CMR consideră imperativ a fi eliminate prevederile legislative promovate prin Legea nr. 351/2019

0
93

Colegiul Medicilor din România (CMR) consideră imperativ a fi eliminate prevederile legislative promovate prin Legea nr. 351/2019 (modificarea art. 427 și a art. 437 din Legea nr. 95/2006), întrucât ”acestea generează apariția unor segregări și dezechilibre nejustificate la nivelul corpului profesional medical precum și imposibilitatea ca CMR să își desfășoare activitatea conform misiunii sale”.

”Modificările legislative promovate de legiuitor prin Legea nr. 351/2019 (art.427 și art. 437 din Legea nr. 95/2006), fără consultarea CMR, sunt de natură a prejudicia grav activitatea organizațională și mecanismele de reprezentare ale corpului profesional medical. Modificările vizează modalitatea de alegere și constituire a organelor de conducere ale CMR – mai precis, a consiliilor teritoriale județene și ale municipiului București, respectiv a Consiliului național al CMR. Din rândul acestora vor fi alese birourile consiliilor teritoriale, respectiv Biroul Executiv al Consiliului național al CMR. Consiliile teritoriale și Consiliul național vor adopta decizii prin majoritate simplă, iar activitatea lor se desfășoară prin comisii de lucru așa cum sunt cerute de lege și definite la nivel național de către statutul CMR. În urma sesizării CMR, președintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, a reținut că unele dintre soluțiile legislative ”sunt însă de natură să contravină principiului securității raporturilor juridice, putând genera discriminări între categoriile de membri ale aceleiași profesii, motiv pentru care se impune reanalizarea de către Parlament a acestui act normativ”, potrivit potrivit Declarației Adunării Generale privind poziția Colegiului Medicilor din România.

CMR a declanșat un amplu proces de analiză și consultare cu partenerii instituționali și toate părțile implicate, care să ofere posibilitatea explorării participative și colaborative a unor propuneri legislative de optimizare a cadrului legislativ care vizează exercitarea profesiei de medic în ansamblu, inclusiv prin asigurarea unui cadru de apartenență profesională și de reprezentare nediscriminatorii.

CMR: Impactul modificărilor legislative propuse

Colegiul Medicilor din România subliniază că oportunitatea adoptării modificărilor legislative trebuie analizată din următoarele perspective:

1. Alterarea principiului reprezentativității organelor de conducere (și, implicit, al legitimității deciziilor)

În formula adoptată și supusă reexaminării au loc alegeri pe grupe de specialități, fapt care determină reprezentativitate pentru medicii aleși doar în interiorul acelei grupe de specialități. Reprezentanții aleși vor participa însă la adoptarea unor decizii pentru întregul corp profesional, adică și pentru alte grupe de specialități, în condițiile în care unii reprezentanți nu au fost aleși de ceilalți membri ai CMR din alte grupe de specialități.

2. Încălcarea dreptului de a alege și de a fi ales

Articolul 419 lit. a) din Legea nr.95/2006 prevede dreptul fiecărui membru CMR de a alege și de a fi ales în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naţionale ale CMR.
Nominalizarea unor grupe de specialități, conform modificărilor introduse, restrânge reprezentarea și organizarea alegerilor la aceste grupe, în condițiile în care sunt ignorate cel puțin 3 categorii de medici, respectiv:

  • medicii cu competențe limitate;
  • medicii rezidenți;
  • medicii de medicină generală, așa cum sunt definiți la art. 64 lit. d) din Legea nr. 95/2006.

Totodată, datorită componenței demografice variate (numărul semnificativ diferit de medici care aparțin diverselor grupe de specialități, la nivelul județelor), șansele medicilor din diverse grupe de specialități de a accede la o poziție în consiliile teritoriale nu vor fi egale. De exemplu, șansa unei persoane din grupul de specialități medicale de a deveni membru în consiliu este considerabil mai mică decât a unei persoane din celelalte grupe de specialități.

