prin intermediul unei piese pe care o va introduce în cavitatea bucală. În tot acest timp, presiunea și debitul aerului sunt măsurate. Un alt test ce poate fi realizat gratuit, în spital, pe baza trimiterii de la medicul penumolog curant, este cel de rezistenţă a muşchilor respiratori, atât a celor responsabili de inspir, cât şi a celor utilizaţi în timpul expirului. Putem realiza chiar şi o provocare bronşică pentru a evalua reacţia căilor respiratorii la anumite substanţe ce pot declanşa bronhospasmul şi wheezingul (respiraţia şuierătoare)”, a declarat dr. Noemi Suppini, medic specialist pneumolog, coordonator Laborator Explorări Funcționale – Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” Timișoara.

    Toate aceste investigaţii ajută medicul curant pentru stabilirea unui diagnostic complet şi administrarea unui tratament corespunzător.

    „Există însă și anumite contraindicatii care necesită temporizarea efectuării testării cum ar fi de exemplu hemoptizia (exprimarea sângelui prin tuse), fumatul cu o oră înainte de efectuarea testării, efortul intens cu 3 ore înaintea testării, intervenții chirurgicale recente (oculare, toracice, abdominale) sau istoric de infarct recent (în ultimele 3 săptămâni)”, a mai precizat dr. Noemi Suppini.

    De asemenea, pacienții beneficiază de gratuitate pe baza cardului de asigurat și a trimiterii de la medicul pneumolog curant la efectuarea spirometriei, acea investigație care măsoară volumul și debitele pulmonare, cantitatea de aer inspirată, dar și ușurința și rapiditatea cu care este expirat aerul din plămâni.

    Sistemul complex de testare funcţională pulmonară permite realizarea, într-un timp relativ scurt, a tuturor acestor investigaţii, care se pot efectua printr-o internare de zi.

    „Pentru că aparatul este unic în vestul ţării, am luat deja legătura cu colegii pneumologi din judeţele învecinate, astfel încât să putem investiga nu doar bolnavii din Timiş, ci şi pacienţi din Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi chiar Bihor”, punctează dr. Noemi Suppini.

    O nouă etapă pentru realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara

    sursa foto: Direcția de Sănătate publică Timiș/Facebook

    O comisie de specialitate din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Timiş a recepţionat, joi, ultima etapă a serviciilor de actualizare a temei de proiectare şi elaborare a studiului de fezabilitate pentru realizarea Institutului Regional de Oncologie Timişoara (IROT).

    După încheierea acestui stadiu procedural, vor demara etapele de proiectare şi execuţie a IROT, obiectiv cu impact major pentru sănătatea publică, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş, Cornelia Bubatu, potrivit Agerpres.

    Varianta aleasă a fost cea de consolidare şi remodelare a clădirii existente pe Calea Torontalului din Timişoara, incluzând şi o extindere a acesteia.

    Spitalul va avea un total de 384 de paturi pentru spitalizarea continuă a pacienţilor, la care se adaugă 55 de paturi pentru spitalizare de zi, 55 de paturi pentru chirurgie de zi, 20 de paturi pentru terapie intensivă şi 10 paturi în cadrul Centrului pentru transplant medular şi afereză celule stem, ajungând la un total de 524 de paturi.

    „Institutul de Oncologie Timişoara reprezintă o necesitate stringentă pentru sistemul sanitar regional, acesta urmând a fi un centru de excelenţă în specialitatea oncologie, care va polariza cazurile dificile din regiune şi va adăposti un important sector de cercetare şi inovare în acest domeniu, pentru a oferi pacienţilor acces la cele mai actuale metode de tratament personalizat”, a menţionat purtătorul de cuvânt al DSP Timiş.

    Proiectul de construire a unui institut oncologic la Timişoara a demarat în urmă cu aproape 15 ani şi se estima că investiţia s-ar ridica la peste 500 de milioane de lei.

