21.4 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    Ministrul Rafila: Rețelele electrice și de gaze medicale au fost evaluate în circa 300 de unități sanitare din țară

    Rețelele electrice și de gaze medicale au fost evaluate în circa 300 de unități sanitare din întreaga țară, a anunțat, vineri, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    ”A fost o evaluare a situației reţelelor electrice din diverse spitale din România, unele au reţele extrem de îmbătrânite, iar creşterea puterii necesare pentru echipamentele moderne poate să suprasolicite aceste reţele. Sunt situaţii în care există racorduri separate pentru marii consumatori, dar încă sunt multe lucruri de făcut la nivel naţional. Această evaluare a inclus circa 300 de unităţi sanitare (… ) Extinderea, înfiinţarea, modernizarea sistemelor de gaze medicale, un necesar de circa 65 milioane euro, iar pentru modernizarea infrastructurii electrice, circa 84 milioane euro”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, vineri, într-o conferinţă de presă.

    Potrivit ministrului, în 21 de spitale au fost reabilitate deja aceste reţele în cadrul unui program derulat în parteneriat cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    ”Cele două tipuri de activităţi, respectiv reabilitarea sistemelor de securitate la incendiu, şi reabilitarea reţelelor electrice şi de gaze, am derulat un program în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Acest prim proiect s-a încheiat, cele două componente puteau beneficia de un buget maximum de 2.150.000 de euro. Aceşti bani au fost deja utilizaţi, au fost refăcute integral rețelele electrice şi sistemele de securitate la incendii în 14 spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi șapte spitale aflate în subordinea autorităţilor locale, cu un total de 150 milioane lei. Este doar prima etapă. În plus, Ministerul Sănătății a alocat sume importante pentru reparaţii capitale, excluzând aparatura, în 2022 – 106 milioane, anul acesta alte 185 milioane lei, pentru unități aflate în subordinea Ministerului Sănătății, autorităților locale și Servicii Județene de Ambulanță. Aceste reparaţii capitale au inclus şi reabilitarea reţelelor electrice şi de gaz”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul Sănătăţii a anunţat că vor fi accesaţi bani europeni pentru reabilitarea reţelelor electrice şi de gaze din spitalele din România.

    ”Ne găsim într-un exercițiu financiar, în care fonduri apreciabile prin Programul Operațional pentru Sănătate vor veni în România. Există însă și alte fonduri care vor fi alocate diferitelor regiuni, e vorba de Programul Regional, deja se deschide apelul, pentru sprijinirea eficienței energetice în clădirile publice, cu precizarea că spitalele vor avea prioritate între toate instituțiile publice care aplică. În total, 384 de milioane de euro, este vorba de programele regionale. Apelurile sunt deschise în acest an şi se vor încheia anul viitor, aşa că de la anul putem continua proiectele necesare pentru reablitarea reţelelor electrice”, a mai spus ministrul.

    Ministrul Sănătății: Nu vrem să închidem spitale. Oamenii au nevoie de servicii medicale de bună calitate, care să fie accesibile

    Nu vrem să închidem spitale, a declarat, vineri, ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, precizând că trebuie găsite soluţii pentru ca cetăţenii să beneficieze de servicii medicale de calitate.

    „Nu vrem să închidem spitale, dar să reconverteşti spitale în unităţi medicale care oferă servicii medicale, de exemplu ambulatorii, spitalizare de zi, este cu totul şi cu totul altceva. Până la urmă, cred că cetăţenii din Urziceni au nevoie de servicii medicale. Pentru că am văzut ce le oferă spitalul. Atunci, dacă acolo se poate dezvolta, pentru că au echipamente, au oameni care ar putea să lucreze acolo în două ture şi să ofere investigaţii medicale, diagnostic şi tratament….Nu îi împiedică nimeni pe primari, pe preşedinţii de consilii judeţene să lucrăm împreună încât să găsim o soluţie corectă pentru furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu, pentru că ăsta va fi viitorul”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Oamenii au nevoie de servicii medicale şi „nu de un loc unde să se ducă, dar să nu găsească pe nimeni”, a afirmat ministrul.

