Monitorul Oficial: Regulamentul de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS)

Ordinul pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) a fost publicat în Monitorul Oficial.

ANDIS  a fost înființată de Guvern, prin Ordonanță de Urgență, la începutul lunii iunie. Ulterior, o hotărâre aprobată de Executiv prevedea că ANDIS va avea 80 de posturi. 

Potrivit Regulamentului publicat în Monitorul Oficial, ANDIS are drept rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate.

Astfel, în activitatea sa, ANDIS urmărește îndeplinirea următoarelor obiective generale:

a) crearea și, după caz, dezvoltarea unei infrastructuri de sănătate apte să asigure accesul unui număr cât mai mare de persoane la asistență medicală de specialitate în cele mai bune condiții de calitate;
b) asigurarea unor cerințe înalte de calitate și performanță privind infrastructura de sănătate și transformarea sa într-un centru de excelență în gestionarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate;
c) pregătirea și implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, astfel încât acestea să fie finalizate la termen, conform specificațiilor și în cadrul bugetului aprobat;
d) atragerea fondurilor europene și a altor surse de finanțare legal constituite în domeniul infrastructurii de sănătate;
e) asigurarea unui management performant al obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate și dezvoltarea și îmbunătățirea permanentă a capacității administrative necesare pentru pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate.

Atribuții principale

Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare, pentru atingerea scopului și în vederea îndeplinirii obiectivelor generale, ANDIS exercită următoarele atribuții principale:

a) elaborarea de proiecte de acte normative cu impact în ceea ce privește investițiile în infrastructura de sănătate în vederea adoptării/aprobării de către Guvern și transmiterea către Ministerul Sănătății în vederea aprobării inițierii acestora;
b) elaborarea și adoptarea de instrucțiuni, orientări și recomandări, aprobate prin ordin al președintelui ANDIS în legătură cu pregătirea, implementarea și finalizarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate, în aplicarea dispozițiilor legale în materie;

c) elaborarea, emiterea de instrucțiuni și adoptarea de orientări și recomandări, aprobate prin ordin al președintelui ANDIS, în ceea ce privește conținutul documentațiilor de atribuire și specificațiile tehnice standard pe bază de indicatori de performanță cu privire la inițierea, proiectarea, construcția, supravegherea executării lucrărilor la infrastructura de sănătate și activitățile de instalare și punere în funcțiune a echipamentelor și dotărilor medicale, precum și orice alte activități necesare pentru aducerea infrastructurii de sănătate în stare de a fi exploatată conform destinației;
d) elaborarea de metodologii cu privire la strategii de finanțare a obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate, implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate de la momentul conceperii proiectului până la punerea în funcțiune a obiectivului de investiții realizat în cadrul proiectului conform destinației, prioritizarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, gestionarea, supravegherea și punerea în funcțiune a obiectivelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate conform destinației;
e) gestionarea, monitorizarea și evaluarea portofoliului obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
f) identificarea, definirea și planificarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, precum și stabilirea obiectivelor și a strategiei de implementare a acestora;
g) elaborarea programului multianual al obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate și supunerea acestuia, prin intermediul Ministerului Sănătății, spre aprobare Guvernului;
h) monitorizarea implementării obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, furnizarea și publicarea de date, informații și rapoarte în legătură cu implementarea acestora;
i) stabilirea de parteneriate și încheierea de contracte de finanțare a obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate, inclusiv a obiectivelor/proiectelor de investiții considerabile incluse în PNRR;
j) stabilirea specificațiilor tehnice, financiare și juridice, organizarea de proceduri de atribuire, încheierea și executarea de contracte de achiziții publice în legătură cu obiective/proiecte de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate;
k) elaborarea si transmiterea către Ministerul Sănătății a proiectelor hotărârilor Guvernului privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate având ca obiect investiții în spitalele publice din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății;
l) furnizarea de asistență specializată, în legătură cu obiectivele/proiectele de investiții în infrastructura de sănătate implementate de beneficiari externi, inclusiv prin participarea la realizarea acestora;
m) realizarea, în calitate de beneficiar, individual sau în parteneriat, și implementarea, în calitate de agenție de implementare, de proiecte finanțate din fonduri europene în domeniul dezvoltării infrastructurii de sănătate;
n) implementarea și derularea, în calitate de beneficiar în sensul dispozițiilor art. 2 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, individual sau în parteneriat, a obiectivelor/proiectelor de investiții considerabile incluse în PNRR;
o) colaborarea cu instituții publice și entități private în legătură cu gestionarea și implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate, prin încheierea de protocoale de colaborare, acorduri de parteneriat sau prin orice alte modalități prevăzute de lege;

p) cooperarea cu organisme similare din alte țări, precum și cu alte organisme internaționale de specialitate în domeniul său de activitate;
q) organizarea de programe de formare și de perfecționare, precum și alte evenimente de specialitate, conferințe sau schimburi de experiență în domeniul investițiilor în infrastructura de sănătate.