3. Inegalitatea votului

Alegerea pe grupe de specialități nu este deloc oportună deoarece:

  • poate induce confuzie, de exemplu:
  • medicii de familie care au obținut o calificare de medic specialist pot fi asimilați conform legislației în vigoare în categoria grupei specialităților medicale;
  • în registrul medicilor sunt înregistrați medici care au aviz anual pentru mai multe specialități, uneori din grupe de specialități diferite.
  • creează dificultăți în asigurarea dreptului la egalitatea de șanse de a fi ales, prin prestabilirea unei proporționalități inflexibile la nivel județean și la nivel național. În fapt, numărul de locuri alocate în mod egal pentru cele 4 grupe de specialități stabilesc proporționalități care nu reflectă ponderea reală a acestor grupe atât la nivel național, cât și județean;
  • este important de observat că nu poate fi stabilită la nivel național o regulă bazată pe principiul proporționalității, deoarece proporția calculată la nivel național este valabilă doar la nivel național; la nivel județean, această proporție este complet diferită de cea națională și prezintă un grad mare de variabilitate de la un județ la altul.

Introducerea unei proporții de 25% în 36 de județe din România pentru fiecare grupă de specialități creează cele mai multe probleme specialităților medicale, printr-o scădere de 1,5 ori a reprezentării acestora față de numărul membrilor înregistrați în Registrul medicilor.

Cazul special al Municipiului București cu 17 membri, din care 5 din grupa specialităților medicale, 5 chirurgicale, 3 paraclinice și 4 medicina familiei, demonstrează că încercarea de utilizare a unui model de reprezentare particular nu se poate extrapola nicidecum la nivelul întregii țări, nefiind aplicabil nici măcar modelului în sine. Specialitățile medicale ar avea cel mai mult de pierdut.

Stabilirea oricăror proporții în mod arbitrar prin lege, nu va putea reflecta realitatea la nivel teritorial așa cum prevede art. 427 (în varianta modificată) și va duce la afectarea principiului egalității de șanse în oricare variantă luată în calcul.

Singura soluție care să respecte principiul egalității și al proporționalității este cea prezentă în formula actuală în vigoare a art. 427 prin care fiecare membru al CMR își va putea alege în mod liber în organele de conducere ale CMR un membru din aceeași grupă de specialitate, dacă își dorește acest lucru. De aceea, revenirea la formula actuală a art. 427 și a art. 437 este, în opinia noastră, imperativ necesară.

4. Limitarea exprimării voinței membrilor

Modificările propuse aduc o limitare a voinței membrilor CMR, aceștia având dreptul să voteze candidați doar din aceeași grupă de specialități, în condițiile în care deciziile luate de organele de conducere alese nu vor fi decizii specifice acelei specialități, ci decizii care sunt obligatorii pentru întreg corpul profesional.

5. Segregarea pe specialități

CMR îndeplinește o misiune statutară și o activitate de reglementare și supraveghere care vizează întregul corp profesional al medicilor, în mod unitar (codul deontologic, avizarea practicii medicale, educația medicală continuă). Toate aceste obiective și activități nu pot fi derulate decât de persoane alese într-un mod reprezentativ și legitim de întreg corpul profesional, în spiritul promovării unor abordări interdisciplinare și comprehensive, specifice înfăptuirii actului medical în interesul pacientului.
Segregarea pe specialități a consiliilor locale creează în mod artificial premisele ca legiuitorul să inducă mecanisme de separare acolo unde nu este cazul, cu riscul major de a genera dezechilibru și tensiuni nedorite și neproductive între membrii unui corp profesional care are nevoie să acționeze și să fie reprezentat în mod unitar și echidistant.

6. Blocarea activității la nivel teritorial

Aplicarea aliniatului 2 al noului articol 427 privind numărul celor aleși în funcție de numărul membrilor înregistrați în specialitatea respectivă la colegiul teritorial va duce la blocarea activității în 41 de județe, în care numărul mai mic de 10 membri va face imposibilă (in)validarea propunerilor birourilor teritoriale, respectiv funcționarea comisiilor de specialitate aferente.

”Astfel, adoptarea modificării art. 427 va determina o blocare a activității CMR la nivel teritorial, iar adoptarea modificării art. 437 va determina disfuncționalități la nivel național”, a mai transmis CMR.

Articolul precedentSCJU Târgu Mureş: Intervenţie complexă de reimplantare a scalpului unei tinere de 20 de ani
Articolul următorModificări ale reglementărilor privind asigurarea asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă