23.6 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    A fost finalizat noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad

    sursa foto: Iustin Cionca/Facebook

    Noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad, a fost finalizat și va fi dat în funcţiune în perioada imediat următoare.

    „În această vară urmează mutarea pacienţilor în saloanele noi. Şi mobilierul este nou, la fel şi dotările bucătăriei. Noul spital are demisol, parter şi etaj, în suprafaţă totală de 5385 metri pătraţi. Are 75 de locuri pentru pacienţi, curte destinată activităţilor recreative, va asigura asistenţă şi îngrijire medicală permanentă, programe de terapie ocupaţională. Vom inaugura oficial noul spital în viitorul apropiat”, a scris președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, pe pagina sa de Facebook.

    Lucrările au început în 2019, iar finanţarea a fost asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi de la bugetul judeţean.

    Studiu: Primele zece provocări de sănătate publică în 2023

    Provocările globale de sănătate publică din anul anterior – care au inclus probleme precum COVID-19, finanțarea sănătății, resursele umane pentru sănătate, sănătatea mintală, schimbările climatice, sărăcia, sănătatea reproductivă, infodemia sau criza umanitară – vor afecta omenirea în continuare și, prin urmare, este necesară identificarea domeniilor prioritare în materie de sănătate pentru a le aborda – menționează un studiu recent publicat în revista Public Health Challenges.

    Autorii au prezentat zece priorități globale de sănătate publică pentru 2023, după cum urmează: sistemele de sănătate, crizele de sănătate mintală, sănătatea reproductivă și sexuală, malnutriția și siguranța alimentelor, diabetul, cancerul, poluarea mediului, abuzul de substanțe, boli infecțioase și schimbările climatice.

    Sisteme de sănătate

    Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilități critice în sistemele de sănătate din toate țările, indiferent de nivelul veniturilor; accesul inechitabil la sistemele de sănătate este o amenințare pentru sănătate, cel puțin jumătate din populația globală neavând acces la serviciile esențiale de asistență medicală. Provocările sistemelor de sănătate variază de la o țară la alta. Consolidarea sistemelor de asistență medicală primară este esențială pentru a aborda în mod eficient și holistic problemele de sănătate. 

    „Sistemele de sănătate sunt cruciale în implementarea acțiunilor de sănătate care promovează sănătatea populației și Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, atingerea acoperirii universale a sănătății (CSU) este imposibilă fără acțiunile adecvate pentru a consolida provocările sistemului de sănătate, în special în țările în curs de dezvoltare. Pandemia de COVID-19 a dezvăluit punctele slabe ale multor sisteme de sănătate din țările cu venituri mari, medii și mici. A dus la suprasolicitarea sistemelor de sănătate și a resurselor umane pentru sănătate, limitând capacitatea sistemelor de a furniza servicii esențiale comunităților. Accesul inadecvat la sistemele de sănătate reprezintă o amenințare la adresa sănătății globale: cel puțin 50% din populația lumii nu are acces la serviciile esențiale de asistență medicală de care au nevoie. În plus, din cauza costurilor medicale neasigurate, aproape 100 milioane de persoane au fost forțate în sărăcie extremă anual din cauza poverii cheltuielilor suportate individual.

    Provocările sistemelor de sănătate variază pe tot globul, țările în curs de dezvoltare întâmpinând mai multe probleme în finanțarea sănătății, dezvoltarea forței de muncă din domeniul sănătății, infrastructuri, consumabile, sisteme de informare a sănătății și alte aspecte vitale. Țările dezvoltate se confruntă, de asemenea, cu lacune semnificative în sistemele de sănătate în ceea ce privește medicamentele eliberate pe bază de rețetă, costurile ridicate ale îngrijirii pe termen lung, serviciile de sănătate mintală, serviciile dentare și îngrijirea ochilor. Penuria globală cronică de lucrători din domeniul sănătății este, de asemenea, predominantă din cauza ofertei inegale de lucrători din domeniul sănătății în țări, agravată și mai mult de o migrație semnificativă a lucrătorilor din țările în curs de dezvoltare către țările dezvoltate. 

    Lipsa forței de muncă din domeniul sănătății contribuie la inechitățile în materie de sănătate, care afectează populațiile vulnerabile, inclusiv femeile și copiii, comunitățile rurale și grupurile marginalizate. Această lipsă afectează capacitatea sistemelor de asistență medicală de a furniza servicii esențiale, inclusiv sănătatea mamei și a copilului, controlul bolilor infecțioase și managementul bolilor netransmisibile.” – precizează raportul amintit.

    Sănătate mintală

    Sănătatea mintală și tulburările asociate nu au fost din punct de vedere istoric o prioritate globală a sănătății. Cu toate acestea, preocupările de sănătate mintală au crescut din cauza pandemiei de COVID-19, cu o incidență mai mare decât cancerul. Ca atare, comunitatea internațională ar trebui să includă și să finanțeze programe de sprijin pentru sănătatea mintală chiar și după încheierea pandemiei de COVID-19. 

    „Unul dintre efectele de durată ale pandemiei de COVID-19 este declinul sănătății mintale. Din punct de vedere istoric, sănătatea mintală și tulburările nu au fost o prioritate globală a sănătății, aceasta concentrându-se mai mult pe bolile transmisibile și netransmisibile. În multe țări, managementul tulburărilor de sănătate mintală a fost izolat de asistența medicală convențională, cu finanțare redusă în raport cu povara bolii. Preocupările de sănătate mintală au crescut după pandemie, cu un nivel de incidență mai mare decât cancerul. 

