18.4 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Modificări privind organizarea şi desfăşurarea examenului de grad principal pentru asistenţi medicali generalişti și moaşe

    Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională Proiectul de ordin pentru modificarea şi completarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de grad principal pentru asistenţi medicali generalişti, moaşe, asistenţi medicali, surori medicale şi oficianţi medicali, aprobată prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.1.137/2018, cu modificările și completările ulterioare.

    Potrivit referatului de aprobare a proiectului de ordin, noile reglementări sunt necesare întrucât s-au adus o serie de modificări în metodologia actuală, ca urmare a intervenirii unor modificări legislative, a necesitații corelării cu prevederile Regulamentului privind protecția datelor cu caracter personal precum și pentru o mai buna reglementare a modalității de organizare a examenului de grad principal.

    Potrivit proiectului, modificările propuse au ca scop reglemenatrea, în principal, a următoarelor aspecte:

    • reglementarea posibilității de anonimizare a numelui și a prenumelui candidaților, ca măsură de protecție a datelor cu caracter personal;
    • desemnarea de observatori la examenul de grad principal la nivelul filialelor OAMGMAMR;
    • modificarea termenului de analiza a dosarelor de înscrire a candidaților ( dela trei la cinci zile);
    • modificarea perioadei de exercitare a profesiei în regim de voluntariat care se va lua în calcul la stabilirea experienței profesionale, de la cinci ani la maxim un an;
    • modificarea duratei de desfășurare a testului grilă (de la două ore la trei ore);
    • introducerea unui model de cerere pentru înscrirea la examenul de grad principal;
    • încasarea taxei de participare la examen de către filialele OAMGMAMR.

     

    Coronavirus: Vaccinurile Moderna şi Pfizer, recomandate de experții americani pentru copiii cu vârste de peste şase luni

    Un pas crucial a fost făcut miercuri în Statele Unite către vaccinarea sugarilor şi a copiilor mici împotriva COVID-19, odată cu recomandarea favorabilă a experţilor americani, care au decis să autorizeze vaccinurile Moderna şi Pfizer începând de la vârsta de şase luni, informează AFP.

    Membrii unui comitet consultativ din cadrul Agenţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA) au trecut în revistă toate datele medicale obţinute în urma studiilor clinice, realizate pe copii cu vârste cuprinse între şase luni şi patru ani pentru vaccinul Pfizer, respectiv între şase luni şi cinci ani pentru vaccinul Moderna.

    La fel ca în multe ţări, aceasta era ultima grupă de vârstă care nu avea încă acces la protecţia oferită prin vaccinarea anti-COVID-19.

    În timpul celor două proceduri de votare, cei 21 de experţi din acest comitet al FDA au considerat, în unanimitate, că beneficiile aduse de vaccinarea sugarilor şi copiilor cu serurile Moderna şi Pfizer prevalează în faţa riscurilor.

    „Ştiu că numeroşi părinţi care ne ascultă sunt foarte uşuraţi astăzi”, a declarat Jay Portnoy, un membru al comitetului.

    În baza acestui aviz pozitiv, FDA, ale cărei decizii sunt considerate o veritabilă referinţă în lumea întreagă, poate de acum să emită autorizaţia sa oficială.

    Aproximativ 10 milioane de doze de vaccinuri pediatrice anti-COVID-19 vor putea fi trimise imediat în toate zonele ţării, înainte ca alte milioane să fie livrate în săptămânile următoare, a anunţat administraţia americană.

    Vaccinările vor putea să înceapă încă de marţea viitoare, după ce Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) va emite la rândul său aprobarea oficială. Experţii CDC se vor reuni vineri şi sâmbătă.

    Pfizer în trei doze

    Dozajul celor două vaccinuri a fost adaptat: el reprezintă o pătrime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Moderna (25 micrograme, comparativ cu 100 de micrograme pentru adulţi) şi o zecime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Pfizer (3 micrograme, comparativ cu 30 de micrograme pentru adulţi).

