(VIDEO) SCUB: Campioana mondială Ramona Lixandru, o nouă carieră după operația de pneumotorax
- Breaking News
- MainNews
- Medicina de Urgenta
- Pneumoftiziologie
- Reglementare
- SliderNews
- Stiri Medicale
- Stiri Principale
VIDEO Sesiuni practice pentru a face față situațiilor de criză pentru medicii și asistenții de la Institutul „Marius Nasta”, oferite de OMS România
Presiunea și stresul sunt inerente activității în domeniul medical și, deși medicii și asistenții medicali sunt instruiți pentru a face față acestora, volumul de muncă crescut și nevoia de a se adapta rapid la situațiile de criză îi pot afecta.
Pandemia COVID-19 a evidențiat importanța unor bune condiții de muncă pentru sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor din domeniul sănătății în general, dar în special a celor din prima linie. Iar personalul medical al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” s-a aflat în prima linie a răspunsului la pandemia COVID-19, în plus față de responsabilitățile vaste pe care le au ca specialiști în managementul bolilor pulmonare.
În acest context, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății în România a organizat wporkshop-uri de o zi pentru 3 grupuri diferite de aproximativ 65 de medici și asistenți medicali de la Institutul „Marius Nasta” despre autoîngrijire, tehnici de relaxare și instrumente practice care pot fi ușor adaptate mediului de lucru.
Atelierele urmăresc îndeaproape Doing What Matters in Times of Stress: An Illustrated Guide, un ghid de gestionare a stresului dezvoltat de OMS și bazat pe dovezi internaționale și pe teste ample pe teren.
Fiecare sesiune oferă participanților oportunitatea de a dezvolta abilități practice care să îi ajute să facă față stresului, precum și prezinte tehnici de autoajutorare, pe care le pot aplica în viața de zi cu zi, inclusiv în relațiile cu pacienții.
De asemenea, în cadrul workshop-ului, medicii și asistenții au pus în practică, cu ajutorul a doi actori care au întruchipat pacienții, potențiale situații dificile care pot apărea în viața reală.
INSP: Infecțiile respiratorii, trend descendent
- Analize Medicale
- Breaking News
- MainNews
- Pneumoftiziologie
- Reglementare
- SliderNews
- Stiri Medicale
- Stiri Principale
Incidenţa infecţiilor respiratorii în săptămâna 19 – 25 februarie a avut un trend descrescător faţă de săptămâna anterioară şi s-a situat sub nivelul mediu calculat pentru ultimele sezoane – a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică; activitatea gripală a avut o intensitate medie, răspândirea geografică a circulaţiei virusurilor gripale menţinându-se la nivelul întregii ţări.
„Au fost comunicate patru decese noi confirmate cu virus gripal”, mai anunță INSP.
În săptămâna amintită au fost raportate 95.217 cazuri de infecţii respiratorii (gripă clinică, IACRS şi pneumonii), cu 2% mai multe cazuri comparativ cu aceeaşi săptămână a sezonului precedent (93.350) şi cu 13,5% mai puţine comparativ cu săptămâna anterioară (110.041); variaţia în minus faţă de media calculată de 114.996 a cazurilor din ultimele sezoane (2016 – 2023, fără sezoanele pandemice) a fost de 17,2%. Au fost raportate 2.781 cazuri de gripă clinică la nivel naţional, comparativ cu 2.853 cazuri în aceeaşi săptămână a sezonului precedent şi cu cele 4.436 înregistrate în săptămâna precedentă.
Cele mai multe cazuri de gripă clinică au fost înregistrate municipiul Bucureşti (464) şi în judeţele Cluj (261), Braşov (214), Prahova (185), Iaşi (163). Au mai fost raportate 125 cazuri de gripă confirmată de laborator (7 cu virus gripal AH1, 8 cu virus gripal AH3, 97 cu virus A nesubtipat şi 13 cu virus B).
