Programul de screening ROCCAS II pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase colorectale a ajuns, până astăzi, la mai mult de 35.000 români

Peste 35.000 de persoane cu vârsta între 50 și 74 ani, având domiciliul în București sau Ilfov, au fost testate gratuit, pînă astăzi, cu testul FIT pentru depistarea precoce a cancerului colorectal și a leziunilor precanceroase în cadrul programului pilot de screening derulat de Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).
Procentul testelor FIT pozitive este de 5,16%. Un număr de 854 persoane au efectuat colonoscopie la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” în cadrul programului de screening ROCCAS II.

Cum poți beneficia gratuit de testul FIT

COPAC informează că orice persoană cu vârsta cuprinsă între 50 și 74 ani, cu domiciliul înscris în buletin în București sau Ilfov, poate face gratuit testul FIT, după cum urmează:
Pasul 1: urmărește anunțurile privind următoarele sesiuni de testare pe paginile COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice) și ROCCAS II.
Pasul 2: înscrie-te pentru testare.
Pasul 3: vino cu buletinul și primești kitul de testare FIT. Dacă vrei să primești testul FIT și pentru alte rude, vecini sau cunoștințe, poți veni cu buletinele lor sau copii după buletine și vei primi și pentru ei câte un kit de testare.
Pasul 4: testul FIT se face acasă, este neinvazi și nedureros. Este un test care se recoltează din scaun și evidențiază la nivel enzimatic sângerările care nu se văd cu ochiul liber.
Pasul 5: După recoltare, returnezi testul FIT în același loc de unde l-ai primit, iar proba merge la laborator. Între momentul recoltării probei și momentul returnării testului, poți păstra testul la rece, pe ușa frigiderului.
Pasul 6: Primești rezultatul testului. Dacă este negativ, este recomandat să repeți testul peste 2 ani. Dacă este pozitiv, vei fi întrebat dacă dorești să fii programat pentru colonoscopie sub anestezie, gratuită, la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central. Un test pozitiv nu înseamnă un diagnostic de cancer, ci poate fi vorba despre polipi – care îndepărtați la timp, nu evoluează către cancer – hemoroizi etc.

UMF Cluj organizează admitere la Asistență medicală generală, în septembrie, la Baia Mare

Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj va organiza examen de admitere în ciclul universitar de licență, sesiunea septembrie 2023, la programul de studiu Asistență medicală generală, cu centrul de pregătire la Baia Mare.

Vor fi scoase la concurs 30 de locuri la buget și 30 de locuri cu taxă.

Înscrierile se vor desfășura online, în perioada 1-17 septembrie 2023, iar examenul de admitere va avea loc în data de 21 septembrie.

Agenda concursului de admitere pentru anul universitar 2023 – 2024 (Sesiunea septembrie)

  • 1 septembrie – 17 septembrie 2023 – înscrierea candidaţilor în platforma on-line;
  • 18 septembrie – 20 septembrie 2023 – verificarea conținutului dosarelor de înscriere și validarea înscrierii de către personalul desemnat din cadrul universității;
  • 21 septembrie 2023 – examen scris de admitere;
  • 21 septembrie 2023 – contestații la întrebări în intervalul de două ore de la afișarea grilei corecte;
  • 22 septembrie 2023 – afișarea rezultatelor
  • 22 septembrie 2023 – în intervalul orar 900 – 1300, contestaţii la notă
  • 25 septembrie 2023 – afişarea rezultatelor finale după contestaţii
  • 25 septembrie – 29 septembrie 2023 – confirmarea locurilor

Poți accesa AICI metodologia de admitere și tematica.

Există discuții privind scăderea vârstei de la care se eliberează cardul de sănătate, afirmă ministrul Sănătății

Există „o anumită discuție” privind scăderea vârstei de la care se eliberează cardul de sănătate, a declarat, joi, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, subliniind că acest lucru ţine de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

„Este o anumită discuţie. Eliberarea cardurilor de sănătate era programat să aibă o evoluţie favorabilă din punct de vedere al scăderii vârstei, pentru că, ştiţi bine, în România se vor schimba şi cărţile de identitate, iar cărţile de identitate vor include şi partea de date sanitare, iar cărţile de identitate, după cum ştim, se eliberează la vârsta de 14 ani”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Această problemă ţine direct de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a adăugat ministrul.

„Vom colabora cu dânşii ca să găsim o soluţie, dacă este posibil şi dacă sistemul informatic actual se pretează pentru creşterea rapidă a numărului de utilizatori”, a mai spus ministrul.