    Principala diferenţă dintre cele două seruri este numărul de injecţii necesare: vaccinul Moderna va fi administrat tot în două doze, la un interval de o lună. O reprezentantă a companiei Moderna a declarat totuşi că sunt prevăzute deja alte studii ce privesc şi administrarea dozei de supra-rapel.

    Serul Pfizer prevede încă de la început trei injecţii, întrucât primele două doze nu au generat o reacţie imunitară suficient de puternică din cauza dozajului slab. Primele două injecţii cu vaccinul Pfizer vor fi realizate la un interval de trei săptămâni, iar cea de-a treia va fi administrată la opt săptămâni după a doua doză.

    Mai mulţi experţi au subliniat că este important ca părinţii să ştie că bebeluşii şi copiii lor nu vor fi corect protejaţi după doar două doze Pfizer şi ar trebui să aştepte finalizarea schemei cu trei doze – deci mai multe luni – înainte ca protecţia să devină eficientă.

    Cele două vaccinuri sunt sigure şi eficiente, potrivit FDA, care a publicat la sfârşitul săptămânii trecute propria analiză despre studiile clinice realizate de Moderna şi Pfizer, pentru a oferi astfel o bază de discuţie experţilor săi.

    Potrivit unei estimări preliminare, vaccinul dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech s-a dovedit eficient în procent de 80% împotriva formelor simptomatice ale bolii. Însă această cifră este bazată pe un număr foarte redus de cazuri pozitive, a nuanţat FDA.

    Vaccinul Moderna s-a arătat eficient în procent de 51% la bebeluşii din grupa de vârstă 6 luni – 2 ani şi de 37% pentru copiii din grupa 2-5 ani. Aceste cifre sunt concordante cu eficienţa observată la adulţi în faţa variantei Omicron, potrivit FDA. Or, vaccinul Moderna continuă să asigure o protecţie bună împotriva cazurilor grave de COVID-19.

    În ceea ce priveşte efectele secundare, aproximativ un sfert dintre copiii mici care au primit vaccinul Moderna au dezvoltat febră, mai ales după cea de-a doua doză. Febra a dispărut în general după o zi.

    În cazul serului Pfizer, rata observată de episoade febrile la copiii care au primit vaccinul a fost comparabilă cu cea înregistrată la copiii care au primit un placebo.

    În timp ce unii dintre părinţi aşteaptă cu nerăbdare momentul în care vor putea să îşi vaccineze copiii, alţii s-au declarat sceptici. Potrivit unui sondaj din luna mai, doar o cincime dintre părinţii care au copii cu vârste sub cinci ani (18%) doresc să îi vaccineze pe aceştia cât mai curând posibil.

    Deşi copiii sunt mai puţin vulnerabili în faţa COVID-19 şi riscurile medicale sunt pentru ei mai mici, 480 de copii cu vârste mai mici de patru ani au murit în Statele Unite din cauza acestei boli.

    În plus, ratele de spitalizare au crescut puternic pentru această grupă de vârstă în timpul valului epidemiologic cauzat de varianta Omicron. În total, circa 45.000 de copiii mai mici de cinci ani au fost spitalizaţi în Statele Unite de la începutul pandemiei, din care un sfert au trebuit să fie internaţi la terapie intensivă.

    La fel ca adulţii, copii infectaţi cu noul coronavirus pot să dezvolte simptome pe termen lung (COVID de lungă durată). În situaţii rare, ei pot să dezvolte şi cazuri grave de sindrom inflamator multisistemic pediatric.

    Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei

    Europa se află în centrul răspândirii variolei maimuţei, a declarat, miercuri, biroul european al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care şi-a exprimat preocuparea în legătură cu riscul apariţiei de noi cazuri, relatează AFP.