De la începutul sezonului au fost raportate 1.991 cazuri de gripă confirmate de laborator, dintre care 339 cazuri cu virus gripal AH1, 301 cazuri cu virus gripal AH3, 37 cazuri cu virus gripal B, 1.308 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 6 cazuri cu virus gripal AH1 şi AH3, 71 co-infecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2, 28 co-infecţii de virus gripal cu VRS, 4 co- infecţii de virus gripal cu SARS-CoV-2 şi VRS.
De la începutul sezonului de raportare (octombrie 2023), au fost comunicate 91 decese confirmate cu virus gripal: 44 tip A, subtip H1 (din care 3 co-infecţii cu SARS-CoV-2), 23 tip A, subtip H3 (din care 1 co-infecţie cu SARS-CoV-2), o co-infecţie de virus gripal tip A, subtip H1 şi subtip H3, 23 tip A, nesubtipat (din care 4 co-infecţii cu SARS-CoV-2).
Până la data de 25 februarie, au fost înregistrate în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV) un număr de 1.075.320 persoane vaccinate antigripal, dintre care 1.050.458 din grupele populaţionale care beneficiază de decontare în regim compensat.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: „Cred că acest Registru de cancer va fi operaţional până la sfârşitul acestui an. Nu vreau să fiu mai optimist decât atât”
Registrul Naţional de Cancer va fi operaţional până la sfârşitul anului, a anunțat, joi, Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila:
„Legislaţia a fost adoptată pentru realizarea Registrului Naţional de Cancer. Să nu vă închipuiţi că este un caiet în care cineva începe să scrie. Trebuie să intre date din diverse sisteme, din diverse unităţi medicale, unde cancerul este diagnosticat. Setul de date care trebuie introduse este standardizat, în momentul de faţă”, a subliniat ministrul, prezent la Conferinţa organizată de Alianţa Naţională pentru Boli Rare, cu prilejul Zilei Internaţionale a Bolilor Rare care s-a desfășurat la Parlament.
Potrivit acestuia, datele referitoare la românii diagnosticaţi cu cancer vor fi introduse chiar de specialiștii care constată afecțiunea, până la finele acestui an:
„Cred că acest Registru de cancer va fi operaţional până la sfârşitul acestui an. Nu vreau să fiu mai optimist decât atât. Prefer să spun acest termen, iar dacă el devine operaţional în toamnă, cu atât mai bine. Datele referitoare la pacienţii diagnosticaţi cu cancer vor fi introduse acolo unde sunt diagnosticaţi”, a completat Alexandru Rafila.
Referitor la organizarea unui Registru al pacienţilor cu boli rare, ministrul a precizat: „Unul dintre obiectivele Ministerului Sănătăţii este legat de Registrul de Boli Rare. Am acumulat o oarecare experienţă cu Registrul de boli oncologice şi o să avem cât de curând o întâlnire cu comisia de specialitate şi cu alţi specialişti în domeniile medicale care tratează acest tip de afecţiuni astfel încât să putem să generăm o platformă, un cadru. Aici diversitatea este foarte foarte mare, sunt foarte multe tipuri de boli, iar setul de date care trebuie introdus trebuie oarecum standardizat”.
Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Dr. Victor Babeș” Timișoara: 7% din populația RomâniEi, afectată de boli rare
- Breaking News
- Generale
- MainNews
- Oncologie
- Pneumoftiziologie
- Reglementare
- SliderNews
- Stiri Medicale
- Stiri Principale
Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara, printre centrele de expertiză din România pentru adulți unde sunt investigate boli pulmonare rare
- Hipertensiunea pulmonară idiopatică (HPI): O afecțiune rară caracterizată prin creșterea presiunii în arterele pulmonare, ceea ce poate duce la eforturi crescute ale inimii și la insuficientă cardiacă.
- Fibroza pulmonară idiopatică (FPI): O boală pulmonară interstițială cronică și progresivă, care implică înlocuirea treptată a țesutului pulmonar sănătos cu țesut fibros.
