21.4 C
București
sâmbătă, septembrie 5, 2026
More

    Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern

    Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi.

    „Avem pe ordinea de zi, așa cum am promis săptămâna trecută, Hotărârea de Guvern privind înființarea Registrului Național de Cancer”, a anunțat premierul. Marcel Cilocau, la începutul ședinței de Guvern

    De asemenea, premierul i-a solicitat, joi, ministrului Sănătății, la începutul ședinței de Guvern, să facă „schimbări profunde” la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

    „Profit de ocazie să vă solicit să începem să facem schimbări profunde și la nivelul Casei Naționale de Sănătatate. Cred că este nevoie de o structură nouă și mai ales un nou mod de lucru, bazat, în primul rând pe eficiență, și responsabiliate față de banii contribuabililor”, a declarat Marcel Ciolacu.

     

    „Ştiu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!”, campanie națională de informare şi conştientizare asupra importanţei vaccinării

    Ministerul Sănătăţii desfăşoară o campanie naţională de informare şi conştientizare asupra importanţei vaccinării, sub sloganul „Ştiu, nu doar sper că o să fiu bine! Mă vaccinez!”.

    Campania de informare şi conştientizare constă în promovarea a câte cinci spoturi audio şi video, adaptate principalelor categorii de public: cel general, bebeluşi, copii şi adolescenţi, vârsta a III-a, persoanele aflate în grupe de risc şi se va desfăşura în următoarele trei luni.

    Obiectivul campaniei de vaccinare este creşterea interesului publicului pentru această „măsură esenţială” de sănătate publică. Informaţii privind vaccinarea pot fi accesate pe site-ul www.provaccin.ro, aflat în proprietatea şi administrat de Ministerul Sănătăţii.

    „Trebuie să recunoaştem faptul că în perioada pandemiei COVID-19 a scăzut încrederea în vaccinare. Acum, prin această campanie de informare şi conştientizare, dar şi prin altele care vor urma, Ministerul Sănătăţii îşi exercită rolul său esenţial, de a încuraja vaccinarea populaţiei, considerând însă că aceasta nu este o acţiune obligatorie, ci puternic recomandată pentru cetăţeni, iar decizia individuală trebuie luată în mod informat, pe baza datelor ştiinţifice. Acest lucru îl face actuala campanie, care-i îndeamnă pe cetăţeni să se informeze asupra beneficiilor vaccinării pentru sănătatea lor şi a celor dragi”, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Obiectivul general al Ministerului Sănătăţii, cuprins şi în cadrul Strategiei Naţionale de Vaccinare 2023-2030, document aflat în curs de aprobare, îl reprezintă „asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure şi eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populaţiei, astfel încât oricine, oricând şi la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăţi şi a stării sale de bine”.

    Campania de informare şi conştientizare este realizată în cadrul proiectului „Dezvoltarea şi introducerea de sisteme şi standarde în Ministerul Sănătăţii ce optimizează procesele decizionale privind activitatea de vaccinare în România – ROVAC”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020. Bugetul total al proiectului ROVAC- SIPOCA 708 este de 21.915.927,05 lei cu TVA.

    Metodologia care reglementează asistenţa medicală în unităţile de învăţământ. Ordinul comun, semnat de miniștrii Educației și Sănătății

    Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, au semnat un ordin comun care aprobă metodologia ce reglementează modul în care este asigurată asistenţa medicală în unităţile de învăţământ preuniversitar şi superior.

    „Am semnat, împreună cu ministrul Sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, ordinul comun care aprobă metodologia ce reglementează modul în care este asigurată asistenţa medicală pentru antepreşcolari, preşcolari, elevi şi studenţi, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi superior. Dată fiind reorganizarea creşelor ca unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, au fost introduse precizări privind asigurarea cu personal medical a acestora”, a scris ministrul Ligia Deca, pe Facebook.