Activitățile de asistență specializată în domeniul obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate prevăzute la alin. (1) lit. m) din OUG nr. 76/2022, realizate de ANDIS pot consta în:
a) activități de îndrumare în legătură cu oportunitățile de finanțare a obiectivelor/proiectelor, activități de pregătire a obiectivelor/proiectelor, inclusiv activități de promovare activă a obiectivelor/proiectelor, elaborarea cererilor de finanțare a proiectelor din fonduri europene, realizarea de studii și cercetări de piață, organizarea de consultări cu piața;
b) activități de îndrumare în legătură cu strategia de contractare, modul de organizare a procedurilor de atribuire, conținutul documentațiilor de atribuire, inclusiv al specificațiilor tehnice, clauzelor contractuale și modificărilor contractuale;
c) activități de management și implementare a proiectelor, inclusiv monitorizarea implementării acestora și oferirea de recomandări cu privire la diverse aspecte în legătură cu implementarea acestora;
d) participarea ANDIS la realizarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate prin efectuarea de activități în legătură cu organizarea procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea de contracte de achiziție publică sau încheierea de acorduri-cadru având ca obiect prestarea serviciilor prevăzute la alin. (3), acordarea de asistență tehnică necesară pentru implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate, pentru sau în comun cu beneficiarii externi, precum și în asigurarea, integral sau parțial, de la bugetul de stat, inclusiv prin utilizarea fondurilor externe rambursabile sau nerambursabile, a finanțării necesare plății contractanților desemnați să presteze aceste servicii.

De asemenea, ANDIS realizează studii, strategii, prognoze, precum și alte documente strategice necesare, care să fundamenteze deciziile în legătură cu inițierea, gestionarea și implementarea obiectivelor/proiectelor de investiții de importanță considerabilă în infrastructura de sănătate.

Regulamentul de organizare și funcționare a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) poate fi consultat AICI

 

Spitalul „Victor Babeş” Timişoara: Metodă hibridă, folosită cu succes, în premieră, la Centrul de Chirurgie Toracică

sursa foto: Spitalul Victor Babeș Timișoara/Facebook

O operaţie complexă a fost realizată la Centrul de Chirurgie Toracică a Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” din Timişoara, de către chirurgi ai spitalului şi de la Institutul „Marius Nasta” din Bucureşti, în cadrul căreia s-a folosit pentru prima dată o metodă hibridă care a combinat chirurgia video asistată, efectuată cu ajutorul unui toracoscop, cu chirurgia clasică, toracotomia convenţională.

„Încercăm să dezvoltăm acest tip de rezecţii pulmonare reglate strict toracoscopic, care aduc un beneficiu major pacienţilor cu cancer bronhopulmonar. Sunt de viitor aceste intervenţii chirurgicale datorită faptului că recuperarea post operatorie este mult mai rapidă, iar timpul de spitalizare a pacientului este mult redus comparativ cu intervenţiile chirurgicale deschise, clasice”, a precizat dr. Alin Nicola, medic specialist coordonator Compartiment Chirurgie Toracică a Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” Timişoara.

În cadrul intervenției a fost folosit toracoscopul, acel instrument dotat cu cameră video care permite obţinerea unei imagini foarte bune, cu o claritate ridicată şi cu posibilitatea unei vizionări de 360 de grade în zona de lucru toracică. Folosirea acestui instrument presupune incizii de mici dimensiuni la nivelul toracelui, pe unde sunt introduse atât instrumentele folosite în cadrul intervenţiei chirurgicale, cât şi camera video.

„A fost o tumoră de lob inferior drept, fără alte evenimente oncologice premergătoare. Am făcut o intervenţie hibridă, în sensul în care curăţarea plămânului de toate aderenţele sale şi, respectiv, clamparea şi suturarea mecanică a venei pulmonare au fost făcute video asistat. Dar, apoi, nemaiavând scizură şi fiind un plămân monobloc, a fost necesar să schimbăm puţin intervenţia şi să o transformăm într-o intervenţie clasică, astfel încât să putem vedea artera, apoi bronşia şi să putem lucra mai departe”, a declarat SL. dr. Cristian Paleru, medic primar chirurgie toracică Institutul Marius Nasta București.

Dr. Tudor Mateescu, medic specialist în cadrul Spitalului „Victor Babeş” Timişoara, subliniază că, având în vedere beneficiile chirurgiei minim invazive, respectiv, o recuperare bună, o calitate bună a actului operator, o vizibilitate mai bună, medicii de aici doresc să utilizeze acest tip de chirurgie la cât mai mulţi pacienţi care se vor adresa spitalului.