În prezent, cardul de sănătate este eliberat de la vârsta de 18 ani.

Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), indisponibilă joi seară pentru lucrări de mentenanţă

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunță că Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) va fi indisponibilă joi, între orele 21.00 – 23.00, pentru lucrări de mentenanţă.

CNAS a transmis, în urmă cu două zile, că funcţionarea Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) a fost stabilizată, după o perioadă de „fluctuaţii”.

„Pentru zilele de la finalul lunii trecute în care PIAS a fost indisponibilă pentru transmiterea şi validarea serviciilor medicale acordate de furnizorii în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, a fost emis un Ordin al preşedintelui CNAS (nr. 602/2023) care prevede derogări de la regulile generale de transmitere şi validare a datelor respective”, anunţa CNAS.

Prof. dr. Achimaş-Cadariu, PNCC: „Suntem în contextul în care finanțarea europeană ne ajută”

În cadrul Ședinței Executivului de joi, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Planul Național de Control al Cancerului a fost adoptat și astfel vor fi aduse noi măsuri pentru reorganizarea sistemului de asistență medicală pentru pacienții de cancer dar și a marilor centre de oncologie pediatrică.

A urmat un briefing susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii, conf. univ. dr. Michael Schenker și prof. dr. Patriciu Achimaș Cadariu:

„Într-un context complicat, cu o amenințare a unui număr tot mai mare de paciente și pacienți oncologici și cu un orizont de așteptare extrem de mare dat de existența unei legi specifice, ne-am întâlnit cu domnul premier Marcel Ciolacu și ne-am gândit cum să procedăm pentru a soluționa această problemă.

Vreau de la bun început să mă adresez tuturor pacientelor și pacienților de cancer, societății civile, organizațiilor non-guvernamentale care au luptat și luptă pentru binele pacienților. Să spunem că pacienții de cancer sunt copiii noștri orfani acum și trebuie să gândim în așa fel încât să nu creăm o categorie specială, dar să ne gândim la rezolvarea problemelor lor și, în același timp, să îi chemăm să ne dea de fiecare dată feedback-ul.

Care a fost soluția găsită împreună cu dl. prim-ministru și cu toți colegii: a fost foarte simplu, a fost aceea de a ne putea uita în ochii pacientelor și pacienților noștri, așa cum o facem în spital în fiecare zi și apoi când ei revin la control. Modelul este cel european, așa cum am mai spus-o. Aplicarea lui trebuie să fie aceeași, nu există o altă soluție.

Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă etapizarea pe cinci ani. Înseamnă o prioritizare de activități și, evident, înseamnă reevaluare periodică în funcție de progres, înseamnă a vedea feedback-ul și a acționa prin corecții, acolo unde este nevoie.

Suntem în contextul în care finanțarea europeană ne ajută și atunci când bugetul este unul care nu satisface întru totul nevoile, să ne uităm cu mare atenție la această finanțare și aici este și un proiect finanțat prin PNRR, Centrul Național de Competență în Cancer, unde am creat deja o rețea națională și a cărui rezultate vor deservi în mod direct pacientele și pacienții din România”, a transmis, în completarea declarațiilor susținut de ministrul Alexandru Rafila, dr. Patriciu Achimaș Cadariu.

„Planul de cancer nu se poate implementa peste noapte. Este o reformă a sistemului de sănătate. De mâine sau de când vor fi actele aprobate, noi va trebui să implementăm aceste măsuri”, a subliniat la rândul său, Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.

Minsitrul Rafila: Toți pacienții au fost retransferaţi în cursul zilei de joi la Spitalul „Nicolae Robănescu”

Toţi pacienţii găzduiţi la Spitalul „Marie Curie” au fost retransferaţi în cursul zilei de joi la Spitalul „Nicolae Robănescu”, după ce marţi seară au fost evacuaţi din unitatea medicală, ca urmare a unui incendiu la un transformator din curtea spitalului, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„De ieri am luat legătura şi am încercat să găsim o soluţie sustenabilă până se realizează două lucruri acolo, că sunt gata reparaţiile şi ancheta pe care o desfăşoară Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu Poliţia şi cu Parchetul. Este vorba despre alimentarea de la spitalul din imediata apropiere, pe care îl cunoaşteţi cu toţii, Spitalul „Marie Curie”. Iar astăzi, în cursul zilei, toţi pacienţii au fost retransferaţi în Centrul Robănescu, deci nu mai există o problemă legată de alimentarea cu energie electrică. Şi, de asemenea, pagubele minore care au fost la clădirea care a fost afectată de incendiu, nu mă refer la locul în care se găsea transformatorul respectiv, ci la clădirea spitalului, vor fi remediate într-un timp foarte scurt”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că „nimeni din Spitalul Robănescu nu avea acces” la camera transformatorului electric care a explodat luni seară, fapt care a dus la declanşarea incendiului.