    ”Europa rămâne epicentrul acestui val în plină creştere, cu 25 de ţări raportând peste 1.500 de cazuri, sau 85% din totalul la nivel global”, a declarat într-o conferinţă de presă Hans Kluge, directorul OMS pentru Europa, care reuneşte 53 de ţări, dintre care unele din Asia Centrală.

    Pentru instituţia ONU, prioritatea este combaterea transmiterii bolii.

    ”Amploarea acestei epidemii prezintă un risc real: cu cât virusul circulă mai mult, cu atât îşi va răspândi mai mult raza de acţiune şi cu atât boala va apărea mai mult în ţările neendemice”, a avertizat Hans Kluge.

    Circulând de obicei în Africa Centrală şi de Vest, virusul este, în afara Europei, prezent de acum în Australia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud, însumând peste 1.600 de cazuri.

    Cunoscută la om din 1970, variola maimuţei sau ”simian orthopoxvirosis” este o boală considerată rară, cauzată de un virus transmis omului de către animale infectate.

    Boala începe cu febră mare şi evoluează rapid până la o erupţie cutanată, cu formarea de cruste. Cel mai adesea benignă, boala se vindecă de obicei spontan după două până la trei săptămâni.

    Circulaţia virusului, care se transmite în special prin contact prelungit, nu ar trebui să ducă la anularea evenimentelor cu public prevăzute pentru această vară.

    ”Aceste evenimente sunt şanse mari de a sensibiliza oameni tineri, activi din punct de vedere sexual şi foarte mobili”, a spus Kluge, menţionând că sunt ”o oportunitate de a (…) stimula angajamentul nostru”.

    În acest moment, OMS nu recomandă vaccinarea în masă. Autorităţile sanitare europene au comandat marţi peste 100.000 de doze de vaccin împotriva variolei aprobat în Statele Unite pentru variola maimuţei şi considerat eficient împotriva acestui virus.

    Seminar despre efectele poluării aerului asupra sănătății, organizat de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului

    Efectele poluării aerului asupra sănătății populației au fost dezbătute, miercuri, la Paltul Parlamentului, în cadrul seminarului ”Poluarea aerului și sănătatea”, organizat de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului.

    ”Necesitatea unui astfel de seminar a devenit din ce în ce mai evidentă după ce mai multe studii au arătat clar că ceea ce respirăm ne afectează, mai devreme sau mai târziu, sănătatea şi chiar viaţa, cu costuri financiare şi sociale mari. Este nevoie de mult mai multe mecanisme pentru a determina cauzele poluării, pentru a avea date şi adopta măsuri care în final să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii noastre”, a declarat deputatul Oana Cambera, inițiatoarea unei propuneri legislative pentru modificarea legii calităţii aerului.

    Ultimele date şi studii efectuate de UE si OMS arată că poluarea aerului este responsabilă pentru 29% dintre decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale şi 43% dintre decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. În plus, o serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului şi afecţiuni grave precum demenţă şi boli cardiovasculare.

    În ceea ce priveşte România, cel mai recent raport publicat de Agenţia Europeană a Mediului din 2020 subliniază situaţia îngrijorătoare din capitala României, unde locuitorii pierd în medie aproape 2 ani din viaţă din cauza nerespectării limitelor de poluare.

    ”Din cauza expunerii la foarte multe noxe, avem, din păcate, o foarte mare încărcătură a sistemului de sănătate, datorită unor boli cronice evitabile”, a declarat minsitrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Potrivit statisticilor, unul din zece decese la copiii sub 5 ani s-ar datora poluării aerului, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

    ”Un copil are de zece ori mai multe șanse să fie afectat prin calitatea aerului pe care o respiră. (…) Există o inegalitate în ceea ce privește calitatea aerului care se adâncește între țările bogate și țările sărace. Un impact major asupra stării de sănătate a adultului, boli cardio-vasculare, boli cerebrale și nu numai, care vor duce până la urmă la scurtarea vieții și, nu în ultimul rând asupra copiilor, care se nasc cu probleme medicale, se nasc înainte de vreme, au șanse de a dezvolta o patologie neuro-psihică importantă. Se estimează că poluarea aerului omoară anual aproximativ 500.000 de copii în lume, evident că această poziționare fiind regăsită în țările foarte sărace, iar poluarea aerului a fost considerată a patra cauză principală de risc de mortalitate prematură în 2019. Copiii sunt mult mai sensibili decât adulții, prin imaturitatea pulmonară, cerebrală și a sistemului imun. Pe de altă parte, ei respiră mai mult aer dacă ne raporatăm la kilogram/greutate corporală și nu în ultimul rând au mari consecințe în ceea ce înseamnă inhalarea, ingestia sau chiar dobândirea unor toxice încă din viața intrauterină. (…) Merită să menționez că impactul este devastator asupra nașterilor premature, decesului sugarului, bolilor respiratorii, cardiace și asupra dezvoltării neuro-psihice. Subliniez și importanța pe care această poluare o are asupra plămânilor copiilor, care restricționează creșterea adecvată a plămânului și dezvoltarea alveolelor. Tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sunt fenomene frecvent regăsite la vârste mici, care din nefericire se vor transforma de-a lugul anilor în tulburări funcționale de tip obstructiv, restrictiv. De asemenea, a crescut incidența bolilor cardiovasculare când vine vorba despre copii care trăiesc în mediu poluant”, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

    Respirația înseamnă viață, iar aerul pe care îl respirăm este extrem de important, a subliniat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

    ”Noi, medicii, trebuie să avem grijă de respirația dumneavoastră, de frecvența ei, de calitatea ei, dar nu putem să avem grijă de calitatea aerului pe care îl respirăm.(…) Persoanele care trăiesc în apropierea unor străzi circulate au un risc de două ori mai mare de a dezvolta simptome respiratorii și crize de astm. Într-un studiu efectuat în Europa de Nord, se observă că aceste persoane au simptomatologie respiratorie – dacă femeile sunt mai impactate de tuse, bărbații acuză spută și respirație șuierătoare. (…) Mucoasa respiratorie este protejată de niște cili vibratili, care au o mișcare de curățare către exterior a particulelor. În momentul în care suntem expuși la fum care rezultă din arderea, de exemplu, a incendiilor de pădure, în 10 minute la nivelul cililor vibratili apar leziuni severe, iar în 30 de minute aceștia devin imobili. În ceea ce privește fumul de țigară și impactul pe care acesta îl are, trebuie să spun că după fiecare țigară acești cili devin imobili pentru 30 de minute. De aceea, fumătorul dimineața tușește, pentru că acești cili devin din nou funcționali și permit curățarea tractului respirator”, a declarat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Organizația Mondială a Sănătății a aproximat, în 2016, că peste 400.000 de decese sunt cauzate de astm și în lume sunt 24 de milioane de persoane care suferă de astm, a atras atenția șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

    ”Dacă vorbim de alte gaze, nu de particule de materie, se pare că peste 4 milioane din cazurile noi de astm sunt atribuite dioxidului de azot, reprezentând aproximativ 13% din incidența totală a cazurilor de astm. Sigur, avem schimbări climatice, avem schimbări care vor duce la creșterea poluării.(…) Temperatura globală crescută modifică rata și lungimea sezonului de alergii și modifică distribuția geografică a plantelor. Nu în ultimul rând, fenomenele climatice extreme favorizează creșterea umidității, creșterea mucegaiurilor. Avem deja cazuri de astm legate de furtună, cazuri de pacienți care, în momentul în care apar modificări meteorologice, au și crize de astm. (…) Poluarea aerului contribuie major la sănătatea publică, în special la sănătatea plămânilor, ea provoacă efecte acute și cronice asupra sănătății pe parcursul vieții, iar inegalitățile sociale în ceea ce privește riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului rezultă din inegalitățile sociale în ceea ce privește expunerea și susceptabilitatea. Prin urmare, abordarea efectelor poluării aerului asupra sănătății impune acțiuni îndrăznețe pentru un aer de calitate”, a mai precizat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

    Poluarea generează o reacție în lanț la nivelul organismului, care, din păcate, va fi încununată cu apariția diferitelor forme de cancer, a afirmat șef lucr. dr. Radu Țincu.

