Studiu: Primele zece provocări de sănătate publică în 2023

0
696

Provocările globale de sănătate publică din anul anterior – care au inclus probleme precum COVID-19, finanțarea sănătății, resursele umane pentru sănătate, sănătatea mintală, schimbările climatice, sărăcia, sănătatea reproductivă, infodemia sau criza umanitară – vor afecta omenirea în continuare și, prin urmare, este necesară identificarea domeniilor prioritare în materie de sănătate pentru a le aborda – menționează un studiu recent publicat în revista Public Health Challenges.

Autorii au prezentat zece priorități globale de sănătate publică pentru 2023, după cum urmează: sistemele de sănătate, crizele de sănătate mintală, sănătatea reproductivă și sexuală, malnutriția și siguranța alimentelor, diabetul, cancerul, poluarea mediului, abuzul de substanțe, boli infecțioase și schimbările climatice.

Sisteme de sănătate

Pandemia de COVID-19 a evidențiat vulnerabilități critice în sistemele de sănătate din toate țările, indiferent de nivelul veniturilor; accesul inechitabil la sistemele de sănătate este o amenințare pentru sănătate, cel puțin jumătate din populația globală neavând acces la serviciile esențiale de asistență medicală. Provocările sistemelor de sănătate variază de la o țară la alta. Consolidarea sistemelor de asistență medicală primară este esențială pentru a aborda în mod eficient și holistic problemele de sănătate. 

„Sistemele de sănătate sunt cruciale în implementarea acțiunilor de sănătate care promovează sănătatea populației și Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Cu toate acestea, atingerea acoperirii universale a sănătății (CSU) este imposibilă fără acțiunile adecvate pentru a consolida provocările sistemului de sănătate, în special în țările în curs de dezvoltare. Pandemia de COVID-19 a dezvăluit punctele slabe ale multor sisteme de sănătate din țările cu venituri mari, medii și mici. A dus la suprasolicitarea sistemelor de sănătate și a resurselor umane pentru sănătate, limitând capacitatea sistemelor de a furniza servicii esențiale comunităților. Accesul inadecvat la sistemele de sănătate reprezintă o amenințare la adresa sănătății globale: cel puțin 50% din populația lumii nu are acces la serviciile esențiale de asistență medicală de care au nevoie. În plus, din cauza costurilor medicale neasigurate, aproape 100 milioane de persoane au fost forțate în sărăcie extremă anual din cauza poverii cheltuielilor suportate individual.

Provocările sistemelor de sănătate variază pe tot globul, țările în curs de dezvoltare întâmpinând mai multe probleme în finanțarea sănătății, dezvoltarea forței de muncă din domeniul sănătății, infrastructuri, consumabile, sisteme de informare a sănătății și alte aspecte vitale. Țările dezvoltate se confruntă, de asemenea, cu lacune semnificative în sistemele de sănătate în ceea ce privește medicamentele eliberate pe bază de rețetă, costurile ridicate ale îngrijirii pe termen lung, serviciile de sănătate mintală, serviciile dentare și îngrijirea ochilor. Penuria globală cronică de lucrători din domeniul sănătății este, de asemenea, predominantă din cauza ofertei inegale de lucrători din domeniul sănătății în țări, agravată și mai mult de o migrație semnificativă a lucrătorilor din țările în curs de dezvoltare către țările dezvoltate. 

Lipsa forței de muncă din domeniul sănătății contribuie la inechitățile în materie de sănătate, care afectează populațiile vulnerabile, inclusiv femeile și copiii, comunitățile rurale și grupurile marginalizate. Această lipsă afectează capacitatea sistemelor de asistență medicală de a furniza servicii esențiale, inclusiv sănătatea mamei și a copilului, controlul bolilor infecțioase și managementul bolilor netransmisibile.” – precizează raportul amintit.

Sănătate mintală

Sănătatea mintală și tulburările asociate nu au fost din punct de vedere istoric o prioritate globală a sănătății. Cu toate acestea, preocupările de sănătate mintală au crescut din cauza pandemiei de COVID-19, cu o incidență mai mare decât cancerul. Ca atare, comunitatea internațională ar trebui să includă și să finanțeze programe de sprijin pentru sănătatea mintală chiar și după încheierea pandemiei de COVID-19. 

„Unul dintre efectele de durată ale pandemiei de COVID-19 este declinul sănătății mintale. Din punct de vedere istoric, sănătatea mintală și tulburările nu au fost o prioritate globală a sănătății, aceasta concentrându-se mai mult pe bolile transmisibile și netransmisibile. În multe țări, managementul tulburărilor de sănătate mintală a fost izolat de asistența medicală convențională, cu finanțare redusă în raport cu povara bolii. Preocupările de sănătate mintală au crescut după pandemie, cu un nivel de incidență mai mare decât cancerul. 

Au existat întreruperi în furnizarea serviciilor de sănătate mintală și de prevenire a sinuciderii în timpul pandemiei. 