    Metodologia oferă, de asemenea, informaţii referitoare la examinările medicale de bilanţ şi la modul în care starea de sănătate a copiilor şi a studenţilor este supravegheată în unităţile de învăţământ.

    Totodată, au fost introduse şi precizări privind rolul şcolilor, al universităţilor şi al autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte starea de sănătate a preşcolarilor, a elevilor şi a studenţilor.

    „Ne dorim ca toţi copiii să fie în siguranţă la şcoală şi este nevoie de un efort comun pentru ca acest lucru să fie posibil”, a transmis ministrul Educației.

    Studiu: Un medicament dezvoltat în SUA ar putea distruge tumorile canceroase solide, lăsând neafectate celulele sănătoase

    Un medicament care, potrivit rezultatelor studiilor preclinice, ar avea capacitatea de a „anihila” toate tumorile canceroase solide, lăsând neafectate celulele sănătoase, a fost dezvoltat de oamenii de ştiinţă.

    Cercetătorii de la centrul City of Hope, una dintre cele mai mari organizaţii de cercetare şi tratament oncologic din Statele Unite, au publicat un studiu în care sunt detaliate rezultatele preliminare ale testelor efectuate asupra AOH1996, supranumită „pastila care ucide cancerul”.

    Medicamentul vizează o variantă canceroasă a PCNA (proliferating cell nuclear antigen), o proteină care, în forma sa afectată de mutaţii, deţine un rol „critic” în replicarea ADN-ului şi repararea tuturor „tumorilor în expansiune”, a indicat City of Hope.

    Linda Malkas de la departamentul de diagnostic molecular şi terapie experimentală al centrului oncologic din California, a lucrat la acest medicament în ultimii 20 de ani.

    „PCNA este ca un terminal aerian important, cu mai multe porţi pentru avioane. Datele sugerează că PCNA este modificat în mod unic în celulele canceroase, iar acest lucru ne-a permis să concepem un medicament care să vizeze doar forma PCNA din celulele canceroase”, a declarat Malkas, relatează DPA/PA Media, citate de Agerpres.

    „Pastila noastră care ucide cancerul este ca o furtună de zăpadă ce închide un hub aerian important, suspendând toate zborurile, care nu mai pot intra sau ieşi, dar numai ale avioanelor purtătoare de celule canceroase”, a precizat cercetătoarea.

    Malkas a descris aceste rezultate drept „promiţătoare”, însă a subliniat că cercetările au descoperit că AOH1996 poate suprima extinderea tumorii în celule şi pe modele animale, prima fază a unui studiu clinic realizat pe subiecţi umani fiind în curs de desfăşurare.

    Medicamentul s-a dovedit eficient în tratarea celulelor derivate din cancerul sân, de prostată, cerebral, ovarian, de col uterin, de piele şi pulmonar.

    Conform centrului de cercetare, medicamentul a fost testat în peste 70 de culturi celulare canceroase şi s-a dovedit că ucide selectiv celulele canceroase prin perturbarea ciclului normal de diviziune celulară.

    PCNA a fost anterior considerată „nemedicamentoasă”.

    Autorul principal al studiului, Long Gu, a declarat: „Nimeni nu a vizat vreodată PCNA ca terapie pentru că era considerată ‘nemedicamentoasă’, însă în mod evident, City of Hope a reuşit să dezvolte un produs medicinal investigaţional pentru a ţinti o proteină provocatoare”.

    Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Cell Chemical Biology.

    Monitorul Oficial: Modificări ale Hătărârii privind aprobarea programelor naționale de sănătate

    Hotârârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial.

    Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 30 martie 2022, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 4, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru implementarea Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice sau a Programului naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică – servicii de dializă realizate în regim ambulatoriu, cu furnizori de servicii medicale care au structură aprobată pentru furnizarea acestor tipuri de servicii medicale, sunt autorizaţi şi fac dovada acreditării/înscrierii în procesul de acreditare.”