„Dorim chiar să realizăm intervenţii chirurgicale majore prin utilizarea toracoscopului. Sunt nişte intervenţii chirurgicale complexe care necesită, însă, o pregătire atentă. Folosirea toracoscopului ne ajută la o calitate mai bună a imaginii, la o disecţie mai bună şi cu o acurateţe mai mare a întregului câmp operator. Indubitabil, chirurgia minim invazivă ne ajută mult mai mult, iar pe viitor ne dorim să fie de bază în această clinică”, explică dr. Tudor Mateescu.

În ultimele luni, în cadrul Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş” Timişoara au avut loc mai multe intervenţii efectuate cu ajutorul toracoscopului, dar este pentru prima oară când acest tip de chirurgie s-a folosit împreună cu metoda clasică la realizarea unei lobectomii.

Ministrul Sănătății: Avem în depozite peste opt milioane de doze de vaccin anti-COVID care vor expira

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că România are în depozite peste opt milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru care nu există deloc interes – nici din partea populației, nici să fie primite de o altă ţară prin donaţie – iar după ce vor expira distrugerea lor va costa alţi bani.

„Noi ne găsim în situaţia în care avem în depozite peste opt milioane de doze de vaccin pentru care nu mai există niciun fel de interes. Şi nu mă refer doar la interesul populaţiei, mă refer la interesul oricui, fie să le cumpere, fie să le primească gratis. Deci nimeni nu vrea nici măcar să le primească gratis. Lucrul acesta va duce şi la costuri suplimentare pentru că la un moment dat, când expiră, trebuie să le distrugem”, a spus Alexandru Rafila, miercuri seară, la un post de televiziune.

Ministrul a amintit că la începutul acestui an România a „salvat” 150 milioane de euro prin vânzarea dozelor de vaccin nefolosite.

„Am reuşit un lucru important când am putut să vindem 7,5 milioane de doze. Deci dintr-o dată am salvat circa 150 de milioane de euro. Le-am vândut la acelaşi preţ la care au fost achiziţionate”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății consideră că România s-a angajat anul trecut să cumpere o cantitate prea mare de vaccinuri, care nu ar putea fi folosite niciodată.

„Toate lucrurile astea mie mi se pare că s-au întâmplat şi datorită unei lipse probabil de grijă, de profesionalism sau de înţelegere care au dus la semnarea unui acord de achiziţie în luna mai 2021 pentru o cantitate enormă de vaccinuri, aproape 40 de milioane de doze, pentru anii 2022 şi 2023 împreună. Deci 39 de milioane de doze. Această cantitate în mod evident, indiferent de cel fel de campanie vom desfăşura noi, de informare, de educare… este imposibil să fie absorbită”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Totodată, Alexandru Rafila a spus, cu privire la a patra doză de vaccin anti-COVID-19, că aceasta este „utilă, dar cu un vaccin care să fie adaptat tulpinilor circulante, pentru că vedem că în momentul de faţă vaccinul în formula iniţială nu mai opreşte în niciun fel transmiterea”.

Noul vaccin ar urma să fie disponibil la finele lunii octombrie.

Un italian, depistat cu variola maimuței, COVID-19 și HIV, în același timp

0

Un italian în vârstă de 36 de ani a devenit primul caz semnalat vreodată în literatura de specialitate de infectare simultană cu variola maimuței, COVID-19 și HIV, relatează presa internațională.

Acesta a fost testat pozitiv pentru coronavirus la începutul lunii iulie, potrivit studiului de caz publicat în revista medicală Journal of Infection.

În ziua următoare, bărbatului i-au apărut mai multe vezicule dureroase în jurul unor erupții cutanate pe piept, membrele inferioare, față și mușchii fesieri.

Bărbatul a fost dus pe 5 iulie la un spital din Palermo, după ce veziculele s-au răspândit pe restul corpului și au evoluat în pustule.

La spital, el a fost testat pozitiv și pentru variola maimuței. Medicii l-au testat, de asemenea, pentru mai multe boli cu transmitere sexuală, acesta ieșind pozitiv pentru HIV.

Date fiind rezultatele testării serologice, medicii au concluzionat că acesta a contractat virusul recent. Bărbatul se mai testase pentru HIV în luna septembrie a anului trecut, iar rezultatul a fost negativ.

„Acest caz ilustrează cum variola maimuței și simptomele de COVID-19 se pot suprapune și arată cum în cazul co-infectării, anamneza și informațiile despre obiceiurile sexuale sunt cruciale în stabilirea diagnosticului corect”, afirmă cercetătorii de la Universitatea Catania în studiul de caz publicat.

„Deoarece acesta este singurul caz raportat de co-infecție cu virusul monkeypox, Sars-CoV-2 și HIV, nu există încă suficiente dovezi care să susțină că această combinație poate agrava starea pacientului”, au adăugat experții.

Studiu: Persoanele care fac sport prezintă riscuri mult mai mici de a dezvolta o formă gravă de coronavirus

Un nou studiu sugerează că persoanele care practică o activitate fizică regulată au riscuri mai mici de a contracta COVID-19 şi de a dezvolta o formă gravă a acestei boli, informează AFP.