    „Ca ministru al Sănătăţii spun că oamenii din România au nevoie de servicii medicale de bună calitate care să fie accesibile nu numai ca şi apropiere, ci şi o durată cât mai lungă din timpul zilei sau din timpul weekendului. (…) Nu închidem spitale. Să fie foarte clar, ci trebuie să găsim soluţia pentru servicii”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Totodată, ministrul Sănătăţii a afirmat că nu cunoaşte „instituţia suspendării” managerului unui spital, referindu-se la decizia de suspendare a managerului Spitalului Municipal din Urziceni.

    „Este decizia celui care a încheiat contract de management cu acest manager, nu cunosc instituţia suspendării managerului. Eu personal nu o cunosc”, a spus ministrul.

    „Toată lumea a vrut spitale (autorităţile locale – n.r.) în 2009. Gestionarea responsabilă a acestor spitale întârzie sau lipseşte în foarte multe locuri”, a mai afirmat ministrul.

     

    Managerul SUUB: Peste 3.000 de porții de mâncare, preparate zilnic în blocul alimentar. Acestea sunt împărțite în 20 de regimuri specifice fiecărei patologii

    0

    În blocul alimentar al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) sunt pregătite zilnic peste 3.000 de porții de mâncare pentru pacienții internați. “Cele peste o mie de porții la o masă sunt împărțite în aproximativ 20 de regimuri specifice fiecărei patologii”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București.

    “Un anumit tip de alimente mănâncă, spre exemplu, o femie însărcinată, alta mînâncă o lăuză, alt meniu îl are o femeie care are o patologie ginecologică, altceva are o femie care alăptează. V-am dat exemplul unei singure secții în care avem cel puțin cinci tipuri de meniu. Unul este meniul unui pacient aflat în etapa pre-operatorie, altul este meniul unui pacient aflat în etapa postoperatoire. A asigura necesarul caloric, componența corectă într-un meniu între lipide, glucide și proteine, nu este un lucru deloc ușor de realizat într-un spital public. Practic, spitalul nu este un restaurant, în sensul propriu al cuvântului. Aici vorbim despre o alimentație echilibrată, iar efectul final, adică alimentația fiecărui pacient în parte, trebuie să aibă, pe lângă calitate, și un aspect care să fie atractiv”, a declarat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

    Spitalul Universitar de Urgență are 1.100 de paturi și un grad de ocupare de 100% aproape zilnică. “Asta înseamnă trei mese pe zi, adică peste 3.000 de porții de mâncare zilnic”, a subliniat managerul unității medicale.

    “Sunt 20 de oameni, care asigură un serviciu aproape non-stop într-un bloc alimentar într-un spital, oameni care au salarii de 2.000-3.000 de lei pe lună, care au o pregătire specifică, fie că sunt bucătari, dieteticieni, asistente dieteticiene. Sigur, nu este tentant să vii să fii bucătar într-un spital, dacă am compara cu orice altă instituție de sănătate publică. Sigur că este dificil, nu este ușor, sunt 3.000 de porții de mâncare gătite în fiecare zi”, a explicat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

    Ministerul Sănătăţii a anunțat lansarea programului „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”, care prevede reabilitarea blocurilor alimentare la spitale, acolo unde există şi dotarea acestora.

    Un astfel de proiect a fost deja implementat la Spitalul Universitar de Urgență București, cu ajutorul unor donații.

    “Orice instituție sanitară are nevoie de bani pentru infrastructura blocului alimentar, dar mai ales pentru echipamente, pentru că automatizarea este un lucru important în a facilita anumte fluxuri tehnologice”, a precizat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

    Managerul SUUB a subliniat că este mult mai eficient să se gătească mâncarea pacienţilor cu o bucătărie proprie decât să se folosească un serviciu de catering.