    Au existat întreruperi în furnizarea serviciilor de sănătate mintală și de prevenire a sinuciderii în timpul pandemiei. 

    Raportul OMS din 2022 privind sănătatea mintală în lume a indicat că pandemia de COVID-19 a declanșat o creștere cu 25% a prevalenței globale a anxietății și a depresiei. Combinațiile de factori cum ar fi creșterea costului vieții, conflictele globale în curs și impactul schimbărilor climatice conduc la epidemia de anxietate și depresie la nivel mondial. 

    Se estimează că conflictul dintre Rusia și Ucraina a pus aproape 10 milioane de oameni în risc de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi stresul acut, anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

    Comunitatea globală trebuie să acționeze pentru includerea și finanțarea programelor de sprijin pentru sănătatea mintală care se extind dincolo de pandemie. În ciuda faptului că țările au alocat doar mai puțin de 2% din bugetele naționale pentru sănătate pentru sănătatea mintală, finanțarea a fost primită atât din contribuții interne, cât și internaționale” – atenționează specialiștii.

    Abuzul de droguri

    Se estimează că consumul de substanțe provoacă peste opt milioane de decese pe an iar utilizarea drogurilor recreative a dus la o pierdere de aproximativ 42 milioane de ani de viață sănătoasă în 2017, reflectând 1,3% din povara globală a bolilor.

    Consumul de substanțe este responsabil pentru aproximativ 500.000 decese anual iar tutunul și alcoolul duc la peste 8 milioane de decese anual. Conform acelorași date, aproximativ 11 milioane oameni, la nivel global, își injectează în mod regulat droguri; aceasta include 1,4 milioane infectați cu HIV și 5,6 milioane cu hepatită C.

    Autorii cercetării notează că sunt necesare strategii mai proactive și inovatoare, ar trebui introduse programe educaționale, sprijin pentru recuperare, exerciții fizice și intervenții bazate pe nutriție în abordarea acestei problematici.

    Conform Raportului Mondial asupra Drogurilor din 2021 al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC), aproximativ 275 milioane de oameni la nivel global au consumat droguri cel puțin o dată în 2020, o creștere de 22% în ultimul deceniu.

    Boli infecțioase

    Extinderea bolilor infecțioase justifică îmbunătățirea calității serviciilor în furnizarea de asistență medicală iar asistența medicală primară funcțională poate stimula politicile de prevenire. În context, asistența financiară pentru infrastructura de sănătate publică și eforturile de atenuare a sărăciei sunt esențiale pentru măsuri eficiente împotriva amenințărilor bolilor infecțioase.

    Bolile infecțioase emergente și reemergente prezintă obstacole semnificative în calea îmbunătățirii sănătății în comunitățile sărace și au un impact global semnificativ.

    Pandemiile pot să apară în mod neașteptat și să se răspândească rapid, COVID-19 servind ca exemplu a importanței pregătirii și a răspunsului rapid la amenințările microbiene emergente.

    Determinanții socioeconomici și inechitatea pot influența apariția și răspândirea acestora, afectând accesul la asistență medicală, salubritate și nutriție; wărăcia și accesul limitat la apă curată și canalizare pot contribui la răspândirea bolilor precum holera sau cele diareice iar, în plus, problemele actuale cum ar fi HIV/SIDA și malaria au pus o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate.

    Malnutriția și siguranța alimentară

    Malnutriția afectează 2,36 miliarde de adulți(29% din populația lumii) și a fost legată de diverși factori socioeconomici, inclusiv accesul limitat la alimente sănătoase și lipsa generală de conștientizare a dietelor sănătoase, în special în rândul copiilor.

    În plus, dietele sănătoase sunt din ce în ce mai inaccesibile, deoarece prețurile alimentelor au crescut brusc în ultimii câțiva ani din cauza pandemiei COVID-19, a conflictelor și a dezastrelor climatice.

    Siguranța alimentară este, de asemenea, o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, aproape 1 din 10 persoane îmbolnăvindu-se după ce au consumat alimente contaminate în fiecare an, rezultând 420.000 de decese premature.

    Globalizarea producției și aprovizionării cu alimente a crescut amploarea și viteza de transmitere a agenților patogeni de origine alimentară, astfel că OMS a dezvăluit Strategia globală pentru siguranța alimentară 2022-30 în octombrie 2022, subliniind abordarea One Health. Această strategie se bazează pe comunicare și colaborare pentru a identifica și aborda riscurile de siguranță și pentru a implementa supravegherea și evaluarea riscurilor pentru a detecta, a preveni și a răspunde la bolile transmise prin alimente. 

    Sănătatea sexuală și reproductivă

    Provocările semnificative în ceea ce privește drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă includ violența bazată pe gen, educația sexuală inadecvată, căsătoria timpurie, sarcina la adolescență, sănătatea mamei, infecțiile cu transmitere sexuală, infertilitatea, avortul nesigur, cancerele de reproducere și accesul redus la serviciile medicale de specialitate. 