„O activitate fizică regulată este asociată cu un risc mai mic de infectare” cu noul coronavirus, precum şi cu un pronostic mai bun în materie de spitalizări, de gravitate a bolii şi de mortalitate”, au concluzionat autorii acestui studiu, publicat în British Journal of Sports Medicine, și care prezintă totuşi numeroase limite.

Medicii ştiu deja de mult timp că o bună activitate fizică favorizează un răspuns mai bun al organismului la maladiile respiratorii în general, însă noua cercetare s-a concentrat pe legătura dintre sport şi COVID-19.

Nu a fost însă un studiu izolat, ci o meta-analiză care a reluat şi a combinat aproximativ 15 cercetări anterioare, un detaliu care îi oferă, a priori, o soliditate superioară în privinţa concluziilor formulate.

Autorii au concluzionat că în cazul unei activităţi fizice regulate, riscul de infectare este uşor redus, dar, mai ales, cel de spitalizare scade cu aproximativ o treime (-36%) şi cel de deces scade cu aproape jumătate (-43%).

Autorii au estimat că trebuie efectuate cel puţin 150 de minute de activităţi moderate sau 75 de minute de activităţi fizice intense, pe săptămână, pentru a se obţine un efect protector maximal.

Acest tip de studiu nu permite totuşi să fie trase concluzii despre mecanismele aflate în spatele acestor corelaţii.

Este probabil ca o bună activitate fizică să faciliteze în mod direct un răspuns imunitar eficient, reamintesc autorii studiului. Însă, buna activitate fizică poate şi să limiteze, în amonte, anumiţi factori de risc pentru formele grave de COVID-19, precum greutatea corporală în exces.

Autorii previn că noile concluzii trebuie interpretate „cu precauţie”, întrucât studiile reţinute în acea meta-analiză au prezentat o variaţie mare în ceea ce priveşte metodologiile utilizate.

Majoritatea acelor studii, de altfel, s-au bazat pe informaţiile furnizate de pacienţii înşişi asupra activităţilor fizice ale lor, nu pe o evaluare obiectivă.

Astfel, cercetătorii nu exclud posibilitatea unei concluzii părtinitoare, care ar duce la publicarea doar a celor mai concludente studii privind efectul pozitiv al activităţilor fizice.

Totuşi, „concluziile noastre ar putea să îi orienteze pe medici şi pe autorităţile sanitare” în legătură cu gradul de activitate fizică recomandată, mai ales pentru pacienţii cu risc mare de a dezvolta o formă gravă de COVID-19, au precizat autorii.

Premierul Nicolae Ciucă, vizită la Centrul Medical de Radioterapie din incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă din Suceava

sursa foto: Guvernul României/Facebook

Premierul Nicolae Ciucă a vizitat, miercuri, Centrul Medical de Radioterapie din incinta Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) „Sfântul Ioan cel Nou” din municipiul Suceava.

Şeful Executivului a subliniat nevoia implementării în cel mai scurt timp a Planului naţional de luptă împotriva cancerului, dar şi nevoia achiziţiei de aparatură ultraperformantă pentru intervenţia în cazul acestei maladii.

„Este cât se poate de oportun să vedem cât mai multe astfel de activităţi şi de inaugurări, îndeosebi pentru faptul că în luna iunie la nivelul Guvernului am aprobat un Plan naţional de luptă împotriva cancerului şi sunt evidenţe foarte clare care ne spun că este obligatoriu să ne focalizăm atenţia şi să facem tot ceea ce depinde de noi, cât mai repede posibil şi cât mai responsabil posibil, astfel încât acest plan să fie pus în practică. (…) Avem nevoie de tehnologie de ultimă oră în ceea ce înseamnă tratamentul împotriva cancerului. Avem nevoie în acelaşi timp de resursă umană, specialişti care nu se găsesc chiar atât de uşor şi, de asemenea, este nevoie ca la nivel naţional să se identifice acele centre unde să putem să dezvoltăm astfel de facilităţi pentru a putea să asigurăm tratamentul pe un spaţiu cât mai mare”, a afirmat Ciucă.

Noul centru, care urmează să fie dat în folosinţă după ce va primi avizele necesare, a fost realizat în parteneriat public-privat de Consiliul Judeţean Suceava, prin SJU Suceava şi mediul privat. El se desfăşoară pe o suprafaţă de 2.125 metri pătraţi şi dispune de secţii de radioterapie, chimioterapie şi ambulatoriu.

De asemenea, premierul a participat la prezentarea proiectelor pentru realizarea pavilioanelor pentru oncologie, pediatrie şi boli infecţioase, pregătite pentru a fi depuse spre finanţare din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

MS a publicat în transparență decizională proiectul privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate

Proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Management al Serviciilor de Sănătate (INMSS) a fost publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională. Astfel, INMSS va avea ca principal obiect de activitate „analiza serviciilor de sănătate din Romania în numele și pentru Ministerul Sănătății, în scopul fundamentării științifice a politicilor și strategiilor privind serviciile de sănătate, realizarea de cercetări operaționale, elaborarea de ghiduri și proceduri privind managementul serviciilor de sănătate”.