    “Și noi eram în 2010 exact în zona externalizării serviciului de alimentație din spital, întrucât spitalul se afla în consolidare. (…) Lucrurile s-au schimbat atunci și printr-o investiție a Ministerului Sănătății, serviciul a fost readus în spital. Practic, noi am internalizat, dacă pot spune așa, un serviciu care fusese externalizat și s-a dotat o bucătărie cu echipamente, care a reprezentat la acel moment un lucru important. am reînceput, practic, să gătim hrana pacienților aici”, a afirmat managerul SUUB.

    În acest an, blocul alimentar al unității medicale a intrat în reabilitare, investiția fiind de 150.000 de euro din fonduri private.

    “În aceste 4-5 luni în care blocul alimentar a fost închis, aveam două posibilități: să continuăm să gătim la noi, dar altfel, sau să achiziționăm servicii de catering. Nu am ales a doua variantă pentru că, pe lângă alocația de hrană, aș vrea să fie foarte bine înțeles că recipientel în care se servește mâncarea – cele de unică folosință – reprezintă o investiție a spitalului. Adică, din alocația de hrană se achiziționează alimentele strict necesare preparării hranei. Am ales să economisim un milion de lei pe lună și am gătit tot la Spitalul Universitar, în acea bucătărie mobilă de campanie, care aparține Crucii Roșii. Am scutitit, astfel, cinci milioane de lei care erau costuri adăugate serviciului de catering, bani care au fost investiți în medicamente”, a explicat prof. univ. dr. Cătălin Cîrstoiu.

    Managerul SUUB a precizat că în aproximativ două săptămâni blocul alimentar reabilitat al unității medicale va fi funcțional.

    „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”, program pentru îmbunătățirea calității hranei în spitale, lansat de Ministerul Sănătății

    Ministerul Sănătăţii a lansat programul „Hrană bună şi sigură pentru pacienţi”, care prevede reabilitarea blocurilor alimentare la spitale, acolo unde există şi dotarea acestora.

    „Programul pe care îl lansăm în acest moment pentru aceste 252 de unităţi sanitare publice care au fost incluse în analiză se referă la reabilitarea blocurilor alimentare acolo unde ele există şi au bucătării şi dotarea acestor bucătării. Un buget mediu de 2,5 milioane de euro pentru o unitate este suma la care am ajuns, ceea ce ar însemna un buget estimativ de circa 450 milioane euro, dar sunt situaţii în care deja lucrurile s-au făcut, cum este aici la Spitalul Universitar. (…) Am trecut să identificăm sursele de finanţare şi avem discuţii avansate cu cei de la Banca Mondială ca să putem face un program de investiţii pentru îmbunătăţirea calităţii hranei în spitalele româneşti, siguranţei hranei, pentru că acesta este alt aspect. Va fi un apel de proiecte pe care sperăm să îl lansăm la începutul anului viitor”, a declarat prof. univ. dr.Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

    Ministrul a precizat că a fost făcută o evaluare începând de anul trecut în 252 de spitale publice, care a arătat că două treimi dintre acestea aveau servicii de catering şi doar o treime bucătării proprii.

    „De cele mai multe ori reclamaţiile sunt legate de catering pentru că mâncarea ori e rece, ori este destul de puţin atrăgătoare poate şi din punct de vedere al conţinutului. Doar o treime dintre spitale aveau bucătării proprii”, a explicat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a subliniat că alocaţia de hrană a crescut de la 11 la 22 de lei pentru un pacient obişnuit, iar pentru cei cu anumite patologii ajunge la 33 de lei pe zi.

    „Sunt bani care sunt plătiţi separat de Ministerul Sănătăţii. Sunt transferaţi separat pentru hrană, nu se mai plăteşte din bugetul spitalului, cum era în trecut. Este clar că este o încurajare a dezvoltării serviciilor de bucătărie şi respectiv de preparare şi distribuţie a hranei”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul Rafila, despre reorganizarea CNAS: Este un drum, nu o decizie

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că reorganizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate reprezintă o decizie care necesită multe acte normative. „Este un drum, nu este o decizie”, a subliniat ministrul.