    Din datele raportului, peste 12 milioane fete se căsătoresc în fiecare an înainte de a împlini vârsta de 18 ani, aproximativ 800 femei mor zilnic din cauze legate de sarcină și naștere, 45% din toate avorturile la nivel mondial sunt nesigure și mai mult de 270 de milioane femei nu au acces la servicii planificare familială. În plus, zilnic, mai mult de 1 milion oameni se infectează cu sifilis, gonoree, chlamydia și trichomoniasis.

    Poluarea mediului și schimbările climatice

    Poluarea mediului amenință oamenii, fauna sălbatică și habitatele acestora de pe uscat, în căile navigabile și oceane; activitățile umane provoacă poluarea solului, aerului și apei, în special în țările în curs de dezvoltare:

    „La nivel global, există o creștere a expunerii la risc pentru mortalitatea atribuibilă și anii de viață pierduți din cauza dizabilității legate de poluarea mediului, în special pentru poluarea cu particule în suspensie. OMS estimează că 7 milioane de decese sunt atribuite efectelor comune ale poluării atmosferice a mediului și gospodăriilor. Se estimează că aproape întreaga populație globală respiră aer care depășește liniile directoare recomandate de OMS privind particulele din aer(…) 

    Ingestia de microplastice și plastifianți la oameni poate fi asociată cu infertilitate, obezitate, disfuncții endocrine și malignitate. Efectele asupra sănătății ale utilizării metalelor grele toxice, cum ar fi mercurul și plumbul în combustibili și produse de vopsea, continuă să fie o problemă semnificativă în țările care încă nu au adoptat alternative adecvate. Acesta este doar un aspect al problemei mai mari a poluării antropice sau a poluării care decurge din activitatea umană.

     Activitățile umane continuă să polueze solul, apa și aerul, adesea fără monitorizare și reglementare adecvată, în special în țările în curs de dezvoltare. Poluarea ecosferei dăunează sănătății oamenilor și a altor organisme vii și poate declanșa, de asemenea, amenințări politice și de securitate. Este esențial să luăm măsuri imediate pentru a aborda aceste probleme” – constată documentul elaborat de cercetători.

    Cancer și diabet

    La nivel global, cancerul este principala cauză de deces; dintre factorii care favorizează boala amintim vârsta, tutunul, alcoolul, riscurile alimentare, poluarea mediului, obezitatea și riscurile profesionale. Lipsa accesului în timp util la screening, diagnostic și tratament contribuie la creșterea ratei mortalității în multe țări iar prevenirea mortalității asociate este unul dintre obiectivele dezvoltării durabile(ODD):

    „Cancerul este o cauză principală de deces la nivel mondial, reprezentând 19,3 milioane de cazuri noi de cancer și aproape 10,0 milioane de decese prin cancer în 2020. Povara incidenței și mortalității cancerului este influențată de diverși factori de risc, inclusiv obiceiurile de stil de viață, factorii de mediu și genetica. Lipsa accesului în timp util la screening-ul, depistarea și tratamentul cancerului în multe țări contribuie la rata ridicată a mortalității asociate cu cancerul. Infecțiile joacă, de asemenea, un rol semnificativ în incidența cancerului, iar cancerele legate de infecții pot fi prevenite. Helicobacter pylori, papilomavirusul uman și virusurile hepatitei B și C sunt agenți infecțioși comuni legați de cancer. Cu toate acestea, accesul la identificarea timpurie și tratamentul acestor infecții este o provocare în multe țări în curs de dezvoltare.

    (…)Screening-ul și depistarea precoce necesită o conștientizare sporită a primelor semne de cancer în rândul publicului larg și o mai bună accesibilitate și acces la serviciile de diagnostic. Diagnosticul corect și în timp util al cancerelor, urmat de un tratament eficient poate păstra calitatea vieții multora. Cu toate acestea, costurile terapiilor pentru cancer rămân prohibitiv de ridicate în multe țări. Pentru cei cu stadii terminale de cancer, există o nevoie puternică de tratamente de îngrijire paliativă pentru a ameliora simptomele și suferința pacienților și a familiilor acestora” – menționează studiul.

    Detectarea adecvată și la timp a cancerului, urmată de o terapie eficientă, poate păstra calitatea vieții persoanelor afectate. 

    De asemenea, prevalența diabetului – o afecțiune debilitantă care afectează grav oamenii, sistemele de sănătate și economia – a crescut la persoanele cu greutate normală, prezentând o provocare unică. Investițiile mai mari în educația și sprijinul pentru autogestionare sunt esențiale pentru prevenirea și atenuarea complicațiilor și a impactului bolii.

    Concluzii finale

    Se preconizează că aceste 10 provocări principale vor domina la nivel global în 2023 și, prin urmare, trebuie să aibă o anumită prioritate în eforturile globale de sănătate:

    „Pe măsură ce problema provocărilor globale în materie de sănătate se extinde, este nevoie de un grad ridicat de prioritizare, investiții financiare, cooperare internațională și colaborare în abordarea acestor provocări pentru a atinge obiectivele de asistență medicală universală pentru 2030.

    Acest lucru necesită un acord clar între factorii de decizie în domeniul sănătății publice, sectorul privat al sănătății și liderii de opinie pentru a conduce implementarea măsurilor specifice țării pentru asistența medicală” – conchid autorii studiului.

    4 Mai, Ziua Națională a Inimii

    România marchează în fiecare an, în data de 4 mai, Ziua Națională a Inimii.

    Ziua Națională a Inimii a fost instituită în 4 august 1996, la inițiativa Academiei de Științe Medicale.