„Un singur lucru pot să vă spun, apropo de chestiunea asta, camera în care se găsea acel transformator era o cameră în care nimeni din Spitalul Robănescu nu avea acces, ci doar cel care opera şi asigura mentenanţa acelui transformator. O firmă agreată de furnizorul de energie, de Enel, nu ştiu numele firmei, astea sunt detalii pe care ancheta le va constata”, a declarat ministrul Sănătății.

 

Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății: „Planul de Combatere a Cancerului nu se poate implementa peste noapte”

Guvernul a aprobat, joi, două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România; premierul României, Marcel Ciolacu, a transmis în cadrul Ședinței Executivului de astăzi că Planul Național de Control al Cancerului(PNCC) a fost adoptat asigurând astfel populației finanțare în diagnosticarea și tratarea bolii și în plus, vor fi aduse noi măsuri pentru reorganizarea sistemului de asistență medicală pentru pacienții de cancer dar și a marilor centre de oncologie pediatrică.
Cu acest prilej, Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii, conf. univ. dr. Michael Schenker și dr. Patriciu Achimaș Cadariu au explicat în cadrul unui briefieng după ședința Executivului că Planului Naţional de Combatere a Cancerului nu poate fi implementat rapid, fiind vorba despre începutul unei reforme a sistemului oncologic:

„Aş dori să punctez şi eu o idee. Planul de Combatere a Cancerului nu se poate implementa peste noapte. Nu putem lua nişte măsuri şi de mâine, cum spunea domnul ministru, lucrurile să se schimbe. Este vorba practic de o reformă a sistemului oncologic. Asta aduce Planul Naţional de Combatere a Cancerului. Legea 293, de anul trecut, asta statutează – practic începutul unei reforme, nu o reformă cu totul, pentru că lucruri de făcut vor mai fi cu siguranţă şi în momentul în care vom încheia de pus în aplicare acest Plan de Combatere a Cancerului. Acum s-a venit cu documentele care statuează măsurile care vor fi implementate. Când vor fi toate actele publicate, va trebui să implementăm măsurile respective. Deci practic venim cu măsurile care trebuiesc luate”, a declarat Michael Schenker, la finalul şedinţei Executivului.

Referitor la investigaţiile imagistice pentru pacienţii oncologici, acesta a apreciat o accelerare a procesului de efectuare a acestor investigaţii:

„În momentul de faţă, şi asta vă spunem din activitatea noastră de zi cu zi, adică ieri, săptămâna trecută, pot să vă spun că am văzut rezulte din investigaţii imagistice efectuate de pacienţi în intervalul pe care ni-l doream, adică de câteva zile din momentul în care noi am eliberat formularul special de trimitere către această investigaţie. Fie că este vorba de computer tomograf, fie că este vorba de rezonanţă magnetică. Bineînţeles mai sunt altfel de situaţii organizatorice, o rezonanţă magnetică poate să dureze o oră şi ceva. Intervalele de programare depind foarte mult şi de aglomerarea care survine la anumiţi prestatori de aceste servicii de imagistică.

Eu cred că sunt situaţii punctuale, situaţii care ţin de managementul local şi de organizarea locală a instituţiilor respective, ţin de managementul centrelor oncologice şi de felul adaptării fiecăruia în funcţie de numărul de pacienţi pe care îi ai în grijă de a trimite către mai mulţi furnizori de investigaţii imagistice sau să aglomerezi un singur furnizor. În momentul de faţă sunt destul de mulţi, cel puţin în centrele universitare, facilităţi de diagnostic imagistic suficient de multe. Cel puţin în Craiova şi cred că şi în celelalte oraşe mari situaţia este destul de bine în momentul de faţă. Cel puţin de când a fost implementată această măsură – Monitor 2 – noi putem să ne monitorizăm pacienţii noştri pe care îi avem în tratament specific oncologic aşa cum recomandă echipele internaţionale, la două-trei luni de zile pentru pacienţii care sunt în curs de terapie specifică, lucru care nu s-a mai întâmplat până acum”, a mai declarat Preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii.