    „Am auzit afirmaţia domnului prim ministru. (…) Eu nu am auzit niciun moment despre desfiinţarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. (…) Da, trebuie să discutăm despre modul de organizare a serviciilor sau de decontare a serviciilor şi opinia mea este că întotdeauna concurenţa este binevenită. (…) Discutăm despre chestiuni de principiu, nu discutăm despre amănunte. Ieri mi-a cerut soluţie public. Noi avem pregătite diverse variante şi asta este o decizie care necesită multe acte normative şi nu numai asta, ci şi multă muncă şi profesionalism. Este un drum, nu este o decizie”, a precizat prof. univ. dr. Alexandrut Rafila.

    Ministrul a dat exemplul statului Israel, unde există patru case publice de asigurări de sănătate.

    „De exemplu, în Israel există patru case de asigurări de sănătate, toate sunt publice, nu sunt case private. O astfel de situaţie concurenţială poate duce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale”, a explicat ministrul Rafila.

    Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Sănătăţii, joi, să demareze elaborarea unor norme care să aibă ca obiectiv „schimbări profunde” la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, subliniind că este nevoie de un nou mod de lucru, bazat pe „eficienţă şi responsabilitate faţă de banii contribuabililor”.

    „Domnule ministru, profit de ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde şi la nivelul Casei Naţionale de Sănătate. Cred că este nevoie de o structură nouă şi mai ales de un nou mod de lucru, bazat în primul rând pe eficienţă şi responsabilitate faţă de banii contribuabililor”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Ministrul Sănătății: Nu putem în domeniul sănătăţii să reducem posturile pentru că abia le scoatem la concurs

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că în domeniul sănătăţii nu pot fi reduse posturi, mai ales că abia au fost scoase la concurs.

    Sindicaliştii din Sănătate ameninţă cu reluarea protestelor, începând din luna septembrie, la o scară mai mare, dacă proiectul de Ordonanţă a Guvernului privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice va fi aprobat.

    „Haideţi să vedem un act normativ care este consolidat. Este deocamdată o dezbatere în spaţiul public. Opinia mea, cel puţin dacă discutăm despre zona profesioniştilor din domeniul sănătăţii, este că nu putem în domeniul sănătăţii să reducem posturile pentru că abia le scoatem la concurs. Vrem să le ocupăm. Să nu uităm de partea cu proiectele europene sau cu proiectele care sunt asociate proiectelor europene. Rămâne de văzut. Asta este o discuţie tehnică care ţine de zona de finanţe, iar aspectele ridicate de sindicate o să le discute Guvernul. O să iau şi eu cunoştinţă de punctele lor de vedere, dar nu aş vrea să intrăm în detalii despre un document care este abia la început”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Federaţia „Solidaritatea Sanitară” atenţionează public Executivul asupra impactului negativ pe care îl are proiectul de OUG aflat în dezbatere publică asupra angajaţilor din Sănătate şi a capacităţii unităţilor sanitare de- a asigura servicii publice.

    „În condiţiile în care deja inflaţia a redus deja salariile reale cu 42,72% raportat la 1 ianuarie 2018, scăderea suplimentară a unora dintre venituri accentuează într-un mod periculos problemele cu care se confruntă profesioniştii din Sănătate. Aşa cum am precizat în mod sistematic în ultimele luni, în discuţie poate fi doar creşterea veniturilor angajaţilor din Sănătate, nivelul minim de referinţă fiind compensarea pierderilor determinate de inflaţie”, susţine Federația.

    Guvernul a aprobat programul de promovare a alimentaţiei sănătoase în rândul preşcolarilor şi elevilor

    Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, prin hotărâre, programul pentru şcoli al Uniunii Europene de promovare a alimentaţiei sănătoase în rândul preşcolarilor şi elevilor, fiind alocate pentru anul şcolar 2023 – 2024 peste 150.000.000 de euro, fonduri europene şi guvernamentale.

    Copiii cu intoleranţă la gluten, lactoză sau la orice alt ingredient ori compus din produsele distribuite vor putea beneficia de produse adecvate.

    „Programul prevede acordarea gratuită de fructe și/sau legume proaspete, lapte natural de consum și/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, precum și produse de panificație pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore și pentru preșcolarii și elevii incluși în învățământul special. De asemenea, programul prevede finanțarea măsurilor educative care însoțesc distribuția produselor menționate”, informează un comunicat al Guvernului.

    Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii fiecare preșcolar/elev va primi gratuit 3 porții de lapte și 2 porții de produse lactate, față de anii anteriori când se distribuiau 2 porții de lapte și o singură porție de produs lactat.

    „De asemenea, copiii cu intoleranță la gluten/lactoză și/sau la orice alt ingredient și/sau compus sau produs distribuit vor putea beneficia de produse adecvate intoleranței lor”, arată sursa citată.

    Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educației, vor beneficia de produsele distribuite prin acest program peste 1,88 milioane de preșcolari și elevi, începând cu anul școlar 2023-2024.

     

    O sută de reviste medicale avertizează într-un editorial comun asupra ameninţărilor nucleare în creştere

    O sută de reviste medicale din întreaga lume, inclusiv cele mai prestigioase, au lansat un apel comun rar pentru acţiuni urgente în vederea eliminării armelor nucleare, considerând ameninţarea unei catastrofe nucleare ca fiind „semnificativă şi în creştere”.

    „Pericolul este semnificativ şi în creştere”, au scris într-un editorial redactorii-şefi a 11 reviste medicale de top, inclusiv BMJ, Lancet, JAMA şi New England Journal of Medicine, transmite joi AFP, citată de Agerpres.

    „Statele care deţin arme nucleare trebuie să îşi elimine arsenalele nucleare înainte de a ne elimina pe noi”, subliniază editorialul.

    „Faptul că toate aceste reviste de top au fost de acord să publice acelaşi editorial evidenţiază urgenţa extremă a crizei nucleare actuale”, a spus Chris Zielinski de la World Association of Medical Journal Editors.

    Acest text este publicat în aceeaşi săptămână cu reuniunea de la Viena a comitetului pregătitor pentru o nouă revizuire a Tratatului ONU de neproliferare nucleară (TNP), intrat în vigoare în 1970. O nouă revizuire, a zecea, a acestui tratat cheie în 2022 nu a reuşit să producă o declaraţie comună, iar Statele Unite au pus eşecul pe seama „obstrucţionismului cinic” al Rusiei.

    Duminică va marca, de asemenea, 68 de ani de la prima utilizare a armelor nucleare împotriva civililor, de către SUA, care au aruncat o bombă atomică asupra oraşului japonez Hiroshima pe 6 august 1945.

    Orice utilizare a armelor nucleare „ar fi catastrofală pentru umanitate”, subliniază editorialul.

    „Chiar şi un război nuclear limitat, care să implice doar 250 din cele 13.000 de arme nucleare din lume ar putea ucide 120 de milioane de persoane şi ar putea provoca o perturbare climatică mondială, ducând la o foamete nucleară şi la punerea în pericol a două miliarde de persoane”, potrivit autorilor editorialului.

    Hotărârea privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, aprobată de Guvern

    Hotărârea privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer a fost aprobată, joi, de Guvern.

    „A fost aprobată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, care va duce, în scurt timp, la o colectare unitară a informaţiilor privind toate tipurile de cancer, în vederea monitorizării incidenţei cancerelor la nivel naţional, evaluarea şi controlul impactului acestei boli şi fundamentarea politicilor de sănătate publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

    „A fost aprobată Hotărârea de Guvern privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, care va duce, în scurt timp, la o colectare unitară a informaţiilor privind toate tipurile de cancer, în vederea monitorizării incidenţei cancerelor la nivel naţional, evaluarea şi controlul impactului acestei boli şi fundamentarea politicilor de sănătate publică”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.