    Prima dată a fost celebrată în 1997, cu scopul creșterii gradului de conștientizare a riscurilor pe care le au afecțiunile cardiovasculare în rândul populației.

    Conform Cartei europene a sănătăţii cardiovasculare, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în Europa, fiind responsabilă de 55% dintre decesele din rândul femeilor şi de 43% dintre cauzele de mortalitate în rândul bărbaţilor, conform Societăţii Europene de Cardiologie.

    Pe fondul eforturilor medicale şi sociale de prevenţie la nivelul societăţii privind impactul bolilor de inimă asupra sănătăţii oamenilor, potrivit datelor centralizate la nivelul anului 2022, bolile cardiovasculare sunt responsabile de producerea a 1,8 milioane de decese, un procent de circa 36% din totalul cauzelor de mortalitate, în fiecare an, arată site-ul Parlamentului European. Cu aproape 13 milioane de cazuri noi anual, impactul bolilor cardiovasculare se răsfrânge asupra vieţii a 60 de milioane de oameni, generând anumite efecte la nivel economic şi social, existând, deopotrivă, şi o anume rată de intensificare în acest sens generată de pandemia cu noul coronavirus, mai indică sursa citată.

    Potrivit Societăţii europene de cardiologie, la nivelul anului 2019 datele statistice centralizate indicau faptul că 49 de milioane de persoane trăiesc pe teritoriul Uniunii Europene cu probleme de sănătate încadrate în segmentul bolilor de inimă.

    La nivel global, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Se estimează că 17,9 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare în 2019, reprezentând 32% din toate decesele la nivel mondial. Dintre aceste decese, 85% au fost cauzate de atac de cord și accident vascular cerebral.

    De altfel, peste trei sferturi dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare au loc în țările cu venituri mici și medii.

    Din cele 17 milioane de decese premature (sub 70 de ani) din cauza bolilor netransmisibile în 2019, 38% au fost cauzate de bolile cardiovasculare, mai spune OMS.

    Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali, cum ar fi consumul de tutun, dieta nesănătoasă și obezitatea, inactivitatea fizică și consumul dăunător de alcool.

    Diagnosticul precoce este esențial în cazul acestor afecțiuni, astfel încât și tratamentul să poată fi instituit la timp.

    Studiu surprinzător: Boxul, benefic pentru bolnavii cu afecțiuni neurologice

    Probabil că, atunci când ne gândim la box, ar fi ultima activitate pe care cei mai mulți ar putea să o asocieze ca fiind benefică pentru creier, cu atât mai mult în cazul pacienților cu afecțiuni neurologice.

    Paradoxal, o cercetare recentă a Universității Edith Cowan (ECU) întreprinsă în parteneriat cu Institutul Perron și boxerul Rai Fazio demonstrează că exercițile sportului amintit – fără adversar în acest caz desigur – ar putea fi o modalitate valoroasă pentru persoanele care suferă de boala Parkinson de a-și îmbunătăți calitatea vieții – relatează NewsMedical.

    Colaborând cu Spitalul Sir Charles Gairdner și Universitatea din Australia de Vest, autorii studiului au monitorizat 10 persoane cu Parkinson în stadiu incipient, cărora li s-a solicitat să efectueze trei sesiuni de box, timp de o oră la șapte zile, timp de 15 săptămâni; pacienții nu s-au luptat cu un adversar real ci au exersat pe un dispozitiv sportiv gen Fightmaster, care are 11 ținte de pumni căptușite, montate pe un suport.

    „Ceea ce am făcut a fost să observăm cât de fezabil este un program de box pentru persoanele cu Parkinson, ceea ce nu se făcuse anterior. Am folosit monitoare de ritm cardiac pe tot parcursul activităților, astfel încât să putem monitoriza solicitarea cardiovasculară a participanților noștri, dar și scale care le-au măsurat nivelurile percepute de efort atât din punct de vedere fizic, cât și cognitiv. Avem o mulțime de rezultate pentru a afirma că (n.r. boxul) este sigur, bine tolerat și că oamenilor le-a plăcut” – declară dr. Travis Cruickshank, de la Centrul ECU pentru Sănătate de Precizie, citat de sursa amintită, precizând că acest sport a crescut în popularitate în rândul pacienților respectivi, în ciuda puținelor dovezi care ar recomanda utilizarea acestuia.

    Specialistul a subliniat că antrenamentul de box în echipă are avantajul de a combina multe aspecte ale terapiei precum exercițiile fizice, stimularea cognitivă și socializarea într-un singur exercițiu.

    Cum s-au organizat exercițiile sportive

    Programul a fost împărțit în trei etape distincte: o introducere în box, o componentă de mare intensitate și un segment provocator cognitiv; participanții au efectuat „runde” de două până la trei minute, timp în care au boxat diferitele tampoane în secvențe diferite, întrerupte de cel mult două minute de odihnă.

    Astfel, după programul celor 15 săptămâni, nouă dintre cei 10 participanți și-au îmbunătățit scorul la scala unificată de evaluare a bolii Parkinson, instrument folosit pentru a măsura progresia și severitatea afecțiunii dar grupul a raportat, de asemenea, și o reducere a oboselii și îmbunătățirea somnului.

    Specialistul citat a adăugat că un aspect cheie al studiului a fost stabilirea boxului ca opțiune fezabilă care să fie prescrisă persoanelor care trăiesc cu Parkinson în stadiu incipient.