- Granulomatoza Wegener: O boală autoimună rară care afectează în principal plămânii, determinând inflamația vaselor mici de sânge (vasculită) și alte țesuturi din corp.
- Boala alveolitei extrinsece alergice: O boală rară cauzată de expunerea la alergeni inhalatori, care poate duce la inflamație și fibroză în plămâni.
- Pneumonie interstițială non-specifică (NSIP): O formă rară de pneumonie interstițială caracterizată prin inflamație și fibroză a țesutului pulmonar interstițial.
- Mucoviscidoza: cunoscută și sub denumirea de fibroză chistică, este o afecțiune genetică severă care afectează în special plămânii și sistemul digestiv
(VIDEO) Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila: „Sunt spitale care duc greul sistemului sanitar, rezolvă cele mai complicate şi costisitoare cazuri şi ele sunt finanţate într-un mod foarte asemănător cu spitale care, de obicei, trimit pacienţii în alte părţi”
Modul de finanţare al spitalelor trebuie reanalizat, a subliniat, joi, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila:
„Avem performanţa managerială a spitalului, tipuri de servicii pe care le oferă spitalul şi acesta trebuie să se dezvolte într-un mod sănătos, iar aceste fonduri care vin de la CNAS să fie acoperitoare pentru activitate. Am avut un exemplu la Spitalul Judeţean din Oradea, unde, lună de lună, există un excedent în ceea ce priveşte veniturile proprii, pentru că un spital poate să facă şi venituri proprii. Deci, ţine şi de abilitatea managerială.
Pe de altă parte, în România, modul de finanţare al spitalelor trebuie revăzut şi am avut discuţii încă de anul trecut cu CNAS, astfel încât să putem să finanţăm asistenţa medicală spitalicească cât mai apropiat de valoarea serviciilor, iar la spitale să fie plătită performanţa. Primul ministru a avut o intervenţie în acest sens. Sunt spitale care duc greul sistemului sanitar, rezolvă cele mai complicate şi costisitoare cazuri şi ele sunt finanţate într-un mod foarte asemănător cu spitale care, de obicei, trimit pacienţii în alte părţi”, a declarat oficialul, prezent la Conferinţa organizată de Alianţa Naţională pentru Boli Rare, cu prilejul Zilei Internaţionale a Bolilor Rare care s-a desfășurat la Parlament.
Ministrul consideră că unul dintre criteriile esențiale de finanțare ar trebui să îl constituie performanța fiecărui spital în tratamentul pacienților:
„Noi suntem deschişi, şi cu finanţatorul, CNAS, să facem un grup de lucru împreună, bineînţeles şi cu specialiştii din diverse domenii şi să avem o finanţare a activităţii medicale spitaliceşti bazată, pe de o parte, pe costurile reale, şi pe altă parte pe performanţa efectivă a fiecărui spital în ceea ce priveşte tratamentul pacienţilor. Dacă vom plăti la fel şi performanţa şi lipsa de performanţă, atunci, cu siguranţă, nu va exista o finanţare suficientă pentru spitalele care duc greul sistemului de sănătate”, a precizat Alexandru Rafila.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rogobete: „Spitalele din subordinea ASSMB din București sunt în pericol de a-și pierde finanțarea din PNRR”
Spitalele din subordinea ASSMB din Bucureşti, în pericol de a-şi pierde finanţarea din PNRR, a avertizat, joi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alexandru Rogobete:
„O spun cu toată responsabilitatea: Spitalele din subordinea ASSMB din București sunt în pericol de a-și pierde finanțarea din PNRR.