„Iar în ceea ce priveşte investigaţie PET-CT, tomografie cu emisie de pozitroni, într-adevăr lucrurile au intrat de două luni într-o situaţie foarte bună pentru că pacienţii noştri pot beneficia, fără niciun fel de întârziere, înainte exista necesitatea acelei aprobării din partea comisiei specifice de la Casa Naţională, nu de la Ministerul Sănătăţii, pentru decontarea investigaţiei, acum investigaţia aceasta se întâmplă numai în baza recomandării medicului specialist. Există criterii elaborate în acest sens de către grupul de lucru de la Ministerul Sănătăţii. Aceste criterii fac parte şi ele tot ca norme ale Planului Naţional de Combatere a Cancerului, aşa cum este normal”, a conchis Michael Schenker.

Ministrul Sănătății, despre vaccinul HPV: Va fi compensat din această toamnă

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a anunțat, joi, că vaccinul HPV va fi compensat din această toamnă, „probabil din septembrie – octombrie”.

„Compensarea devine operaţională din această toamnă, probabil luna septembrie, septembrie-octombrie, va deveni operaţională. Nu e vorba doar de vaccinul HPV, e vorba şi de alte tipuri de vaccinuri de interes pentru public, cum e vaccinul gripal sau de vaccinuri pentru pacienţii cu boli cronice. E o schimbare şi aici, totală, de sistem. În primul rând, că nu era niciun sistem pentru pacienţii cu boli cronice. Îşi cumpărau vaccinurile şi păcat că nu sunt cei de la Asociaţia Pacienţilor cu Boli Cronice aici, să vă spună ce eforturi financiare trebuiau să facă, ca să se vaccineze. Din această toamnă, sigur că depinde foarte mult şi de fluxurile financiare, dar vă garantez că în această toamnă vaccinul HPV va fi compensat”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Ceea ce este cel mai important va fi compensat, parţial, e adevărat, şi pentru femeile între 18 şi 45 de ani şi pentru băieţi”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ministrul Sănătății, despre Planul Național de Control al Cancerului: E un Plan care durează cinci ani, e un proces

Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului ”este un plan, nu este un document prin care să aprobe astăzi normele şi de mâine lucrurile să se schimbe spre perfecţiune”, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila. ”E un plan care durează 5 ani, e un proces”, a subliniat ministrul.

”Adoptarea acestor norme este un proces, o parte din ele au fost adoptate la 30 iunie, cum era prevăzut în Planul Naţional, astăzi am operaţionalizat o parte din acele norme care nu puteau fi operaţionalizate datorită imposibilităţii de finanţare şi am extins serviciile de radioterapie pentru pacienţii oncologici. De asemenea, a intrat în vigoare şi a putut să fie operaţionalizat Programul Naţional de Oncologie, care introduce testarea genetică şi terapia personalizată”, a declarat ministrul Sănătăţii.

”Vreau să înţelegeţi ceva, acest Plan de Control al Cancerului este un plan, nu este un document prin care noi aprobăm astăzi normele şi de mâine lucrurile se schimbe spre perfecţiune. E un plan care durează 5 ani, e un proces. Noi facem legislaţia care permite accesul mai bun al pacienţilor. Atunci când putem să realizăm lucrurile imediat, o facem, acces mai bun la terapie genetică, la radioterapie, la medicamente, dar constituirea unui nou sistem de tratament al pacienţilor oncologici, care integrează serviciile medicale, fie că discutăm despre copii sau adulţi, este un proces. Trebuie să pregătim resurse umane, trebuie să completăm dotarea”, a mai precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului va fi aplicat integral ”când putem să facem funcţionale toate structurile care tratează ierarhizat pacienţii oncologici”.

”E un parcurs, trebuie să pregătim medici, să dotăm spitale. M-aş fi bucurat dacă Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, aveau o baghetă magică şi dintr-o dată toate lucrurile se schimbau în România”, a completat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Rafila: Astăzi s-au adoptat două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România

Normele la Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România reprezintă „o evoluție cât mai rapidă a accesului pacienţilor atât la măsuri de prevenţie, la detecţia precoce, la diagnostic şi la tratament şi, nu în ultimul rând, la paliaţie, pentru că România are, în continuare, un deficit serios în privinţa acordării serviciilor paliative, pentru cei aflaţi în boli terminale, dintre care mulţi sunt pacienţi oncologici”, a declarat, joi, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Guvernul a aprobat, joi, două acte normative privind implementarea Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului din România.