INMSS va avea maximum 75 de angajați și va fi condus de un director general și un director economic, numiți pentru un mandat de 4 ani prin Ordin al ministrului Sănătății. De asemenea, Institutul va avea un Consiliu de administrație format din 7 membri (3 numiți de Ministerul Sănătății, unul de Institutul Național de Sănătate Publică, unul de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și doi numiți de către universitățile de medicină și farmacie). Consiliul de Administrație va fi condus de un președinte, ales cu majoritate din numărul total al membrilor, pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea de realegere.

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului urmează să fie aprobat prin Ordin al ministrului Sănătății în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern care este, în acest moment, în fază de proiect.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern aflat în transparență decizională, Ministerul Sănătății, în calitatea de coordonator de reformă, s-a angajat în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C12 „Sănătate”, prin trei reforme principale, printre care și reforma managementului serviciilor de sănătate.

Vă prezentăm proiectul de Hotârăre de Guvern, publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională:

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. II alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 14/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, al art. 241 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. (1) Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, denumit în continuare INMSS, este instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Sănătății, înființat prin reorganizarea Școlii Naționale de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București, denumită în continuare SNSPMPDSB, care se desființează.

(2) INMSS funcționează ca unitate sanitară, finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, cu sediul în municipiul București, Str. Vaselor nr. 31, sectorul 2.

(3) INMSS are ca obiect principal de activitate analiza serviciilor de sănătate din Romania în numele și pentru Ministerul Sănătății, în scopul fundamentării științifice a politicilor și strategiilor privind serviciile de sănătate, realizarea de cercetări operaționale, elaborarea de ghiduri și proceduri privind managementul serviciilor de sănătate.

(4) INMSS desfășoară activități de formare profesională, în parteneriat cu instituțiile de învățământ superior medico-farmaceutic, în domeniul managementului serviciilor de sănătate, în vederea obținerii de atestate eliberate de Ministerul Sănătății, cursuri de scurtă durată și alte tipuri de cursuri specifice în domeniul managementului serviciilor de sănătate.

(5) INMSS realizează cartografierea serviciilor de sănătate, analiza distribuției geografice și elaborează planuri de servicii în conformitate cu profilul stării de sănătate local, regional și național și în raport de resursele umane și de tehnologie existente.

(6) INMSS propune Ministerului Sănătății pentru aprobare curiculele cursurilor de perfecționare în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, realizate împreună cu instituții de învățământ superior medico-farmaceutic.

(7) INMSS întocmește și menține baza de date cu experții în managementul serviciilor de sănătate, potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).

(8) INMSS este instituția abilitată pentru colectarea și prelucrarea datelor privind serviciile medicale spitalicești, furnizate asiguraților în vederea contractării și decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate și desfășoară activități de analiză și monitorizare a serviciilor de sănătate decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

(9) Activitățile prevăzute la alin. (9) se realizează pe bază de contracte încheiate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, în condițiile Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2. (1) În realizarea principalelor sale funcții, INMSS îndeplineste următoarele atribuții:

  1. derulează programe de formare, perfecționare și educație medicală continuă în domeniul managementului serviciilor de sănătate;
  2. propune Ministerului Sănătății criteriile și standardele de acreditare a formatorilor și a formatorilor de formatori în domeniul managementului serviciilor de sănătate;
  3. eliberează diplome, certificate, adeverințe și alte documente specifice care atesta absolvirea programelor de perfecționare și, respectiv, de dezvoltare profesională continuă;
  4. desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în domeniul managementului serviciilor de sănătate;
  5. acordă asistență tehnică și efectuează activități de consultanță în domeniul managementului serviciilor de sănătate;
  6. realizează studii la nivel populațional și la nivelul furnizorilor de servicii în vederea evaluării acoperirii cu servicii de sănătate și a nevoilor pentru servicii de sănătate și/sau pentru programe de sănătate a populației și în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică, denumit în continuare INSP, pentru serviciile preventive;
  7. colectează electronic date privind pacienții externați, iar pe baza acestora monitorizează și evaluează activitatea unităților sanitare;
  8. analizează și evaluează activitățile furnizorilor de servicii de sănătate, pe baza datelor la nivel de pacient, procesează și analizează datele privind activitatea furnizorilor de servicii de sănătate pentru diverse programe, studii și cercetări;
  9. clasifică pacienții externați pe grupe de diagnostice, validează cazurile raportate de unitățile sanitare, studiază, dezvoltă și îmbunătățește sistemul de clasificare a pacienților pe grupe de diagnostice;
  10. calculează costurile și valorile relative privind grupele de diagnostice, propune modificarea valorilor relative sau a tarifelor pe grupe de diagnostice, precum și a tarifelor per caz rezolvat, sub coordonarea Ministerului Sănătății;
  11. participă la dezvoltarea de sisteme automatizate și programe de calculator destinate clasificării pacienților în grupe diagnostice, în scop de cercetare-dezvoltare;
  12. dezvolta și furnizează cursuri în domeniul clasificării pacienților în funcție de grupa de diagnostic, colectării de date clinice și utilizării sistemelor de codificare, eliberând certificate care atesta pregătirea în domeniul respectiv;
  13. dezvoltă criterii de performanță și de calitate pentru furnizorii de servicii de sănătate și în colaborare cu INSP pentru serviciile preventive;
  14. asigură servicii specifice, pe baza contractelor încheiate cu casele de asigurări de sănătate;
  15. fundamentează cheltuielile de funcționare, negociază și stabilește taxe, tarife și prețuri pentru serviciile și produsele furnizate;
  16. asigură funcționarea unui sistem de protecție a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulate a acestor date;
  17. asigură dezvoltarea și funcționarea pe baze economice a propriei edituri;
  18. furnizează, la solicitarea INSP, date la nivel de pacient pe coduri de boala în vedere evaluării stării de sănătate a populației;
  19. elaborează anual rapoarte privind acoperirea cu servicii de sănătate și le înaintează ministrului sănătății;
  20. propune ministrului sănătății măsuri pentru realizarea acoperirii geografice echitabile cu servicii de sănătate.