Raportul OMS din 2022 privind sănătatea mintală în lume a indicat că pandemia de COVID-19 a declanșat o creștere cu 25% a prevalenței globale a anxietății și a depresiei. Combinațiile de factori cum ar fi creșterea costului vieții, conflictele globale în curs și impactul schimbărilor climatice conduc la epidemia de anxietate și depresie la nivel mondial. 

Se estimează că conflictul dintre Rusia și Ucraina a pus aproape 10 milioane de oameni în risc de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi stresul acut, anxietatea, depresia și tulburarea de stres post-traumatic.

Comunitatea globală trebuie să acționeze pentru includerea și finanțarea programelor de sprijin pentru sănătatea mintală care se extind dincolo de pandemie. În ciuda faptului că țările au alocat doar mai puțin de 2% din bugetele naționale pentru sănătate pentru sănătatea mintală, finanțarea a fost primită atât din contribuții interne, cât și internaționale” – atenționează specialiștii.

Abuzul de droguri

Se estimează că consumul de substanțe provoacă peste opt milioane de decese pe an iar utilizarea drogurilor recreative a dus la o pierdere de aproximativ 42 milioane de ani de viață sănătoasă în 2017, reflectând 1,3% din povara globală a bolilor.

Consumul de substanțe este responsabil pentru aproximativ 500.000 decese anual iar tutunul și alcoolul duc la peste 8 milioane de decese anual. Conform acelorași date, aproximativ 11 milioane oameni, la nivel global, își injectează în mod regulat droguri; aceasta include 1,4 milioane infectați cu HIV și 5,6 milioane cu hepatită C.

Autorii cercetării notează că sunt necesare strategii mai proactive și inovatoare, ar trebui introduse programe educaționale, sprijin pentru recuperare, exerciții fizice și intervenții bazate pe nutriție în abordarea acestei problematici.

Conform Raportului Mondial asupra Drogurilor din 2021 al Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC), aproximativ 275 milioane de oameni la nivel global au consumat droguri cel puțin o dată în 2020, o creștere de 22% în ultimul deceniu.

Boli infecțioase

Extinderea bolilor infecțioase justifică îmbunătățirea calității serviciilor în furnizarea de asistență medicală iar asistența medicală primară funcțională poate stimula politicile de prevenire. În context, asistența financiară pentru infrastructura de sănătate publică și eforturile de atenuare a sărăciei sunt esențiale pentru măsuri eficiente împotriva amenințărilor bolilor infecțioase.

Bolile infecțioase emergente și reemergente prezintă obstacole semnificative în calea îmbunătățirii sănătății în comunitățile sărace și au un impact global semnificativ.

Pandemiile pot să apară în mod neașteptat și să se răspândească rapid, COVID-19 servind ca exemplu a importanței pregătirii și a răspunsului rapid la amenințările microbiene emergente.

Determinanții socioeconomici și inechitatea pot influența apariția și răspândirea acestora, afectând accesul la asistență medicală, salubritate și nutriție; wărăcia și accesul limitat la apă curată și canalizare pot contribui la răspândirea bolilor precum holera sau cele diareice iar, în plus, problemele actuale cum ar fi HIV/SIDA și malaria au pus o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate.

Malnutriția și siguranța alimentară

Malnutriția afectează 2,36 miliarde de adulți(29% din populația lumii) și a fost legată de diverși factori socioeconomici, inclusiv accesul limitat la alimente sănătoase și lipsa generală de conștientizare a dietelor sănătoase, în special în rândul copiilor.

În plus, dietele sănătoase sunt din ce în ce mai inaccesibile, deoarece prețurile alimentelor au crescut brusc în ultimii câțiva ani din cauza pandemiei COVID-19, a conflictelor și a dezastrelor climatice.

Siguranța alimentară este, de asemenea, o provocare semnificativă pentru sănătatea publică, aproape 1 din 10 persoane îmbolnăvindu-se după ce au consumat alimente contaminate în fiecare an, rezultând 420.000 de decese premature.

Globalizarea producției și aprovizionării cu alimente a crescut amploarea și viteza de transmitere a agenților patogeni de origine alimentară, astfel că OMS a dezvăluit Strategia globală pentru siguranța alimentară 2022-30 în octombrie 2022, subliniind abordarea One Health. Această strategie se bazează pe comunicare și colaborare pentru a identifica și aborda riscurile de siguranță și pentru a implementa supravegherea și evaluarea riscurilor pentru a detecta, a preveni și a răspunde la bolile transmise prin alimente. 

Sănătatea sexuală și reproductivă

Provocările semnificative în ceea ce privește drepturile la sănătatea sexuală și reproductivă includ violența bazată pe gen, educația sexuală inadecvată, căsătoria timpurie, sarcina la adolescență, sănătatea mamei, infecțiile cu transmitere sexuală, infertilitatea, avortul nesigur, cancerele de reproducere și accesul redus la serviciile medicale de specialitate. 

Din datele raportului, peste 12 milioane fete se căsătoresc în fiecare an înainte de a împlini vârsta de 18 ani, aproximativ 800 femei mor zilnic din cauze legate de sarcină și naștere, 45% din toate avorturile la nivel mondial sunt nesigure și mai mult de 270 de milioane femei nu au acces la servicii planificare familială. În plus, zilnic, mai mult de 1 milion oameni se infectează cu sifilis, gonoree, chlamydia și trichomoniasis.