CNAS: Obligațiile furnizorilor de servicii medicale în raport cu sistemul e-Factura
Casele de asigurări de sănătate nu vor accepta la plată facturile netransmise prin intermediul sistemului menționat
Repetiție pentru greva generală: Astăzi, pichetarea unitățile sanitare din țară, în intervalul orar 12.00-12.30 (pauza de masă)
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) invită angajații din Sănătate să participe, astăzi, la pichetarea unităților sanitare; acțiunea de protest este programată să se desfășoare timp de 30 minute, în intervalul orar 12.00-12.30 – în timpul pauzei de masă – fără întreruperea activității unităților.
Scopul protestului îl constituie susținerea revendicărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România:
- Creșterea salariilor de bază pentru toate categoriile de angajați din Sănătate cu cel puțin 25% pentru anul 2024,
- Acordarea integrală a drepturilor salariale prevăzute de legea 153/2017, incluzând raportarea coeficienților de ierarhizare la salariul minim pe economie aflat în plată, raportarea sporurilor la salariul aflat în plată, plata gărzilor cu tariful orar al normei de bază, acordarea indemnizației de hrană prin raportarea la salariul minim pe economie aflat în plată.
- Adoptarea proiectului de lege a salarizării (Anexa pentru sănătate) negociat cu Ministerul Sănătății în forma stabilită cu partenerii sociali și aplicarea grilelor de salarizare stabilite prin raportare la salariului minim pe economie aflat în plată.
- Finalizarea negocierii clauzelor, procedurilor și anexelor conform obligațiilor convenite în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector Sănătate 2023-2025, incluzând transpunerea și aplicarea Anexei nr. 13.
- Adoptarea măsurilor de creștere a calității vieții profesionale a angajaților din sănătate și de creștere a calității actului medical, acestea incluzând măsuri precum recunoașterea îndeplinirii anticipate a stagiului de cotizare, introducerea conciliatorilor specializați în conflictele individuale de muncă din sectorul sănătate, echivalarea competențelor asistentelor medicale absolvente de postliceală.
FSSR: Aceasta este o acțiune de protest ce nu presupune întreruperea activității.
Mai exact, explică liderii FSSR, „întreaga acțiune trebuie desfășurată fără a perturba activitatea unității sanitare”:
„Protestul trebuie desfășurat în curtea/în interiorul unităților sanitare sau în fața acestora, la el participând două categorii de angajați: cei aflați în timpul liber și angajații aflați în pauza de masă. (Angajații care participă la această acțiune în timpul pauzei de masă pot găsi instrucțiunile detaliate mai jos, în anexa la prezenta comunicare.)
În unitățile sanitare în care există sindicate afiliate la Federația „Solidaritatea Sanitară” acestora le revine responsabilitatea organizării acestei acțiuni. Acolo unde încă nu există astfel de organizații sindicale vă invităm să luați inițiativa de a le organiza! (Precizăm că, în situația în care nu este posibilă desfășurarea acțiunii în cadrul unității, fiind necesară utilizarea spațiului public, acțiunea se poate desfășura doar în baza declarării prealabile a acțiunii)” – informează reprezentanții sindicali.
Potrivit FSSR, angajații care protestează în perioada pauzei de masă vor respecta regulile aplicabile acesteia. Spre exemplu:
- Angajații care lucrează la patul pacienților sau în alte zone în care este necesară asigurarea continuității vor lua pauza de masă pe rând, la fel ca în zilele normale.
- Angajații care sunt prinși în activități urgente sau care nu pot fi întrerupte (ex. bloc operator) vor proceda la fel ca în fiecare zi în privința pauzei de masă (nu vor părăsi activitățile cu caracter urgent sau continuu cei de care este nevoie pentru asigurarea lor).
Dacă angajatorul va invoca faptul că pauza de masă este mai mică de 30 minute, se va proceda în felul următor:
- Angajații care lucrează în ture și participă la protest în timpul pauzei de masă vor indica faptul că diferența de timp de muncă este asigurată prin intermediul schimbului de tură (prin faptul că angajații care lucrează în ture depășesc cele 8 ore de muncă prin faptul că vin mai devreme pentru a prelua tura și pleacă mai târziu deoarece predau tura).