    Concluziile obținute după antrenamente

    În ciuda intensității ridicate a multor exerciții fizice, participanții nu au raportat nicio creștere a durerilor musculare din program și nici leziuni majore care ar fi fost de așteptat pentru pacienți ceea ce înseamnă că fiecare persoană a finalizat programul de 15 săptămâni cu aproape 97% din sesiunile de antrenament finalizate.

    „De fapt, după ce am terminat studiul, toată lumea a ales să cumpere un Fightmaster și să-l instaleze acasă”, a precizat dr. Cruickshank, referindu-se la faptul că, ulterior, astfel de programe ar putea fi ori derulate în casele pacienților, autoadministrate, supravegheate în clinici sau făcute de la distanță prin telesănătate, pentru a fi cât mai accesibile.

    „Camaraderia și relațiile pozitive formate între membrii studiului au servit și ca element motivant. Aceste beneficii sociale nu pot fi subestimate, mai ales având în vedere legătura dintre socializare și bunăstarea emoțională” – a declarat cercetătorul, precizând totodată că următorul pas va fi testarea eficacității terapeutice a boxului într-un grup mai mare de oameni care trăiesc cu diferite stadii ale bolii.

    Antrenamentele din jurul ringului, benefice și în cazul altor afecțiuni neurologice

    În plus, potrivit acestuia, antrenamentele de acest tip ar putea fi eficiente și pentru alte afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Huntington, scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau leziunile cerebrale traumatice: „Dincolo de aceste afecțiuni neurologice, persoanele cu cancer pot vedea și beneficii, în special asupra conținutului de minerale osoase și a masei musculare, care este afectată de tratamente”, a completat el.

    Abilitatea de a adapta antrenamentul la starea individuală a cuiva este cu adevărat importantă. Știm că acum este sigur, bine tolerat și oamenilor le place. Odată ce am stabilit eficacitatea terapeutică cu studii mai mari – atunci va fi gata de implementat în comunitate” – a conchis dr. Travis Cruickshank, potrivit site-ului de specialitate.

    Cum va fi asigurat tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și de chirurgie cardiovasculară în București

    Monitorul Oficial a publicat, miercuri, modificări ale Ordinului privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București.

    Astfel, potrivit actului normativ publicat în Monitorul Oficial, tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară va fi asigurat în regim de gardă, respectând următorul grafic:

    • a) Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Ioan» București, în ziua de luni
    • b) Spitalul Clinic de Urgență «Sf. Pantelimon» București, în ziua de marți
    • c) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. C.C. Iliescu» București, în zilele de miercuri și vineri
    • d) Spitalul Clinic de Urgență București, în zilele de joi și duminică
    • e) Spitalul Universitar de Urgență București, în ziua de sâmbătă

    De asemenea, tratamentul urgențelor de chirurgie cardiovasculară va fi asigurat în regim de gardă de următoarele spitale:

    • a) Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare «Prof. dr. C.C. Iliescu» București, în zilele de luni, miercuri, vineri și duminică
    • b) Spitalul Clinic de Urgență București, în zilele de marți și sâmbătă
    • c) Spitalul Universitar de Urgență București, în ziua de joi

    Repartiția gărzilor pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București este următoarea:

    Noile prevederi sunt cuprinse în Ordinul  pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.244/2020 privind aprobarea Regulamentului pentru tratamentul intervențional al pacienților cu infarct miocardic acut și aprobarea Regulamentului pentru tratamentul urgențelor de chirurgie vasculară și urgențelor de chirurgie cardiovasculară în municipiul București.

    Studiu: Un dormitor permanent aerisit contribuie la un somn mai odihnitor. Trucuri pentru evitarea insomniilor

    Aerul proaspăt, atunci când dormitorul este bine ventilat, contribuie la un somn mai bun – atrag atenția specialiștii britanici, în urma unui test care a durat două săptămâni.

    Cercetătorii au recrutat 40 voluntari care s-au oferit să li se monitorizeze somnul timp de 14 zile: în prima săptămână subiecții au dormit normal iar în cea de-a doua li s-a cerut să deschidă fereastra și usa dormitorului celor care obișnuiau să le țină în mod normal închise, sau să le închidă, în cazul celor care obișnuiau să le lase deschise.

    Astfel, conform datelor obținute cu ajutorul dispozitivelor de monitorizare a somnului purtate de voluntari la încheietura mâinii, s-a constatat că cei care dormeau cu fereastra deschisă se odihneau mai mult și au făcut mult mai puține erori într-un test de trei minute privind abilitățile de gândire – relatează Daily Mail.

    Aerisim mai bine, gândim mai bine

    Dr. Pawel Wargocki de la Universitatea Tehnică din Danemarca, autorul principal al studiului a declarat: „Calitatea aerului din dormitor vă poate afecta abilități cognitive cum ar fi capacitatea de concentrare, de înțelegere și de reacție. Dormitul într-o cameră bine aerisită aduce beneficii abilităților cognitive”.

    Studiul, realizat între septembrie și decembrie 2020, publicat în revista Building and Environment, a monitorizat rezultatele din 29 dormitoare în care oamenii și-au deschis sau închis ușile sau ferestrele de la o săptămână la alta iar prin acest mod calitatea aerului din interior s-a schimbat semnificativ.