    2. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(2) Decontarea pentru programele naţionale de sănătate curative se efectuează de către casele de asigurări de sănătate, în ordine cronologică, în limita sumelor disponibile aprobate cu această destinaţie, în termen de până la 60 de zile calendaristice de la data depunerii facturii, cu excepţia serviciilor medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif şi a serviciilor conexe, pentru care decontarea se face în termen de 30 de zile de la data depunerii facturii.”

    3. La articolul 12, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(3) Cheltuielile realizate în luna decembrie a anului precedent, peste limita maximă în cadrul căreia s-au încheiat angajamente legale, şi nedecontate pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea utilizate în programele naţionale de sănătate curative în tratamentul ambulatoriu, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, precum şi pentru serviciile medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif şi serviciile conexe, pentru care documentele justificative nu au fost înregistrate pe cheltuiala anului precedent, sunt considerate angajamente legale ale anului în curs şi se înregistrează atât la plăţi, cât şi la cheltuieli în anul curent din creditele bugetare aprobate.”

    4. La articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 13. – (1) Serviciile medicale din structura programelor naţionale de sănătate curative decontate din bugetul acestora pe bază de tarif, serviciile conexe, inclusiv prescrierea şi eliberarea medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi a altor asemenea în cadrul unităţilor de specialitate care implementează programe naţionale de sănătate curative validate şi decontate din bugetul alocat cu această destinaţie, se pot acorda concomitent cu furnizarea altor servicii medicale incluse în pachetul de servicii medicale de bază în asistenţa medicală spitalicească.”

    5. La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

    „(3) Serviciile de radioterapie efectuate bolnavilor aflaţi în regim de spitalizare continuă se decontează unităţilor de specialitate care implementează Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, cu excepţia serviciilor efectuate bolnavilor aflaţi în regim de spitalizare continuă pe secţia/compartimentul de radioterapie.”

    6. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 23. – În cadrul Subprogramului de diagnostic şi de monitorizare a afecţiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară, Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne şi al Subprogramului naţional de testare genetică pentru probele pentru investigaţiile paraclinice decontate în cadrul programelor naţionale de sănătate curative care nu se recoltează la furnizorii de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, dar sunt transmise la aceştia, însoţite de referatul de solicitare, al cărui model este prevăzut în normele tehnice, nu este necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Decontarea acestor servicii se realizează furnizorilor de servicii medicale nominalizaţi în normele tehnice care le-au efectuat, fără a fi necesară prezentarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.”

    7. În anexa nr. 1, la secţiunea B „Programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, punctul II „Programul naţional de oncologie” se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „II. Programul naţional de oncologie

    Obiective:

    a) tratamentul medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

    b) reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;

    c) radioterapia bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

    d) diagnosticul şi monitorizarea afecţiunilor hematologice maligne;

    e) diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne.

    Structură:

    1. Subprogramul de tratament medicamentos al bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

    2. Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare;

    3. Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice;

    4. Subprogramul de diagnostic şi de monitorizare a afecţiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare, examen citogenetic şi/sau FISH şi examen de biologie moleculară;

    5. Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne;

    6. Subprogramul naţional de testare genetică.”

    8. În anexa nr. 1, la secţiunea B „Programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”, punctul X „Programul naţional de ortopedie”, „Obiective”, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:

    „f) tratamentul inegalităţilor şi diformităţilor membrelor la copil, prin corecţie.”

    9. În anexa nr. 2, la articolul 11, litera p) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „p) să transmită rezultatul investigaţiilor paraclinice, în cel mult 10 zile, medicului de familie care a făcut recomandarea şi la care este înscris asiguratul sau medicului de specialitate care a făcut recomandarea investigaţiilor medicale paraclinice, acesta având obligaţia de a transmite rezultatele investigaţiilor medicale paraclinice medicului de familie pe lista căruia este înscris asiguratul; transmiterea rezultatelor se poate face şi prin intermediul asiguratului;”.

    10. În anexa nr. 2, la articolul 22, litera y) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „y) să publice pe site-ul propriu bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, respectiv veniturile realizate în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate, pentru Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice pe care le derulează, precum şi execuţia pe parcursul derulării acestora;”.

    Art. II. – În tot cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.718/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private, cu modificările şi completările” şi sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.718/2004, cu modificările şi completările ulterioare” se înlocuiesc cu sintagma „Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.834/2023 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializă publice şi private”.

    Stimularea creierului cu ajutorul electrozilor ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor de ADHD la copii, potrivit unui no studiu

    Stimularea creierului cu ajutorul electrozilor ar putea ajuta la ameliorarea simptomelor tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD) la copii.

    Studiul, realizat de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Surrey (Marea Britanie) şi Universitatea Ebraică din Ierusalim, a analizat folosirea stimulării transcraniene cu zgomot aleatoriu (tRNS) împreună cu antrenamentul cognitiv ca tratament pentru ADHD.

    Stimularea transcraniană cu zgomot aleatoriu funcţionează prin trimiterea de impulsuri electrice către creier prin doi electrozi plasaţi pe scalp.

    Studiul clinic a inclus 23 de copii nou diagnosticaţi şi care nu primeau medicaţie, cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani, care au fost selectaţi din grupuri trimise către clinici pentru ADHD de către medici, profesori, psihologi sau părinţi.

    Cercetători de la laboratorul de neuroterapie computerizată din cadrul Universităţii Ebraice din Ierusalim au administrat tRNS în timpul antrenamentului cognitiv în fiecare zi pe o perioadă de două săptămâni.

    Părinţii a 55% dintre copii au raportat „îmbunătăţiri clinice semnificative” ale simptomelor ADHD, comparativ cu 17% dintr-un grup de control cărora li s-a administrat o simulare cerebrală placebo.

    Profesorul Roi Cohen Kadosh, profesor de neuroştiinţă de la Universiatea din Surrey, a declarat că aceste rezultate demonstrează că tratamentul „are potenţialul de a transforma viaţa copiilor şi a familiilor acestora”, relatează dpa, citată de Agerpres.

    ADHD este o tulburare de neurodezvoltare şi simptomele includ hiperactivitate, incapacitate de concentrare şi impulsivitate.

    Potrivit Institutului Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire (NICE) din Anglia, în prezent aproximativ 5% dintre copii la nivel global prezintă ADHD.

    Studiul a fost publicat în revista Translational Psychiatry.

    Managerul Spitalului Municipal Urziceni, suspendat din funcție. Decizia, anunțată de primar, în subordinea căruia se află unitatea medicală

    Managerul Spitalului Municipal din Urziceni, unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața unității medicale, a fost suspendat din funcție.

    Decizia a fost anunțată, miercuri, de primarul din Urziceni.

    „Astăzi am luat hotărârea de suspendare din funcţie a doamnei manager. A fost informată Direcția de Sănătate Publică şi prima informare pe care am făcut-o a fost către domnul ministru Rafila”, a declarat primarul.

    Primarul a afirmat că nu a mai aşteptat rezultatul anchetelor demarate în acest caz, din cauza presiunii exercitate de către opinia publică şi mass-media.

    Primarul a mai anunţat că, la ora 16.00, va avea o discuţie cu ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, pe tema „actului medical care are loc în spital, nu pe tema actului managerial”.

    O femeie de 24 de ani a născut, luni, pe trotuarul din faţa Spitalului Municipal din Urziceni. Ministrul Sănătății a cerut, luni, într-o conferință de presă, demisia de onoare sau demiterea managerului spitalului din Urziceni de către primărie, în subordinea căreia se află unitatea medicală.