    ”Există și anumite populații vulnerabile să dezvolte cancer: vârstnicii, cei care fumează, cei care sunt expuși la radiții – fie ultraviolete, fie ionizante – , cei sedentari cu obezitate, boli pulmonare cronice, expunerea profesională la diferite alte noxe, și nu în ultimul rând istoricul familial de a dezvolta anumite forme de cancer. Sunt factori care în mod invariabil vor crește riscul de a dezvolta anumite tumori atunci când ne expunem la aer poluat. Avem și o relație doză-efect, de aceea este important ca astăzi să oprim poluarea sau să o încetinim. (…) Organismul are anumite capacități de apărare. Dacă în primele faze în care apare inflamația, cu o scădere a capacității de apărare antitoxică, mai putem face ceva, în momentul în care apare mutația genetică nu se mai poate face nimic. Deja, de aici, evoluția celulelor tumorale va fi una invariabilă”, a explicat șef lucr. dr. Radu Țincu.

    Poluarea aerului scade calitatea vieții, duce la o pierdere, în medie, de 6-8 ani din viața noastră, iar pentru societate o populație bolnavă, în special de boli pulmonare, este o populație incapabilă să susțină o evoluție normală, sănătoasă a societății, a mai transmis șef lucr. dr. Radu Țincu.

     

     

    Ministrul Sănătății: Nu pot fi create în interiorul unităţilor sanitare discrepanţe salariale foarte mari

    Nu pot fi create în interiorul unităţilor sanitare discrepanţe salariale foarte mari, a declarat, miercuri ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, adăugând că trebuie găsite soluții astfel încât salarizarea personalului din sănătate care nu este asimilat celui medical să fie „oarecum proporţională” cu ceilalţi angajaţi.

    „Există personal care nu este asimilat celui medical, este vorba de personal TESA sau personal auxiliar care îşi desfăşoară activitate în spitale, trebuie să găsim o soluţie pentru aceste categorii care asigură buna desfăşurarea a actului medical. Nu putem crea în interiorul unităţilor sanitare discrepanţe salariale foarte mari, având în vedere că nu poate să funcţioneze, spre exemplu, un spital fără servicii economice şi administrative. Şi aceştia trebuie să beneficieze de o salarizare care să fie oarecum proporţională cu ceilalţi angajaţi”, a afirmat Alexandru Rafila.

    Potrivit ministrului, în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este prevăzută scăderea salariilor medicilor.

    „Eu nu am găsit în PNRR aşa ceva, este vorba de managementul unităţilor sanitare şi de pregătire profesională, acolo sigur că un anumit element, ca plata salarială, să fie legată de performanţa fiecăruia, de ceea ce face în mod efectiv, poate să fie o discuţie, dar în niciun caz nu se poate pune problema unei scăderi a salariilor”, a precizat Alexandru Rafila.

    Minsitrul a adăugat că este posibil ca sistemul să fie afectat de faptul că de la 1 iulie nu vor mai putea fi făcute angajări.

    „Este posibil. Posturile unice nu vor fi afectate, iar pe de altă parte trebuie să ţinem cont de specificul fiecărei unităţi sanitare, de structura de personal. Cred că o abordare uniformă nu este foarte bună, trebuie individualizată. Ca să poţi să implementezi proiectele pe fonduri europene, trebuie să ai personal, trebuie să găsim o soluţie care să permită derularea acestor proiecte”, a declarat ministrul Sănătății.