    Înainte de pandemie, în judeţul Timiş erau luaţi în evidenţă aproximativ 15.000 de bolnavi de cancer, anual apărând în jur de 2.300 de noi cazuri. Cele mai frecvent afectate organe sunt la femei – sânii şi colul uterin -, iar la bărbaţi – aparatul respirator, în special plămânii, colonul, rectul şi prostata. În prezent, secţiile de oncologie din sistemul public timişorean fiinţează în mai multe locuri improprii şi cu o capacitate insuficientă şi deservesc pacienţi din toată zona de vest a ţării.

    Al patrulea caz de variola maimuței diagnosticat în România: un bărbat de 36 de ani, contact cu primul pacient infectat

    Un nou caz de variola maimuței a fost diagnosticat în România, informează, joi, Ministerul Sănătății. Este vorba de un bărbat de 36 de ani, contact cu primul pacient diagnosticat cu variola maimuței în România.

    ”Acesta s-a prezentat ieri la un spital din București. Simptomele au apărut pe data de 12 iunie”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

    ”Starea de sănătate a pacientului este bună. Acesta a rămas internat”, a mai precizat Ministerul Sănătăţii.

    Acesta este al patrulea caz de variola maimuței diagnosticat în țara noastră.

    Primul caz de variola maimuţei din România a fost diagnosticat, luni, la un bărbat de 26 de ani din Bucureşti.

    Variola maimuței: Persoanele infectate trebuie să evite contactele cu animalele lor de companie

    Persoanele infectate cu virusul care cauzează variola maimuţei trebuie să evite la maximum contactele cu animalele lor de companie, au recomandat, joi, autorităţile sanitare din Franţa, relatează AFP.

    În urma creşterii numărului de persoane infectate cu acest virus în multe ţări situate în afara zonelor africane endemice, Agenţia naţională pentru siguranţă sanitară (ANSES) din Franţa a fost sesizată de urgenţă în legătură cu posibilitatea transmiterii bolii la animale de companie.

    Potrivit cunoştinţelor ştiinţifice actuale, lagomorfele – un ordin de mamifere rozătoare din care fac parte iepurii de casă şi iepurii de câmp – sunt receptive şi sensibile în condiţii experimentale la acţiunea acestui virus, în special puii lor.

    Sciuridele, rozătoare din care fac parte veveriţele şi câinii-de-preerie, constituie o familie receptivă şi sensibilă, prezentând un posibil risc de infectare chiar mai mare decât riscul care există pentru oameni.

    Rozătoarele de companie, precum şobolanul cenuşiu, şoarecii, cobaii şi hamsterii, par însă puţin receptive la vârstă adultă, dar ar putea fi receptive în cazul exemplarelor tinere.

    Datele medicale lipsesc deocamdată pentru dihori şi câini. În ceea ce le priveşte pe pisici, doar un singur studiu serologic a fost efectuat şi acesta a avut rezultate negative. În acest stadiu, niciun caz clinic nu a fost raportat pentru aceste trei specii.

    Ţinând cont de aceste date, atunci când o persoană este infectată cu virusul variolei maimuţei, ANSES recomandă „să se evite la maximum contactele dintre animal şi persoana infectată, ideal lăsând animalul în îngrijirea unei alte persoane pe durata perioadei de izolare a pacientului”. Înaintea fiecărui contact cu animalul de companie, specialiştii de la ANSES recomandă „spălarea mâinilor, purtarea mănuşilor de plastic şi a măştii sanitare de unică folosinţă”.

    În aşteptarea datelor suplimentare despre sensibilitatea şi receptivitatea animalelor de companie, „cea mai mare vigilenţă” a fost de asemenea recomandată pentru medicii veterinari care primesc spre consultare animale de companie ai căror proprietari sunt simptomatici.

    Până la sfârşitul anului 2022, o nouă expertiză va completa aceste prime recomandări. Ea va viza evaluarea riscurilor de transmitere a virusului către fauna peridomestică (mai ales rozătoare). O evaluare a riscului ca oamenii să „importe” virusul de la animale infectate va fi de asemenea realizată.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.