    „La Spitalul Municipal din Urziceni s-a constatat că există în structură o secţie de obstetrică ginecologie cu 25 de paturi şi cinci de neonatologie. Nu există medic nici de neonatologie, nici de ginecologie şi nici măcar medic anestezist după orele 15.00. Pacienta care s-a prezentat la spital a venit cu maşină proprietate personală, a ajuns la Compartimentul de Primiri Urgenţe unde înţeleg că a fost văzută de către o doamnă asistent. În mod normal, conform Ordinului 1706, doamna asistentă trebuia să solicite investigaţii din partea medicului de gardă. Medicul de gardă nu a fost chemat, timp în care doamna asistent s-a gândit să sune la 112 ca să solicite transferul interclinic al pacientului”, a explicat şefa Inspecţiei Sanitare de Stat, Mioara Comana.

     

    Cum ar putea ajuta inteligența artificială la depistarea cancerului de sân. Datele preliminare ale unui nou studiu

    Un software de inteligenţă artificială (IA) ar putea reduce volumul de muncă al medicilor radiologi în screening-ul cancerului de sân, indică datele preliminarii ale unui studiu publicat miercuri.

    Efectuat în Suedia şi publicat în jurnalul ştiinţific Lancet Oncology, acest studiu aduce, mai presus de toate, o concluzie conform căreia utilizarea de către medicii radiologi a unui software de inteligenţă artificială pentru o mai bună orientare a analizelor lor nu implică niciun risc.

    Cercetătorii au împărţit aproximativ 80.000 de femei în două grupuri de dimensiuni similare. Toate persoanele au fost supuse unei mamografii, însă cele din primul grup au fost examinate în mod tradiţional, de către doi radiologi independenţi, în timp ce datele din cel de-al doilea grup au fost analizate mai întâi de un software IA şi apoi de un singur radiolog, relatează AFP, citată de Agerpres.

    În cazul grupului asistat de IA nu au fost înregistrate performanţe mai slabe, fiind detectate chiar mai multe tipuri de cancer. Rata de rezultate „fals pozitive” – cazurile în care prima examinare suspectează incorect prezenţa cancerului – a fost similară.

    Deoarece este nevoie de un singur radiolog în procedura ce implică un software IA, utilizarea acestei tehnologii ar putea reduce în cele din urmă la jumătate volumul de muncă al acestor medici.

    Aceste rezultate sunt promiţătoare, deoarece screening-ul este considerat pe scară largă drept una dintre principalele modalităţi de combatere a cancerului de sân. În Franţa, notează AFP, screening-ul se aplică tuturor femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, în conformitate cu recomandările europene.

    Cu toate acestea, este prea devreme pentru a formula concluzii definitive în ceea ce priveşte utilizarea IA în acest domeniu: va fi nevoie de câţiva ani pentru a şti dacă procedura este la fel de eficientă ca o dublă opinie umană.

    Pentru a face acest lucru, cercetătorii vor compara în doi ani rata cancerelor omise prin screening, dar care vor fi diagnosticate în acest interval.

    Aceste date iniţiale lasă, de asemenea, loc pentru incertitudine cu privire la riscul de „supradiagnosticare” – identificarea leziunilor care nu ar fi evoluat în cancere periculoase fără tratament.

    Această problemă a supradiagnosticării se află în centrul unor critici la adresa meritelor screening-ului generalizat, chiar dacă cercetările confirmă din ce în ce mai clar importanţa sa în ceea ce priveşte reducerea mortalităţii prin cancer de sân.

    Riscul de supradiagnosticare „trebuie să încurajeze prudenţa în interpretarea rezultatelor”, a avertizat într-un comentariu adresat Lancet Oncology medicul oncolog Nereo Segnan, care nu a participat la acest studiu, dar care a recunoscut totodată caracterul promiţător al acestuia.

    COPAC: Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară

    Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) solicită Guvernului crearea cadrului legal care să permită în regim de urgență „demiterea și ridicarea licenței de liberă practică pentru personalul medical care se comportă iresponsabil, lipsit de empatie și etică”, după cazul de la Urziceni, unde unei tinere i s-a refuzat acordarea asistenței medicale și a născut pe trotuar, în fața spitalului. „Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară”, atrage atenția COPAC.

