Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030. Hotărârea, în transparență decizională

0
462

Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 a fost publicată de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

„Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie și autoritățile administrației publice locale au obligația de a duce la îndeplinire măsurile specifice domeniului lor de activitate. Finanțarea obiectivelor prevăzute în Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023-2030, se realizează în limita fondurilor aprobate anual prin bugetul instituțiilor cu responsabilități în implementarea acesteia, din bugetele anuale, precum și din alte surse legal constituite, potrivit legii”, se arată în Hotărâre.

România are un Program Național de Vaccinare (PNV) care este finanțat de la bugetul de stat și asigură vaccinarea gratuită a tuturor copiilor, începând de la naștere și până la vârsta adolescenței (I. Vaccinarea populației la vârstele prevăzute în calendarul național de vaccinare), precum și a unor grupe populaționale la risc (II. Vaccinarea grupelor populaționale la risc).

În cadrul PNV se asigură protecția față de 14 boli infecțioase considerate priorități pentru sănătatea publică:  poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita virală tip B, infecția cu Haemophilus influenzae tip b,  tuberculoza, infecția cu S. Pneumoniae, infecția cu Human Papilloma virus (HPV), gripa, infecția cu SARS-CoV-2. (Ordinul MS nr. 964/2022 privind  Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate publică).

Vaccinările din cadrul PNV sunt realizate în principal de către medicii de familie care le introduc în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV).

Proiectul de act normativ are ca scop atingerea beneficiilor maxime ale vaccinării în România, prin asigurarea accesului echitabil la servicii de vaccinare sigure și eficace, care să contribuie la o stare de sănătate mai bună a populației, astfel încât oricine, oricând și la orice vârstă să beneficieze de vaccinuri în folosul propriei sănătăți și a stării sale de bine.

„Deși în România vaccinarea este susținută expres sau implicit de o serie de documente strategice și legislative și este furnizată gratuit pentru toți copiii, acoperirile vaccinale nu ajung în prezent la țintele recomandate de OMS. Din acest considerent, vaccinarea trebuie să rămână o prioritate în agenda națională de sănătate”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Nota de fundamentate a proiectului de act normativ arată că ratele de vaccinare au scăzut după debutul pandemiei de COVID-19.

“Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 relevă faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). În schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%). Pandemia COVID-19 a afectat atât programul național de vaccinare, cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei, cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare”, se arată în document.

Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României prevede faptul că acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, precum şi împotriva poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 – 2017 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani şi prin creşterea în influenţă a mişcării anti-vaccinare.

Printre țintele asumate în această strategie se numără:

  • pentru anul 2030 – asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare şi consiliere pentru promovarea prevenţiei şi adoptarea unui stil de viaţă fără riscuri, reducerea mortalităţii infantile, cu intervenții centrate prioritar pe grupurile vulnerabile şi defavorizate și creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu, reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi.

Strategia va avea ca efect consolidarea capacității tuturor sectoarelor implicate în atingerea obiectivelor de imunizare, îmbunătățirea cooperării între sectoare astfel încât să se asigure următoarele rezultate până în anul 2030:

  1. o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare
  2. o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare
  3. creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației
  4. menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică
  5. menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita
  6. eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice
  7. prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

Monitorizarea şi evaluarea strategiei se vor realiza prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza colaborării instituționale cu toate entitățile implicate.

INSP va dezvolta un cadru de monitorizare și un mecanism de colectare regulată a datelor de la responsabilii instituționali.

Monitorizarea va fi realizată prin rapoarte anuale, care vor prezenta stadiul implementării strategiei. Acestea vor fi disponibile până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se realizează raportarea.

Strategia națională de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultată AICI

Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale de vaccinare în România pentru perioada 2023 – 2030 poate fi consultat AICI

 

Articolul precedentSperanța de viață se estimează că va crește până la 120 de ani peste câteva decenii
Articolul următorCOPAC: Lipsa personalului și a echipamentelor a devenit o scuză general valabilă, iar umanitatea tinde să dispară