    Potrivit datelor, când oamenii dormeau cu fereastra dormitorului deschisă, raportau un somn mai odihnitor și mai puțină oboseală dimineața sau seara.

    Astfel, cu fereastra deschisă, 87% dintre voluntari au declarat că au dormit adânc comparativ cu 70% care au ținut camera neaerisită în timpul somnului.

    Aerul curat în timpul somnului reduce sforăitul

    Pentru cei care nu își doresc un dormitor închis dar își fac griji din rațiuni de securitate, zgomot sau răcoare când fereastra este deschisă, specialistul citat de publicația britanică menționează: „Studim dacă alte tehnologii, cum ar fi purificatoarele de aer, pot asigura un aer la fel de curat în dormitor precum ventilația mecanică sau geamurile deschise”.

    Cercetarea a mai concluzionat că simpla deschidere a ușii dormitorului poate să nu îmbunătățească suficient calitatea aerului pentru a stimula somnul, nefiind înregistrat niciun efect asupra duratei somnului în momentele când oamenii au ținut ușa camerei întredeschisă.

    Specialiștii susțin că este necesar un studiu mult mai amplu pentru a confirma rezultatele noii cercetări dar rezultatele urmează unui mic studiu anterior care a implicat membrii aceleiași echipe de cercetare, în cadrul căruia s-a sugerat că deschiderea ferestrei unui dormitor reduce chiar și… sforăitul.

    Sfaturi pentru un somn mai odihnitor

    Insomniile epuizante pot fi evitate prin schimbarea obiceiurilor de a ne odihni, menționează Daily Mail, care subliniază că unul din trei adulți din Marea Britanie și aproape jumătate dintre adulții din SUA suferă din această cauză care, pe termen lung, poate provoca obezitate, diabet sau boli psihice și cardiovasculare.

    Insomnia poate fi cauzată de o multitudine de factori precum stresul, anxietatea, alcoolul, cofeina, nicotina, zgomotul sau munca în ture neregulate însă speciliștii britanici recomandă un set de obiceiuri care contribuie la un somn mai odihnitor:

    •  Păstrează ore regulate de somn: încearcă să te culci când te simți obosit și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi
    • Creați un spațiu odihnitor: mediile întunecate, liniștite și răcoroase te ajută, în general, atât să adormi ușor cât și să menții somnul netulburat
    • Misca-te: exercițiile fizice sunt bune pentru sănătatea fizică și psihică; de asemenea, pot ajuta la un somn mai bun. Atenție, însă, nu face exerciții intense cu puțin timp înainte de ora de culcare
    • Nu forța: dacă nu reușești să adormi, ridică-te și fă ceva relaxant un pic. Apoi întoarce-te în pat când te simți puțin mai somnoros
    • Notează-ți grijile: dacă descoperi că grijile te țin treaz noaptea, încearcă să le scrii într-un jurnal înainte de a merge la culcare
    • Limitează doza de cofeină: alcoolul și cofeina te pot agita și împiedica să adormi

    Institutul Inimii din Cluj-Napoca: Registru medical pentru prevenirea insuficienţei cardiace, din fonduri norvegiene

    0

    sursa foto: Institutul Inimii/Facebook

    Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca derulează un proiect prin care a fost creat un registru pentru prevenirea bolilor grave de inimă.

    Proiectul, numit „Crearea unui registru de urmărire a remodelării ventriculare stângi post-infarct miocardic acut, în scopul prevenirii insuficienţei cardiace”, are o valoare de 2,5 milioane de euro, din fonduri norvegiene nerambursabile.

    „Este un proiect care a demarat cu un contract încheiat cu Ministerul Sănătăţii, cu doi parteneri din Norvegia şi cu trei entităţi din România, respectiv Spitalul Judeţean din Bihor şi Institutul de Cardiologie din Timişoara. Este un proiect care se întinde până acum pe 39 de luni, cu o valoare de 2,5 milioane de euro şi cu nişte obiective pe care le-am propus în acest program şi care în mare parte au fost atinse. (…) Acest program aduce beneficii pacienţilor, iar pentru Institut, din bugetul acesta mare am reuşit să completăm nevoia noastră de echipamente şi elementul central a fost achiziţia unui RMN, care vine să completeze dotarea de care aveam nevoie. Îndrăznesc să spun că, astăzi, Institutul are o tehnologie şi o dotare bună, avem activităţi în educaţie şi cercetare foarte bune, pe care le derulăm împreună cu UMF Cluj-Napoca, o colaborare interdisciplinară foarte bună, suntem un Institut aşa cum ar trebui să fie orice Institut în zilele noastre”, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, managerul Institutului Inimii, jr. Florin Crişan, potrivit Agerpres.

    Managerul de proiect, prof. dr. Adrian Iancu, a spus că până în prezent, în registru sunt 1.300 de bolnavi, iar numărul lor ar urma să ajungă la finalul proiectului la 4.000-5.000.

    „Noi vrem să prevenim, dar bolnavii vin prea târziu, trece timpul şi inima suferă, se necrozează ţesutul, moare şi ajungem la insuficienţă cardiacă. Ceea ce a adus bun acest registru este faptul că odată în contact cu noi, profilaxia secundară a fost suficient de bună. Adică, bolnavii au fost monitorizaţi, tensiunea li s-a normalizat în urma tratamentului, colesterolul a scăzut în urma tratamentului, îi urmărim în ambulatoriu. În momentul în care bolnavul se înregistrează şi intră în raza noastră de acţiune se face tot ce trebuie medical, terapeutic, este băgat într-un cloud şi el automat este urmărit şi chemat la control şi se urmăreşte implementarea profilaxiei secundare”, a spus prof. dr. Adrian Iancu.