    „Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România este revoltată de modul repetat în care pacienții români sunt umiliți în sistemul de sănătate. Este absolut incredibil ca o femeie însărcinată în luna a noua să nu fi fost nici măcar consultată și lăsată să plece fără ca nimeni din personal să nu se fi preocupat de riscurile la care este expusă dacă pleacă”, afirmă COPAC.

    COPAC consideră că situația de la Urziceni nu este singulară, pacienții fiind „tratați identic sau mai rău în multe din spitalele din România”.

    „Cazurile de la Urziceni sunt doar exemplele mediatizate, însă pacienții sunt tratați identic sau mai rău în multe din spitalele din România, sunt ignorați, plimbati din spital în spital iar responsabilitatea nu și-o asumă nimeni. Nepăsarea profesioniștilor din sănătate și a autorităților locale devine o obișnuință, fiecare găsește motive pentru a nu-și asuma nimic. Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă iar umanitatea tinde să dispară. Considerăm ca astfel de persoane nu au ce căuta în sistemul de sănătate! Ani de zile, ne-am ascuns după sintagma “Nu putem inchide un spital pentru ca mor oameni!”. Vedem că oamenii mor sau nasc în stradă și dacă există unitatea medicală și nu există niciun pic de omenie din partea personalului medical”, mai transmite COPAC.

    „În acest context, COPAC solicită Guvernului României să ia în al 12-lea ceas măsuri reale de pedepsire a vinovaților și de prevenire a altor asemenea cazuri, prin crearea unui cadru legal care să permit in regim de urgenta demiterea și ridicarea licenței de liberă practică pentru personalul medical care se comportă atât de iresponsabil, lipsit de empatie și etică”, mai spune COPAC.

    Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030. Hotărârea, în transparență decizională

    Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 a fost publicată de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

    „Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate. Finanțarea obiectivelor prevăzute în Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, se realizează în limita fondurilor aprobate anual prin bugetul instituțiilor cu responsabilități în implementarea acesteia, din bugetele anuale, precum și din alte surse legal constituite, potrivit legii”, se arată în Hotărâre.

    România are un Program Național de Vaccinare (PNV) care este finanțat de la bugetul de stat și asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naștere și până la vârsta adolescenței (I. Vaccinarea populației la vârstele prevăzute în calendarul național de vaccinare), precum și a unor grupe populaționale la risc (II. Vaccinarea grupelor populaționale la risc).

    În cadrul PNV se asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică:  poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b,  tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecția cu SARS-CoV-2. (Ordinul MS nr. 964/2022 privind  Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică).

    Vaccinările din cadrul PNV sunt realizate în principal de către medicii de familie care le introduc în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV).

    Proiectul de act normativ are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației, astfel încât oricine, oricând și la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăți și a stării sale de bine.

    „Deși în România vaccinarea este susținută expres sau implicit de o serie de documente strategice și legislative și este furnizată gratuit pentru toți copiii, acoperirile vaccinale nu ajung în prezent la țintele recomandate de OMS. Din acest considerent, vaccinarea trebuie să rămână o prioritate în agenda națională de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

    Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de COVID-19.

    “Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare”, se arată în document.

    Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României prevede faptul că acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, precum şi împotriva poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 – 2017 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani şi prin creşterea în influenţă a mişcării anti-vaccinare.

    Printre țintele asumate în această strategie se numără:

    • pentru anul 2030 – asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare şi consiliere pentru promovarea prevenţiei şi adoptarea unui stil de viaţă fără riscuri, reducerea mortalităţii infantile, cu intervenții centrate prioritar pe grupurile vulnerabile şi defavorizate și creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu, reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi.

    Strategia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătățirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030:

    1. o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare
    2. o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare
    3. creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației
    4. menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică
    5. menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita
    6. eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice
    7. prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

    Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate.

    INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.

    Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

    Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultată AICI

    Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultat AICI

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.