    Potrivit actului normativ aprobat, raportările în Registrul Naţional de Cancer sunt obligatorii pentru întreg sistemul medical din România, fie public sau privat.

    „Prin acest act normativ se impune obligativitatea tuturor furnizorilor de servicii medicale de diagnostic și tratament, publici și privați, care diagnostichează și/sau tratează cazuri oncologice, precum a Direcțiilor Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București de a înregistra datele privind tumorile primare nou diagnosticate, cu respectarea confidențialității datelor cu caracter personal conform GDPR”, informează Guvernul.

    Potrivit sursei citate, nerespectarea obligativității raportării datelor bolnavilor diagnosticați cu cancer constituie contravenție, „în acest sens fiind prevăzute sancțiuni”.

    „Metodologiile de raportare, circuitul informațional, modul de constituire, organizare și funcționarea a RNC se vor elabora și adopta prin Ordin al ministrului sănătății, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei propuneri de hotărâre”, arată sursa citată.

    Fondurile necesare dezvoltării, operaționalizării și gestionării aplicației informatice de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticați cu cancer se asigură prin bugetul Ministerului Sănătății, din sume alocate în baza Planului Național de Redresare și Reziliență.

     

    Raport DSP Ialomița la Spitalul Municipal Urziceni: Neconformități constatate și sancțiuni aplicate

    Direcția de Sănătate Publică (DSP) Ialomiţa a finalizat raportul de control la Spitalul Municipal Urziceni – unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața unității sanitare – şi a constatat “o lipsă masivă de personal medical care să asigure un act medical de calitate, corespunzător pentru pacient”.

    DSP Ialomiţa informează, în raportul întocmit după realizarea controlului de la Spitalului Urziceni, că la data verificării, pe secţia de Obstetrică – Ginecologie, erau patru saloane, patru paturi, niciun pacient, un medic, două asistente.

    “În concluzie, secţia de Obstetrică – Ginecologie este nefuncţională la data controlului. Spitalul Municipal Urziceni are în structura sa 20 de paturi OG, cinci paturi de neonatologie (care au fost transformate în paturi COVID-19), fără a avea linie de gardă pe vreuna de specialităţile enunţate mai sus”, se arată în raportul DSP.

    Potrivit sursei citate, din documentele puse la dispoziţie de unitatea sanitară reiese faptul că, în data de 31 iulie, în jurul orei 5.21 pacienta B. R. în vârstă de 24 de ani, domiciliată în localitatea Bărbuleşti s-a prezentat la CPU, a fost înregistrată în registrul de consultaţii fără a fi consultată de medicul de gardă (medic cu specialitate de chirurgie generală).

    “Menţionăm că, pacienta prezenta dizabilităţi fiind surdo-mută, motiv pentru care era însoţită de către soţ şi soacra. În Registrul de consultaţii nu apar completate toate rublicile nefiind menţionată ora de prezentare a pacientei. De asemenea, în Registru de consultaţii pacienta figurează ca şi diagnosticată cu “sarcina la termen”, existând şi parafa medicului de gardă (nu s-a putut identifica motivul lăsării acesteia). Din Nota de relaţie a acestuia reiese faptul că, nu a fost anunţat de către asistentă,nu a văzut pacienta, dar parafa se afla la dispoziţia cadrelor medii sanitare”, se arată în raport.

    De asemenea, raportul consemnează că, potrivit graficului de gărzi afişat pe site-ul unităţii sanitare şi a notei explicative a asistentei medicale, reiese faptul că în Serviciul de gardă figurau doi medici (medicii de gardă sunt pe secţiile spitalului, având obligaţia să coboare în CPU la solicitări pentru urgenţe), două asistente medicale şi o infirmieră.