Poluarea mediului și schimbările climatice

Poluarea mediului amenință oamenii, fauna sălbatică și habitatele acestora de pe uscat, în căile navigabile și oceane; activitățile umane provoacă poluarea solului, aerului și apei, în special în țările în curs de dezvoltare:

„La nivel global, există o creștere a expunerii la risc pentru mortalitatea atribuibilă și anii de viață pierduți din cauza dizabilității legate de poluarea mediului, în special pentru poluarea cu particule în suspensie. OMS estimează că 7 milioane de decese sunt atribuite efectelor comune ale poluării atmosferice a mediului și gospodăriilor. Se estimează că aproape întreaga populație globală respiră aer care depășește liniile directoare recomandate de OMS privind particulele din aer(…) 

Ingestia de microplastice și plastifianți la oameni poate fi asociată cu infertilitate, obezitate, disfuncții endocrine și malignitate. Efectele asupra sănătății ale utilizării metalelor grele toxice, cum ar fi mercurul și plumbul în combustibili și produse de vopsea, continuă să fie o problemă semnificativă în țările care încă nu au adoptat alternative adecvate. Acesta este doar un aspect al problemei mai mari a poluării antropice sau a poluării care decurge din activitatea umană.

 Activitățile umane continuă să polueze solul, apa și aerul, adesea fără monitorizare și reglementare adecvată, în special în țările în curs de dezvoltare. Poluarea ecosferei dăunează sănătății oamenilor și a altor organisme vii și poate declanșa, de asemenea, amenințări politice și de securitate. Este esențial să luăm măsuri imediate pentru a aborda aceste probleme” – constată documentul elaborat de cercetători.

Cancer și diabet

La nivel global, cancerul este principala cauză de deces; dintre factorii care favorizează boala amintim vârsta, tutunul, alcoolul, riscurile alimentare, poluarea mediului, obezitatea și riscurile profesionale. Lipsa accesului în timp util la screening, diagnostic și tratament contribuie la creșterea ratei mortalității în multe țări iar prevenirea mortalității asociate este unul dintre obiectivele dezvoltării durabile(ODD):

„Cancerul este o cauză principală de deces la nivel mondial, reprezentând 19,3 milioane de cazuri noi de cancer și aproape 10,0 milioane de decese prin cancer în 2020. Povara incidenței și mortalității cancerului este influențată de diverși factori de risc, inclusiv obiceiurile de stil de viață, factorii de mediu și genetica. Lipsa accesului în timp util la screening-ul, depistarea și tratamentul cancerului în multe țări contribuie la rata ridicată a mortalității asociate cu cancerul. Infecțiile joacă, de asemenea, un rol semnificativ în incidența cancerului, iar cancerele legate de infecții pot fi prevenite. Helicobacter pylori, papilomavirusul uman și virusurile hepatitei B și C sunt agenți infecțioși comuni legați de cancer. Cu toate acestea, accesul la identificarea timpurie și tratamentul acestor infecții este o provocare în multe țări în curs de dezvoltare.

(…)Screening-ul și depistarea precoce necesită o conștientizare sporită a primelor semne de cancer în rândul publicului larg și o mai bună accesibilitate și acces la serviciile de diagnostic. Diagnosticul corect și în timp util al cancerelor, urmat de un tratament eficient poate păstra calitatea vieții multora. Cu toate acestea, costurile terapiilor pentru cancer rămân prohibitiv de ridicate în multe țări. Pentru cei cu stadii terminale de cancer, există o nevoie puternică de tratamente de îngrijire paliativă pentru a ameliora simptomele și suferința pacienților și a familiilor acestora” – menționează studiul.

Detectarea adecvată și la timp a cancerului, urmată de o terapie eficientă, poate păstra calitatea vieții persoanelor afectate. 

De asemenea, prevalența diabetului – o afecțiune debilitantă care afectează grav oamenii, sistemele de sănătate și economia – a crescut la persoanele cu greutate normală, prezentând o provocare unică. Investițiile mai mari în educația și sprijinul pentru autogestionare sunt esențiale pentru prevenirea și atenuarea complicațiilor și a impactului bolii.

Concluzii finale

Se preconizează că aceste 10 provocări principale vor domina la nivel global în 2023 și, prin urmare, trebuie să aibă o anumită prioritate în eforturile globale de sănătate:

„Pe măsură ce problema provocărilor globale în materie de sănătate se extinde, este nevoie de un grad ridicat de prioritizare, investiții financiare, cooperare internațională și colaborare în abordarea acestor provocări pentru a atinge obiectivele de asistență medicală universală pentru 2030.

Acest lucru necesită un acord clar între factorii de decizie în domeniul sănătății publice, sectorul privat al sănătății și liderii de opinie pentru a conduce implementarea măsurilor specifice țării pentru asistența medicală” – conchid autorii studiului.

Articolul precedent4 Mai, Ziua Națională a Inimii
Articolul următorA fost finalizat noul Spital de Psihiatrie din Căpâlnaş, județul Arad