România, printre statele UE care se alătură demersului de reducere a dependenței față de China în privința medicamentelor

De către
Codruț BURDUJAN
-
0
684
Un grup compus din 19 state membre UE, printre care și România, lansează un demers pentru reducerea dependenţei blocului comunitar de importurile de ingrediente farmaceutice provenite din China:
„UE devine din ce în ce mai dependentă de importuri venite de la câţiva producători şi regiuni. În 2019, la nivel global mai mult de 40% dintre Ingredientele farmaceutice active (API) au provenit din China. Mai mult, aproape toţi producătorii de API depind de China pentru inporturile intermediare”, se precizează într-un document de lucru consultat de Reuters.
După ce Europa s-a confruntat recent cu o criză de medicamente banale în farmacii pe fondul creșterii consumului din cauza unor epidemii de boli infecțioase, s-a evidențiat faptul că una dintre cauzele acestei situații constă în concentrarea producției de ingrediente farmaceutice active (API) în doar câteva state, în special în China iar, pentru a reduce această dependență, blocul comunitar elaborează măsuri protecționiste pentru stimularea investițiilor în capacități de producție locale și monitorizarea medicamentelor esențiale pentru sănătatea publică.

Care sunt direcțiile vizate de Legislativul european

În argumentația demersului se amintește faptul că din Asia vin 80% din cantitatea de insulină și 60% din cea de paracetamol, la nivel mondial, în plus, numărul acestor producători fiind unul extrem de redus: de exemplu, principalele 35 molecule pentru tratamentul cancerului sunt produse doar de trei companii chinezești.
Este evident că acest monopol favorizează riscuri în cazurile unei creșteri bruște a cererii sau în cazul întreruperii producției din cauza măsurilor de izolare precum cea din perioada pandemiei de Covid-19. În plus, invazia rusă din Ucraina a agravat situația, generând dificultăți în aprovizionarea cu materii prime și o creștere a prețurilor de producție cu 25-30%.

Sunt vizate trei măsuri principale: înființarea unui mecanism voluntar de solidaritate între statele UE pentru reducerea penuriilor de medicamente, elaborarea unei legislații pentru medicamentele critice (Critical Medicines Act) pentru a reduce dependența de importul de medicamente și ingrediente critice și elaborarea unei liste de medicamente critice în UE, pentru care urmează să fie monitorizate aprovizionarea, producția și lanțurile de valoare.

Iniţiativa, la o săptămână după ce Comisia Europeană a propus revizuirea legislaţiei industriei farmaceutice autohtone, evaluată la 136 miliarde euro

Obiectivul propus vizează relansarea investiţiilor, facilizarea accesului la medicamentele inovatoare şi stabilirea unor preţuri accesibile pentru pacienţi şi sistemele naţionale de sănătate.

„Pentru aceste medicamente, aprovizionarea trebuie monitorizată, lanţul global de creare de valoare trebuie cartografiat iar potenţialii furnizori şi vulnerabilităţi trebuie identificate”, se arată în documentul de lucru care subliniază că “aceste trei propuneri sunt pe termen scurt, mediu și lung și trebuie considerate ca fiind complementare inițiativelor deja luate (…) sau anunțate (legislația farmaceutică)”.

“Împreună, acestea ar trebui să prevină scenariile cele mai pesimiste, în care pacienții nu sunt tratați corespunzător din cauza lipsei unor medicamente, și să ofere un răspuns structural la cauzele fundamentale ale problemelor cu care ne confruntăm”, se mai adaugă.

Lista menționată, potrivit reglementărilor amintite, ar trebui să înceapă cu acele medicamente care s-a dovedit în repetate rânduri că sunt în cantităţi insuficiente, se mai precizează în document.

Legislativul ar dori, de asemenea, să vadă măsuri care vor permite tuturor statelor membre UE să se bazeze unele pe altele „în cazurile extreme în care nu pot fi găsiţi furnizori alternative de medicamente”.

Articolul precedentCât de mulțumiți sunt pacienții de serviciile medicale din spitalele românești
Articolul următorSalvați Copiii: Echipamente medicale de un milion de euro, pentru 45 de maternităţi şi secţii de nou-născuţi
Codruț BURDUJAN
Codruț BURDUJAN