    “Asistenta de gardă a apelat serviciul de ambulanţa Ialomiţa, prin 112, pentru a prelua gravida, timp în care pacienta s-a deplasat în curtea unităţii spitaliceşti .Din imaginile înregistrate de camerele de supraveghere reiese faptul că, asistenta medicală de gardă încearcă să o împiedice să părăsească incinta CPU, dar fără rezultat, aceasta îndreptându-se către poarta spitalului însoţită de membrii familiei. La scurt timp soţul revine în CPU solicitând material moale, deoarece soţia dădea semne de naştere iminentă. La ora 5.30 se produce naşterea direct pe paviment, în prezenţa echipajului de pe ambulanţă, care a răspuns la solicitarea asistentei de la CPU. Echipajul de pe ambulanţa consemnează în fişa de solicitare caz, faptul că pacienta este găsită în curtea Spitalului Urziceni, în decubit dorsal, în travaliu, cu capul ieşit între picioare, naştere asistată de echipaj AMB, copil de sex feminin”, arată DSP Ialomiţa în raport.

    Mama şi copilul au fost transferaţi apoi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia.

    Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa a menţionat că Spitalul Municipal Urziceni informase Serviciul de Ambulanţă, în data de 13 iunie 2023, că spitalul nu are linie de gardă Obstretică Ginecologie, nu are neonatolog, nu are asistente specializate (moaşe), de asemenea după ora 15.00 nu are medic anestezist.

    Managementul cazurilor obstetricale şi/sau ginecologie admise în CPU Urziceni după ora 15,00 “ar trebui făcute de chirurgul de gardă, dar acesta nu dispune de cunoştinţele necesare pentru a gestiona un caz ce aparţine altei specialităţi. Având în vedere pericolul deosebit la care ar fi expuşi mama şi fătul, medicii de gardă si conducerea Spitalului Municipal Urziceni nu-şi asumă acest risc. Drept pentru care, SM Urziceni nu este de acord şi nici nu-şi poate asuma primirea cazurilor de OG după ora 15.00. Sugerăm, având în vedere situaţia temporară creată la Spitalul Slobozia, prin restrângerea secţiei de neonatologie pentru doar 10 zile, stabilirea de către DSP Ialomiţa a unui protocol de admisie a pacientelor la unităţi sanitare competente, care au în structura linie de gardă specializată OG”.

    Adresa către Serviciul de Ambulanţă este semnată de către managerul spitalului, Daniela Ianuş şi directorul medical, Leonid Turcan.

    Conform legislației în vigoare, se arată în raport, nu au fost respectate următoarele prevederi:

    • Ordin 1706/2007 privind conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor
    • Art. 20 din OMS nr. 1706/2007 – Internarea pacienţilor în regim de urgenţă în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepţia pacienţilor aflaţi în stare critică transferaţi direct din alte unităţi sanitare la secţiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU.
    • Art. 41 – Personalul din cadrul CPU are obligaţia de a asigura asistenţa medicală de urgenţă pacientului aflat în stare critică, în limita competenţelor şi a pregătirii, fiind obligatorie apelarea din timp a specialiştilor aflaţi de gardă în spital sau la domiciliu, în situaţiile care necesită implicarea lor în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi eventual a tratamentului definitiv, după caz. În cazurile în care pacientul necesită transfer de urgenţă la un spital cu grad de competenţă mai înalt, personalul din cadrul CPU are obligaţia să iniţieze procedurile de transfer interclinic, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    • Conform art. 44 din OMS nr. 1706/2007 – pacienta sosiţa cu mijloc propriu la UPU trebuia sa aiba access in unitatea sanitara printr-o intrare unică, bine marcată, unde trebuia efectuat triajul cazului.
    • Conform Art. 46 – OMS nr. 1706/2007 Pacienţii care reprezintă cazuri sociale, necesitând în acelaşi timp îngrijiri medicale, vor fi trataţi ca fiind cazuri medicale de urgenţă, implicând în acelaşi timp asistentul social din cadrul CPU.
    • Conform Art. 55 din OMS nrO. 1706/2007 , la sosire, în urma efectuării triajului, pacienta din CPU trebuia examinata de medicii de gardă din aceste structuri, care decideau investigaţiile necesare şi medicii de specialitate care urmează să fie chemaţi în vederea acordării consultului de specialitate, dacă se consideră necesar.
    • Art. 59 – (1) din OMS nr. 1706/2007 Medicii de gardă din spital erau obligaţi să răspundă prompt chemării la UPU sau CPU, indiferent de ora solicitării, ori de câte ori medicul de gardă din UPU sau CPU consideră acest lucru necesar.