    Proiectul ”dreptul la uitare”, destinat supravieţuitorului de cancer, adoptat de Camera Deputaților

    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de modificare a legii privind drepturile pacientului. Astfel, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente care vizează afecţiunea oncologică, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic.

    Proiectul de completare a legii drepturilor pacientului prevede introducerea în lege a unui nou capitol, intitulat „dreptul de a fi uitat” al supravieţuitorului de cancer.

    „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta are dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic”, prevede proiectul, iniţiat de senatorul Nicoleta Pauliuc.

    Totodată, „distribuitorii de asigurări au obligaţia de a înscrie acest drept în mod clar, concis, uşor de înţeles şi vizibil în acelaşi câmp vizual şi cu caractere de aceeaşi mărime în documentele prin care solicită informaţiile şi documentele în vederea evaluării riscului, sub sancţiunea nulităţii relative a contractului de asigurare”.

    De asemenea, pentru  respectarea dreptului de a fi uitat, personalul medico-sanitar are obligaţia de a nu furniza distribuitorilor de asigurări informaţiile şi documentele respective.

    „La propunerea institutelor oncologice, prin normele de aplicare a legii, Ministerul Sănătăţii stabileşte termene reduse (…) pe categorii de vârstă şi tipuri de afecţiuni oncologice ale supravieţuitorilor de cancer, pe baza datelor ştiinţifice privind progresele terapeutice”, mai prevede actul normativ.

    Nerespectarea de către distribuitorii de asigurări a acestui drept al pacientului atrage răspunderea civilă, conform prevederilor legale.

    Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.

    Ministrul Rafila: Variola maimuţei nu e în transmitere comunitară

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, miercuri, că variola maimuţei nu se transmite uşor şi nu necesită măsuri de precauţie ca în cazul infecţiei cu noul coronavirus, menţionând că nu se pune problema unei transmiteri comunitare a acestei boli, pentru că rata de reproducere este în jur de 0,3.

    „Nu este vorba de o sensibilitate, este vorba mai degrabă de un comportament la risc, comportamentul la risc poate să fie deopotrivă înregistrat şi la bărbaţi, şi la femei. Problema este legată de un contact apropiat cu o persoană infectată, lucrul acesta se poate întâmpla oricui dacă nu-şi ia nişte măsuri de precauţie şi recomandarea este, cel puţin din punct de vedere al relaţiilor intime, să se evite relaţiile întâmplătoare, cu persoane necunoscute. Şi dacă există o expunere, în sensul contactului cu o persoană care prezintă leziuni, atunci înseamnă că este bine ca persoana respectivă să se adreseze serviciului de boli infecţioase”, a afirmat Rafila, întrebat dacă există o sensibilitate mai mare a bărbaţilor la această boală, având în vedere cele trei cazuri existente în România.

    Ministrul a precizat că există anchete epidemiologice în desfăşurare în cazul celor trei bărbaţi diagnosticați cu variola maimuței în România, dar finalizarea acestaora va dura, deoarece se bazează pe declaraţiile persoanelor infectate.

    „Este dreptul fiecărei persoane în privinţa vieţii personale, atât timp cât acest lucru nu afectează sănătatea altora. (…) Trebuie judecat de la caz la caz. În măsura în care timpul dovedeşte că nu apar cazuri noi în legătură cu acea persoană care a refuzat să facă orice fel de declaraţie, în mod evident nu ai niciun motiv să consideri că ar trebuie să fie în vreun fel sancţionată. Dacă, însă, apar cazuri secundare şi se favorizează transmiterea unei boli infecţionale, există legislaţie în domeniu”, a explicat ministrul.

    Rafila a subliniat că este posibil ca alte persoane să fi contractat boala şi să nu o declare.