    Directorul medical al Institutului Inimii, prof. dr. Adrian Molnar, spune că registrul de la Cluj ar urma să devină unul naţional.

    „Acest registru ne arată, de fapt, unde suntem. Orice ţară are registre medicale. Un astfel de registru ne ajută foarte mult să înţelegem ce se întâmplă în zona noastră sau la nivel naţional. Există registre pentru toate tipurile de boli, iar ţările dezvoltate au de mult registre şi au sute de mii de pacienţi înrolaţi, se pot scoate de acolo orice fel de date, şi despre evoluţia unei patologii, şi indicatorii care sunt la ora respectivă. Pe baza acestora se scriu ghiduri, se fac îndrumări. Acest registru lipsea din panoplia registrelor naţionale, aşa încât este un lucru foarte bine venit, care ne va ajuta foarte mult. Registrul este iniţiat la Cluj şi va deveni un registru naţional, sperăm să-l adopte şi să se înscrie în acest registru toate centrele mari din România”, a menţionat prof. dr. Adrian Molnar.

    David Popovici și-a donat medalia de aur: „Campionii nu se găsesc doar în bazinele de înot ci și în cabinetele de oncologie unde trofeul suprem este șansa la viață”

    În fiecare zi, un copil din România este diagnosticat cu cancer iar o familie intră în bătălie cu o boală care ar putea fi învinsă doar dacă este depistată timpuriu și se aplică tratamentul adecvat.

    Statisticile arată că cele mai frecvente tipuri de tumori care afectează cei mai tineri pacienți din țară sunt leucemiile (31%), limfoamele (16%), tumorile sistemului nervos central (14%) sau tumorile osoase și de țesuturi moi (7%) iar un singur test poate analiza majoritatea claselor de mutații genetice ce pot apărea în 523 gene asociate cu multiple tipuri de cancer.

    Sensibil la suferința și riscurile amintite, multiplul nostru campion european şi mondial, David Popovici, şi-a donat primul titlu mondial în bazin olimpic pentru înotul masculin românesc, medalia de aur câștigată în proba de 200 metri liber masculin la Campionatul Mondial de la Budapesta, pentru copiii bolnavi de cancer; gestul său vine în susţinerea programului #SperanţaNuMoareDeCancer, în cadrul căruia s-a alăturat în calitate de Ambasador al Speranţei.

    Medalia donată a fost topită şi este în curs de a da formă a peste 100 de fundiţe aurii, simbol al luptei împotriva cancerului ce vor fi oferite micuților care înving cancerul, îndrăgitul nostru compion exprimându-și dorința ca fiecare copil să câştige această luptă.

    David Popovici: „Campionii nu se găsesc doar în bazinele de înot ci și în cabinetele de oncologie unde trofeul suprem este șansa la viață”

    „Dincolo de medaliile și titlurile obținute, sunt perfect conștient că cel mai important campionat este campionatul vieții: sănătatea. Și aici, ca și în plan sportiv, mă implic cu tot sufletul mai ales când vine vorba de copiii bolnavi de cancer. Pentru ei, am ales să îmi donez medalia de la Mondiale în semn de speranță pentru un mâine mai bun.(…)

    Campionii nu se găsesc doar în sălile de sport sau în bazinele de înot, ci și în clinicile și cabinetele de oncologie unde trofeul suprem este șansa la viață” – este mesajul postat pe pagina de Facebook a olimpicului nostru.

    Salvați Copiii: Echipamente medicale de un milion de euro, pentru 45 de maternităţi şi secţii de nou-născuţi

    45 de maternităţi şi secţii de nou-născuţi din 28 de judeţe au fost dotate cu peste 170 de echipamente medicale de un milion de euro, prin programul „Împreună din prima zi” pentru reducerea mortalităţii infantile, potrivit unui comunicat al Organizației Salvaţi Copiii România.

    Potrivit sursei citate, peste 20.000 de nou-născuţi vor beneficia de cele mai bune îngrijiri medicale.

    „Cele 45 de secţii de neonatologie au primit echipamente de neonatologie printre care: ecografe care vor ajuta la identificarea rapidă a diferitelor malformaţii şi intervenţia timpurie pentru a preveni complicaţiile; sisteme avansate de ventilaţie; dispozitive de monitorizare care ajută la diagnosticul unei game largi de boli frecvent întâlnite la prematuri; incubatoare cu control termic precis care asigură temperatura ideală pentru dezvoltarea bebeluşilor prematuri; blendere de oxigen; stimulator resuscitare nou-născut; pulsoximetre şi videolaringoscop”, se arată în comunicat.

    Programul „Împreună din prima zi” a fost implementat în perioada aprilie 2022 – aprilie 2023.

    „Programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvați Copiii, iar rezultatele lui se convertesc direct în vieți salvate. Nimic nu e mai dramatic decât pierderea unui prematur, din cauză că maternitatea unde a venit pe lume nu are aparatură medicală de ultimă generație, care să-l ajute să devină puternic, până când va reuși să respire singur și să meargă acasă. Avem în medici cei mai buni parteneri și astfel reușim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar” a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii, citată în comunicat.