„Astăzi s-au adoptat două acte normative, în primul rând o Ordonanţă de urgenţă care a deblocat banii, ca să ne înţelegem, şi permite finanţarea unor activităţi care deja erau prevăzute în contractul cadru. În paralel, Guvernul României a aprobat o Hotărâre de Guvern privind programele de sănătate, inclusiv programul de oncologie”, a precizat prof. univ. Alexandru Rafila, după şedinţa de Guvern.

Ministrul a menţionat că sunt câteva elemente „aduse practic la zi” şi „devin operaţionale multe dintre normele Planului Naţional de Control al Cancerului”.

„E vorba de testările gratuite extinse, un pachet de testări gratuite extinse pentru diagnosticul şi monitorizarea cancerului. Operaţionalizarea banilor despre care vă spuneam că este deja la Casa Naţională de Asigurări Sănătate pentru testarea genetică şi aţi văzut care sunt tipurile de pacienţi oncologici care beneficiază de acest tip de testare şi implicit de tratamentul personalizat. Decontarea serviciilor de radioterapie avansată este o astfel de metodă, care protejează, dacă vreţi, pacientul oncologic şi oferă un beneficiu terapeutic superior, şi nu în ultimul rând (…) s-a creat un program pentru inovaţie, de fapt un fond pentru inovaţie, care, sigur, trebuie să aibă nişte principii de funcţionare şi mai ales de includere a diverselor tipuri de medicamente de care pot beneficia pacienţii mai repede faţă de metoda, să spunem, clasică de introducere a medicamentelor în listă. Deci practic şi românii vor avea acces la medicamente inovative, mult mai repede, iar pacienţii oncologici vor fi principalii beneficiari”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

În şedinţa de Guvern au fost dezbătute, în primă lectură, „două hotărâri care completează acest pachet de norme, menţionând că acestea, probabil, vor fi intra în dezbatere şi în aprobare săptămâna viitoare”, a arătat ministrul.

„Ele se referă la reorganizarea şi ierarhizarea reţelei de oncologie pe baze regionale, adică se referă la centrele de competenţă şi care oferă acces, dacă vreţi, integrat pacienţilor cu boli oncologice (…), dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile acordate pacienţilor oncologici, un lucru foarte important, dezvoltarea de centre integrate de oncologie pediatrică şi, în sfârşit, traseul pacientului specific fiecărui tip de cancer. Nu este doar vorba despre o decizie administrativă, ci de un parcurs, pentru că noi, în perioada care a trecut, am făcut o evaluare a resurselor umane, a echipamentelor care există la fiecare unitate medicală, încât să ştim dacă realizăm această reţea de centre oncologice, ce tip de servicii poate oferi fiecare, unde putem să ajutăm, cum putem să completăm resursele umane în fiecare dintre aceste centre”, a explicat ministrul Rafila.

Ministrul a subliniat că elemente deosebit de importante sunt legate de programele de screening pentru principalele patologii oncologice care beneficiază de o astfel de politică de sănătate.

„E vorba despre col uterin şi cancerul mamar, le cunoaşte toată lumea, în plus, cancerul rectal, cel bronhopulmonar şi de prostată, dezvoltarea Registrului Naţional de Cancer. În momentul de faţă nu avem un astfel de Registru ca să putem să ne adaptăm politicile de sănătate. Există practic un singur Registru funcţional la Cluj, un Registru regional. Planul de dezvoltare a serviciilor paliative, vă spuneam că ne preocupă în cel mai înalt grad, oferirea acestor servicii care în momentul de faţă nu răspund nevoilor reale în România. Încurajăm şi măsura pe care a luat-o deja Ministerul Sănătăţii, împreună cu Casa Naţională Asigurări de Sănătate, să scoatem paturile care realizează servicii paliative din numărul total de paturi aprobate pentru România, încât să încurajăm înfiinţarea de astfel de centre”, a adăugat ministrul.

O măsură mult aşteptată este acordarea de servicii psihologice pentru pacienţii oncologici, a mai spus ministrul.

„Toate documentele tehnice care stau la baza acestor propuneri care au fost incluse în aceste proiecte de hotărâre de guvern, care a fost în prima lectură, sunt realizate, în mare parte din punct de vedere tehnic, de către experţii din Comisia de oncologie sau de către alte grupuri de lucru, dacă ne referim la îngrijirile paliative”, a mai precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.