    „Absolut, este posibil, dar orice om care încearcă să-şi protejeze propria persoană din punct de vedere al sănătăţii, dacă are o problemă de sănătate, dacă apar leziuni, o erupţie la nivelul tegumentelor sau mucoaselor, în mod evident ar trebui să se adreseze medicului. Este importantă ancheta epidemiologică totdeauna – şi aţi văzut şi în cazul infecţiei cu noul coronavirus -, pentru că stabileşte care sunt contacţii, se iau măsuri de sănătate publică, cea mai simplă este izolarea la domiciliu timp de 21 de zile, dacă este vorba de o formă uşoară a bolii sau dacă simptomatologia este minimală, dar este de dorit să se prezinte la medic pentru diagnostic. Există multe boli eruptive, nu trebuie să credem că orice boală eruptivă înseamnă acest tip de variolă, de exemplu varicela, apare şi la persoane adulte, există şi zona zoster şi precizarea diagnosticului este foarte importantă”, a adăugat ministrul.

    Potrivit ministrului, nu se aşteaptă un focar în Bucureşti.

    „Nu, focarul presupune şi transmisibilitatea între cele trei persoane, nu avem elemente care să certifice acest lucru”, a menţionat Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a mai declarat că ancheta epidemiologică îi vizează pe membrii de familie ai persoanelor bolnave şi că aceştia nu trebuie neapărat vaccinaţi, dar trebuie luate măsuri de izolare la domiciliu a persoanei infectate, de purtare a măştii de protecţie şi de păstrare a măsurilor igienice individuale care evită transmiterea bolii.

    „Din fericire, această boală nu se transmite aşa uşor cum s-a transmis infecţia cu noul coronavirus. Am auzit tot felul de întrebări legate de transmitere comunitară. Nici vorbă de aşa ceva. Nu necesită măsuri de precauţie care să pună în vreun fel probleme similare cu cele legate de infecţia cu noul coronavirus, pentru că rata de reproducere este în jur de 0,3, deci o transmitere foarte lentă”, a explicat Rafila.

    Vaccinurile împotriva variolei, potrivit ministrului, s-au scos din utilizare în 1979, când a fost eradicată această boală, dar la nivel global există foarte mici cantităţi care sunt de obicei păstrate pentru profesioniştii din sănătate.

    Comisia Europeană are discuţii cu un producător pentru 100.000 de doze, care vor fi repartizate statelor membre, proporţional cu populaţia, a mai spus ministrul, menţionând că se administrează două doze pentru schemă completă de vaccinare doar persoanele care sunt contact sau în primele zile la persoana infectată.

    Până acum, în România au fost diagnosticate trei cazuri de variola maimuţei.

    Al treilea caz de variola maimuţei, diagnosticat în România: Un bărbat de 31 de ani, fără istoric de călătorie

    Al treilea caz de variola maimuţei a fost diagnosticat în România, a informat, miercuri, Ministerul Sănătăţii.

    „Este vorba de un bărbat de 31 de ani care s-a prezentat marţi la un spital din Bucureşti. Simptomele au apărut pe data de 10 iunie. Starea generală a pacientului este bună. Acesta a rămas internat”, a precizat Ministerul Sănătăţii.

    Conform sursei citate, bărbatul nu are istoric de călătorie.

    Confirmarea s-a făcut cu probe de laborator.

    Primul caz de variola maimuţei din România a fost diagnosticat luni la un bărbat de 26 de ani din Bucureşti.

    Marţi, un alt bărbat, de 32 de ani, a fost diagnosticat cu această boală.

    Coronaviurs: Sub-variantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron reprezintă 21% dintre variantele de COVID-19 din SUA

    Sub-variantele BA.4 şi BA.5 ale Omicron reprezintă, de la 11 iunie, aproximativ 8,3%, respectiv 13,3% dintre variantele de coronavirus din Statele Unite, au anunţat Centrele americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), informează Reuters.