(2) INMSS îndeplineste orice alte atribuții stabilite prin acte normative în domeniul sau de activitate.

Art. 3. Structura organizatorică a INMSS este prevăzută în anexa care face parte integrantă din această hotărâre.

Art. 4. (1) În cadrul INMSS, funcționează un Consiliu de administrație format din 7 membrii, numiți după cum urmează: 3 reprezentanți numiți de Ministerul Sănătății, un reprezentant numit de INSP, un reprezentant numit de CNAS și 2 reprezentanți numiți de universitățile de medicină și farmacie.

(2) Consiliul de administrație este condus de un președinte, ales cu majoritate din numărul total al membrilor, pe o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea de realegere.

(3) Pentru activitatea desfășurată în calitate de membri ai Consiliului de administrație, aceștia au dreptul la o indemnizație lunară, în cuantum de maxim 1% din indemnizația Directorului General.

(4) Atribuțiile principale ale Consiliului de administrație sunt următoarele:

  1. a) avizează bugetul de venituri şi cheltuieli al INMSS, precum şi situaţiile financiare trimestriale şi anuale;
  2. b) avizează regulamentul de organizare și funcționare și statul de funcții ale INMSS;
  3. c) dezbate principalele probleme de strategie, de organizare şi funcţionare ale INMSS;
  4. d) avizează programul anual al achiziţiilor publice întocmit în condiţiile legii şi orice achiziţie directă care depăşeşte suma de 50.000 lei;
  5. e) analizează modul de îndeplinire a obligaţiilor de conducerea executivă a INMSS şi dispune măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
  6. f) avizează proiectul de regulament de organizare şi funcționare, în condițiile legii;
  7. g) aprobă propriul regulament de organizare și funcționare.

(5) În cadrul INMSS funcționează un Consiliu științific format din 9 membri: 3 personalități relevante din domeniui de activitate al INMSS desemnați de Ministerul Sănătății și câte un reprezentant al celor 6 universități de medicină și farmacie – Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara, Universitatea de Medicină, Farmacie Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. Consiliul științific are rolul de a aproba strategia și principaleie direcții de acțiune în activitatea de cercetare-dezvoltare-formare și de a superviza activitatea de cercetare și formare a INMSS.

(6) Până la constituirea noilor organe de conducere, așa cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, atât Consiliul de administrație, cât și Consiliul științific al SNSPMPDSB își continua activitatea.

Art. 5. (1) Conducerea executivă a INMSS este asigurata de directorul general și un director economic, numiți pentru un mandat de 4 ani, prin ordin al ministrului sănătății.

(2) Ministerul Sănătății organizează concurs pentru ocuparea posturilor de director general și director economic, a cărui metodologie se aprobă prin ordin al ministrului sănătății.

(3) Persoana care ocupa funcția de director general a INMSS trebuie să îndeplinească următoarele condiții minime: să fie medic primar în domeniui sănătate publica și management sanitar, cu vechime de minimum 7 ani în specialitate și să facă dovada ocupării timp de 5 ani din ultimii 10 a unor funcții de conducere în unități sanitare sau instituții publice din domeniul sănătății.

(4) Directorul general este ordonator terțiar de credite și reprezintă INMSS în raporturile cu celelalte autorități publice, cu persoanele juridice și fizice din tara și din străinătate, precum și în justiție.

(5) Conducerea centrelor din cadrul INMSS este asigurată de câte un director.