    Neconformități constatate: 

    • Lipsa de personal de specialitate in Compartimentul de neonatologie și deficit de personal în secția de Obstetrica-Ginecologie .
    • Neasigurarea unei linii separate de garda in specialitatea Obstetrică-Ginecologie si a unui medic anestezist dupa ora 15.00;
    • Nerespectarea de catre conducerea unitatii sanitare a conditiilor minime privind organizarea si dotarea CPU , conform normelor legale in vigoare;
    • Lipsa de personal de specialitate ( 5 asistente medicale si 2 medici in concediu medical) in sectia de pediatrie, fapt ce a dus la suspendarea temporara a activitatii acestei sectii si a liniei de garda pediatrie,in perioada 28.07-.2023-15.08.2023 de catre Comitetul Director al spitalului;
    • Neindeplinirea de catre medicul de garda a oricarei obligatii prevazute de dispozitiile legale in vigoare privind efectuarea garzilor,in structurile de primiri urgente;
    • Nerespectarea dispozitiilor legale in vigoare privind procedura de preluare si internare a cazurilor de urgența.
    • Neconcordanță între structura organizatorică aprobată de Ministerul Sănătății și structura funcțională prevăzută în Autorizația Sanitară de Funcționare temporară ( secția pediatrie este închisă, secția obstetrică – ginecologie, compartiment neonatologie )
    • Secția de pediatrie nu funcționează, lipsă de personal.
    • Unitatea sanitară funcționează în baza Autorizației Sanitare de Funcționare temporară nr. 278/11.05.2023, în condițiile în care a încetat starea de risc epidemiologic generată de pandemia COVID-19, conform Hotărârii C.N.S.U. nr.20/27.06.2023, publicată în monitorul oficial nr.595/29.06.2023.

    Măsuri dispuse în urma controlului:

    • Asigurarea de personal de specialitate medico-sanitar,in conformitate cu normativele de personal in vigoare,pe toate structurile unitatilor sanitare conform clasificarii in functie de competenta, in categoria IV. Termen : 02.10.2023.
    • Respectarea de catre conducerea unitatii sanitare a conditiilor minime privind organizarea si dotarea CPU ,conform normelor legale in vigoare.  Termen: permanent
    • Indeplinirea de catre medicul de garda a oricarei obligatii prevazute de dispozitiile legale in vigoare privind efectuarea garzilor ,in structurile de primiri urgente Termen: permanent.
    • Respectarea dispozitiilor legale in vigoare privind procedura de preluare si internare a cazurilor de urgenta. Termen: permanent
    • Modificarea structurii organizatorice a unității sanitare. Termen: 10.08.2023
    • Solicitarea unei noi Autorizații Sanitară de Funcționare. Termen: 16.08.2023

    În urma neconformităților constatate, DSP Ialomiţa l-a sancţionat pe managerul spitalului cu 4.000 de lei. Aceeaşi sancţiune a fost dată şi asistentei medicale, iar medicul de gardă a primit o amendă de 3.000 de lei.

    “Deși spitalul are mai multe secții în structura organizatorică conform clasificării IV pe nivel de competențe conform Ordinului 323/2011 și Ordinului 1408/2010, se constată că există o lipsă masivă de personal medical care să asigure un act medical de calitate, corespunzător pentru pacient”, este concluzia raportului.

    Raportul a fost semnat, în data de 02.08.2023, de către echipa de control din cadrul Direcției de Sănătate Publică Ialomița și managerul unității medicale, care a consemnat în raport următoarea mențiune: “Nu sunt de acord, având în vedere că unele neconformități nu sunt conform prevederilor legale în vigoare, nu corespund realității din spital”, fără a preciza punctual neconformitățile la care face referire.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.