    Cele două sub-variante cu răspândire rapidă au fost adăugate în martie pe lista de monitorizare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi au fost, de asemenea, desemnate drept variante preocupante în Europa.

    Agenţia Uniunii Europene pentru prevenirea bolilor a declarat luni că noile sub-variante se răspândesc mai rapid comparativ cu alte variante, ceea ce ar putea conduce la mai multe spitalizări şi decese pe măsură ce devin dominante pe continent.

    „Sunt foarte îngrijorat”, a declarat doctor Gregory Poland, directorul grupului de cercetare a vaccinurilor din cadrul Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, adăugând că, potrivit datelor din Africa de Sud, sub-variantele sunt mai capabile să eludeze imunitatea oferită prin vaccinare şi prin infectări anterioare.

    Vaccinurile sau infectarea anterioară pot oferi beneficii în prezent, însă BA.4 şi BA.5 ar putea cauza decese şi îmbolnăviri grave după ce copiii se reîntorc la şcoală, iar efectul celui de-al doilea rapel se diminuează, a spus el.

    BA.4 a reprezentat 5,4% din variantele din Statele Unite în săptămâna care a început la 5 iunie, conform estimărilor CDC, în timp ce în cazul BA.5 procentul a fost de 7,7%.

    Media pe şapte zile a cazurilor de COVID-19 din SUA a fost, de la 11 iunie, de 105.615, în creştere cu 6,7% comparativ cu săptămâna precedentă.

    FDA a autorizat un medicament împotriva alopeciei în Statele Unite

    Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat un medicament dezvoltat împotriva unei forme grave de alopecie, o afecţiune care determină căderea părului şi care afectează peste 300.000 de persoane de toate vârstele din Statele Unite, informează AFP.

    Medicamentul este primul comprimat administrat pe cale orală ce permite pacienţilor să lupte împotriva acestei afecţiuni, alopecia areata, provocată de o dereglare a sistemului imunitar, care atacă foliculii de păr şi cauzează căderea temporară sau definitivă a podoabei capilare sau a firelor de păr de pe anumite zone ale corpului, putând să declanşeze şi un stres emoţional.

    „Este crucial ca numărul mare de americani afectaţi de o formă gravă de alopecie să aibă acces la posibilităţi de tratament sigure şi eficiente”, a declarat Kendall Marcus, un oficial din cadrul FDA, citat într-un comunicat dat publicităţii de această agenţie americană.

    Baricitinib, fabricat de compania farmaceutică Eli Lilly, face parte din categoria medicamentelor ce blochează inflamaţiile.

    Autorizarea acestui tratament de către FDA intervine după două studii clinice la care au participat în total 1.200 de adulţi afectaţi de forme grave de alopecie.

    În fiecare dintre cele două studii, participanţii au fost repartizaţi în trei grupe: o treime au primit un placebo, o treime au primit o doză zilnică de 2 mg şi o treime au primit o doză zilnică de 4 mg.

    După 36 de săptămâni, aproape 40% dintre pacienţii care au primit doza de 4 mg au beneficiat de o creştere a părului lor în procent de 80%, comparativ cu 23% dintre participanţii care au primit doza de 2 mg şi cu 5% dintre pacienţii care au primit placebo.

    Aproximativ 45% dintre persoanele cărora le-au fost administrate doze zilnice de 4 mg au constatat că genele şi sprâncenele lor au crescut din nou într-o manieră semnificativă.

    Efectele secundare cele mai frecvente sunt infecţii ale căilor respiratorii superioare, dureri de cap, acnee, colesterol crescut şi creşterea concentraţiei unei enzime în organism, denumită creatinkinază.

    Şi alte tratamente au fost testate împotriva alopeciei, însă niciunul dintre ele nu a fost autorizat de FDA.

    Baricitinib a fost deja aprobat în tratamentul poliartritei reumatoide, iar autorizarea sa a fost extinsă şi în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu o formă gravă de COVID-19.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.