(6) Ministrul sănătății, pe perioada în care directorul general al INMSS, din motive întemeiate, nu își poate exercita atribuțiile, deleaga un director de centru în vederea exercitării acestor atribuții.

(7) Funcțiile de conducere ale INMSS se ocupă prin concurs organizat conform reglementărilor legale în vigoare. În situația în care postul este temporar vacant sau vacant, până la ocuparea prin concurs, numirea interimară în funcțiile de conducere, cu excepția celei de director general, se face prin decizie a directorului general.

(8) Atribuțiile directorului general ale directorului economic și ale directorilor de centre sunt prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al INMSS.

Art. 6. (1) Veniturile   proprii ale INMSS se realizează din prestarea de servicii pe baza contractelor încheiate cu persoane juridice sau fizice sau din alte surse de venituri, în condițiile legii.

(2) Personalul SNSPMPDSB se preia de INMSS cu toate drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) INMSS funcționează cu un număr maxim de 75 posturi.

(4) În termen de maximum 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se realizează încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat și în noua structură organizatorică.

(5) Personalul INMSS este format din personal contractual și este salarizat potrivit prevederilor legale în vigoare privind salarizarea personalului în sectorul bugetar.

(6) În scopul îndeplinirii atribuțiilor sale, INMSS are normate posturi de medici și alt personal cu studii superioare, inclusiv personal de cercetare științifică.

(7) Pentru nevoile de formare interdisciplinară, INMSS poate contracta experți externi, în condițiile legii.

Art. 7. (1) INMSS preia toate drepturile și este ținut de toate obligațiile SNSPMPDSB, potrivit reglementarilor legale și contractuale în vigoare la data înființării.

(2) Patrimoniul SNSPMPDSB se preia de către INMSS pe baza de protocol de predare-preluare. Protocolul de predare-preluare cuprinde și prevederile bugetare și execuția bugetară pe anul în curs.

(3) Excedentele neutilizate din anii precedenți existente în conturile SNSPMPDSB se transferă în conturile corespunzătoare de excedente bugetare care se deschid pe numele INMSS.

(4) Modificările în execuția bugetara pe anul în curs se efectuează pe baza instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor, la solicitarea Ministerului Sănătății.

(5) După preluarea de către INMSS a patrimoniului aferent SNSPMPDSB, inventarul bunurilor din domeniul public al statului vă fi actualizat, cu menționarea datelor de identificare ale acestora și precizarea numerelor de identificare MFP, conform reglementarilor legale în vigoare.

(6) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi statul de funcții ale INMSS se aprobă prin ordin al ministrului sănătății în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(7) Persoanele din conducerea executivă a SNSPMPDSB, care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, se află în perioada mandatului obținut prin concurs, își continuă mandatul în cadrul INMSS până la finalizarea acestuia.

Art. 8. La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1421/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 848 din 8 decembrie 2009, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.

UMF „Carol Davila”: Număr record de consultații gratuite oferite de medicii voluntari pe litoral

Peste 4.300 de consultaţii medicale gratuite în domeniile dermatologiei şi endocrinologiei au fost acordate pe litoralul Mării Negre de medici voluntari, în cadrul ediţiei a doua a campaniei de prevenţie a Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila”, intitulată „Asumă-ţi să fii sănătos!”.

Desfăşurată în perioada 15-20 august, campania a vizat screeninguri pentru melanom (2.014), sindrom metabolic (1.525) şi osteoporoză (835) şi a fost realizată în parteneriat cu Societatea Română de Dermatologie (SRD) şi Societatea Română de Endocrinologie (SRE), cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale şi al Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa.

Conform unui comunicat al UMF „Carol Davila”, în cele peste 330 de ore au fost acordate 4.374 de consultaţii medicale (dublul numărului înregistrat în prima ediţie a campaniei – 2.066). Consultaţiile au fost făcute de 26 de medici rezidenţi şi specialişti dermatologi şi endocrinologi, în puncte special amenajate pe plajă (corturi puse la dispoziţie de către Ministerul Apărării Naţionale) în staţiunile Costineşti, Neptun, Olimp, Saturn, Mangalia.

„Rezultatele record înregistrate anul acesta în cadrul celei de-a doua ediţii a campaniei noastre de prevenţie Asumă-ţi să fii sănătos ! – Litoral 2022 ne demonstrează încă odată că interesul oamenilor de a preîntâmpina apariţia unor posibile afecţiuni este unul foarte mare, putem spune dublu faţă de cel înregistrat anul trecut când totuşi, acţiunile de screening s-au derulat sub condiţiile restrictive impuse de pandemia COVID-19, şi în acest context nu putem decât să le mulţumim tuturor turiştilor care au trecut pragul campaniei şi să le promitem că vom reveni şi în 2023 la Malul Mării pentru a le oferi noi consultaţii în cele două importante specialităţi medicale, dermatologie şi endocrinologie” a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.