    Din 2010 până în prezent, Salvaţi Copiii a dotat 107 unităţi medicale (secţii de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secţii de pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie) din toate judeţele cu peste 1.200 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro.

    Echipa Salvaţi Copiii România, susţinută de specialişti locali (medici de familie, asistenţi sociali, mediatori sanitari), a creat din 2010 o reţea de incluziune socială şi combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaţionale) la nivel local, astfel ajutând la creşterea accesului la servicii sustenabile şi de calitate pentru mame, gravide, gravide minore şi copii până în 5 ani.

    Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 20 de judeţe, în 61 de comunităţi rurale defavorizate, cu 90.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.

    Potrivit datelor centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru 2021, România se află pe locul doi în Uniunea Europeană la capitolul mortalitate infantilă, indică o statistică Eurostat. Potrivit datelor finale ale Institutului Naţional de Statistică, în 2021 rata mortalităţii infantile a arătat „discrepanţele majore” dintre judeţele ţării. Astfel, primele trei poziţii în top sunt ocupate de Tulcea (o rată a mortalităţii infantile de 11,1 la mia de copii născuţi vii), Sălaj (8,9 la mie) şi Neamţ (8,2 la mie), în vreme ce în Bucureşti, unde sunt cele mai multe maternităţi de gradul 3, rata mortalităţii infantile a fost de 2,3 la mia de copii născuţi vii.

    România, printre statele UE care se alătură demersului de reducere a dependenței față de China în privința medicamentelor

    Un grup compus din 19 state membre UE, printre care și România, lansează un demers pentru reducerea dependenţei blocului comunitar de importurile de ingrediente farmaceutice provenite din China:
    „UE devine din ce în ce mai dependentă de importuri venite de la câţiva producători şi regiuni. În 2019, la nivel global mai mult de 40% dintre Ingredientele farmaceutice active (API) au provenit din China. Mai mult, aproape toţi producătorii de API depind de China pentru inporturile intermediare”, se precizează într-un document de lucru consultat de Reuters.
    După ce Europa s-a confruntat recent cu o criză de medicamente banale în farmacii pe fondul creșterii consumului din cauza unor epidemii de boli infecțioase, s-a evidențiat faptul că una dintre cauzele acestei situații constă în concentrarea producției de ingrediente farmaceutice active (API) în doar câteva state, în special în China iar, pentru a reduce această dependență, blocul comunitar elaborează măsuri protecționiste pentru stimularea investițiilor în capacități de producție locale și monitorizarea medicamentelor esențiale pentru sănătatea publică.

    Care sunt direcțiile vizate de Legislativul european

    În argumentația demersului se amintește faptul că din Asia vin 80% din cantitatea de insulină și 60% din cea de paracetamol, la nivel mondial, în plus, numărul acestor producători fiind unul extrem de redus: de exemplu, principalele 35 molecule pentru tratamentul cancerului sunt produse doar de trei companii chinezești.
    Este evident că acest monopol favorizează riscuri în cazurile unei creșteri bruște a cererii sau în cazul întreruperii producției din cauza măsurilor de izolare precum cea din perioada pandemiei de Covid-19. În plus, invazia rusă din Ucraina a agravat situația, generând dificultăți în aprovizionarea cu materii prime și o creștere a prețurilor de producție cu 25-30%.

    Sunt vizate trei măsuri principale: înființarea unui mecanism voluntar de solidaritate între statele UE pentru reducerea penuriilor de medicamente, elaborarea unei legislații pentru medicamentele critice (Critical Medicines Act) pentru a reduce dependența de importul de medicamente și ingrediente critice și elaborarea unei liste de medicamente critice în UE, pentru care urmează să fie monitorizate aprovizionarea, producția și lanțurile de valoare.

    Iniţiativa, la o săptămână după ce Comisia Europeană a propus revizuirea legislaţiei industriei farmaceutice autohtone, evaluată la 136 miliarde euro

    Obiectivul propus vizează relansarea investiţiilor, facilizarea accesului la medicamentele inovatoare şi stabilirea unor preţuri accesibile pentru pacienţi şi sistemele naţionale de sănătate.

    „Pentru aceste medicamente, aprovizionarea trebuie monitorizată, lanţul global de creare de valoare trebuie cartografiat iar potenţialii furnizori şi vulnerabilităţi trebuie identificate”, se arată în documentul de lucru care subliniază că “aceste trei propuneri sunt pe termen scurt, mediu și lung și trebuie considerate ca fiind complementare inițiativelor deja luate (…) sau anunțate (legislația farmaceutică)”.

    “Împreună, acestea ar trebui să prevină scenariile cele mai pesimiste, în care pacienții nu sunt tratați corespunzător din cauza lipsei unor medicamente, și să ofere un răspuns structural la cauzele fundamentale ale problemelor cu care ne confruntăm”, se mai adaugă.

    Lista menționată, potrivit reglementărilor amintite, ar trebui să înceapă cu acele medicamente care s-a dovedit în repetate rânduri că sunt în cantităţi insuficiente, se mai precizează în document.

    Legislativul ar dori, de asemenea, să vadă măsuri care vor permite tuturor statelor membre UE să se bazeze unele pe altele „în cazurile extreme în care nu pot fi găsiţi furnizori alternative de medicamente”.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.