Coordonatorii principali ai acestui proiect sunt prof. univ. dr. Viorel Jinga, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, prorector al UMFCD şi preşedinte al SRE, dr. Alin Nicolescu, secretar general al SRD, conf. univ. dr. Magda Constantin şi economistul Cristina Ecaterina Schipor, director executiv al DSP Constanţa.

Spitalul de Boli Infecţioase din Iași: Bărbat revenit din Camerun, internat cu malarie

Un bărbat în vârstă de 41 de ani a fost internat la Spitalul Cinic de Boli Infecţioase Sf. Parascheva din Iaşi, după ce a fost diagnosticat cu malarie. Bărbatul a revenit în urmă cu trei săptămâni dintr-o călătorie în Camerun.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf Parascheva”, dr. Florin Roşu, a declarat că bărbatul a revenit din Camerun la sfârşitul lunii iulie. Deoarece prezenta simptome asemănătoare unei viroze respiratorii, acesta s-a adresat medicului de familie care i-a prescris tratament simptomatic.

Pentru că starea de sănătate nu i s-a îmbunătăţi după acest tratament, bărbatul s-a prezentat la Spitalul Municipal Paşcani, unde de asemenea a fost supus unei scheme de tratament pe care l-a urmat în regim de spitalizare.

„În cursul zilei de ieri (joi – n.r.) pacientul a fost admis prin transfer la spitalul nostru. Prezenta cefalee intensă, febră 38,8 grade Celsius şi mialgii. Ne-a comunicat că a avut şi peste 40 de grade Celsius când au apărut primele simptome. I-a povestit medicului de gardă că a revenit de curând dintr-o zonă endemică, aşa că i s-au prelevat de urgenţă analize în cadrul laboratorului de analize medicale al spitalului pentru malarie. Rezultatul a fost pozitiv. Pacientul se află sub tratament, este stabil hemodinamic, i se administrează perfuzii de reechilibrare hidro-electrolitică şi este monitorizat de echipa medicală. Putem spune că a venit la timp la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Sf. Parascheva deoarece complicaţiile malariei sunt grave”, a menţionat dr. Florin Roşu.

Malaria este o boală acută febrilă întâlnită mai ales pe continentul african şi în ţările subsahariene determinată de o infecţie parazitară cu Plasmodium. Cazurile severe de malarie pot cauza decesul, în lipsa tratamentului adecvat.

Ministerul Sănătății: 140 de cadre medicale din România au beneficiat de pregătire profesională în Italia

0

sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

Acordul de cooperare dintre Ministerul Sănătăţii şi Grupul San Donato a permis salvarea vieţii a peste 2.000 de copii români, care au fost trataţi în clinicile din Italia şi din ţara noastră în ultimii nouă ani, a informat, vineri, ministrul Alexandru Rafila.

Ministrul a vizitat, la invitaţia conducerii Grupului San Donato, Policlinica IRCCS San Donato, Spitalul IRCCS San Raffaele şi Spitalul IRCCS Galeazzi – Sant’Ambrogio din Milano.

„Acordul de cooperare dintre Ministerul Sănătăţii din România şi Grupul San Donato a permis salvarea vieţii a peste 2.000 de copii români, care au fost trataţi în clinicile din Italia şi România în ultimii 9 ani. Dezvoltarea profesională a peste 140 de specialişti români în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice este de asemenea o componentă esenţială a acestei colaborări, care va permite până în anul 2025 ca toate aceste tipuri de intevenţii chirurgicale să se realizeze în România”, a afirmat ministrul Sănătăţii, potrivit unui comunicat de presă.

România a reînnoit recent acordul de cooperare în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice cu Grupul San Donato, Asociaţia Bambini Cardiopatici nel Mondo şi Asociaţia Inima Copiilor din România.

„Scopul colaborării româno-italiene este scăderea ratei mortalităţii infantile în România cauzate de malformaţiile cardiace congenitale. Datorită acordului, au fost realizate aproximativ 1.700 de intervenţii la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ‘Marie Curie’ din Bucureşti şi în centrele din Iaşi, Cluj Napoca şi Timişoara, iar aproximativ 600 de copii au fost transferaţi şi operaţi la San Donato”, se precizează în comunicat.

De asemenea, 140 de cadre medicale din România (medici, asistenţi medicali, tehnicieni) au beneficiat de pregătire profesională, dintre care 50 prin training în cadrul IRCCS Policlinico San Donato, iar 90 la Spitalul „Marie Curie” în timpul misiunilor operatorii.

În Italia, la centrul de chirurgie cardiacă, ministrul Alexandr Rafila s-a întâlnit cu părinţi ai copiilor români operaţi acolo. El a discutat şi cu unul dintre medicii români de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Marie Curie” care se află la pregătire profesională în Italia.

Ministrul Sănătăţii şi reprezentanţii Grupului San Donato au discutat şi despre posibilitatea de extindere a colaborării în alte specialităţi medicale.