- Angajații din alte categorii decât cea amintită anterior vor rămâne peste programul de lucru cu o durată egală cu diferența dintre cele 30 minute (aferente protestului) și durata pauzei de masă.
Durata pauzei de masă inclusă în programul de muncă trebuie să o găsiți precizată în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau în Regulamentul intern.
Vizualizați aici documentul transmis unităților sanitare referitor la acțiunea de pichetare din data de 06 iulie 2023.
INSP: 29 februarie – Ziua Internațională a Bolilor Rare. În România, în evidențe se află doar 8.000 persoane cu boli rare dar se estimează că numărul real se apropie de un milion
Alianța Europeană a Asociațiilor de Pacienți cu Boli Rare (EURORDIS) a stabilit ultima zi a lunii februarie ca Zi Internațională a Bolilor Rare, începând cu anul 2008; anul acesta, este marcată în data de 29 februarie, astăzi fiind cea mai rară zi din calendar, informează Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
„Ziua Internațională a Bolilor Rare oferă prilejul de a milita pentru un progres real la nivel local, național și internațional al acțiunilor și intervențiilor menite să îmbunătățească calitatea serviciilor medicale de diagnostic și tratament pentru bolile rare și să asigure egalitatea de șanse în integrarea socială a pacienților diagnosticați cu o boală rară” – transmite instituția amintită.
Ziua Internațională a Bolilor Rare oferă oportunitatea de a milita împreună cu cele peste 1.000 asociații de pacienți din 74 state pentru echitate, accesul la servicii de diagnostic și tratament și oportunități sociale pentru persoanele care trăiesc cu o boală rară. Această zi contribuie la solidarizarea comunității internaționale de boli rare, multidisciplinară și diversă.
Deși Ziua Internațională a Bolilor Rare este coordonată de pacienți, toată lumea, inclusiv indivizii, familiile, îngrijitorii, profesioniștii din domeniul sănătății, cercetătorii, clinicienii, factorii de decizie, reprezentanții industriei și publicul larg, pot participa la creșterea gradului de conștientizare și la luarea de măsuri prompte pentru această populație vulnerabilă, care are nevoie de atenție imediată și urgentă.
Majoritatea bolilor rare sunt genetice
Referitor la această afecțiune, INSP precizează:
- se estimează că aproximativ 5% din cetățenii lumii sunt afectați de o boală rară;
- numărul de 300 de milioane de persoane care trăiesc cu o boală rară, aproape echivalează cu populația Statelor Unite ale Americii;
- cele peste 6.000 de boli rare identificate sunt caracterizate de o mare diversitate de simptome, care variază nu numai de la boală la boală, ci și de la pacient la pacient care suferă de aceeași boală;
- 72% dintre bolile rare sunt genetice, iar celelalte sunt rezultatul infecțiilor virale sau bacteriene, alergiilor, factorilor din mediul înconjurător sau sunt cancere rare;
- 70% dintre bolile rare genetice, debutează în copilărie;
- aproape 1 din 5 cancere este estimat ca fiind cancer rar; există în jur de 200 de tipuri de cancere rare;
- multe boli rare sunt cronice și progresive, fapt care duce la o calitate scăzută a vieții pacienților, izolare și stigmatizare.
INSP: În România, în evidențe se află doar 8.000 persoane cu boli rare dar se estimează că numărul real este aproape de un milion
Comisia Europeană are ca obiective creșterea capacității de cercetare, asigurarea programelor de instruire a profesioniștilor din sistemul de sănătate, dar și a pacienților, pentru a veni în sprijinul celor 30 de milioane de cetățeni europeni care trăiesc cu o boală rară, pentru a le asigura un acces mai rapid la diagnostic precoce, tratament personalizat și creșterea calității vieții.
În România, în evidențe se află doar 8.000 de persoane cu boli rare, dar se estimează că bolile rare afectează aproape un milion de persoane, după cum a fost prezentat la „Conferința națională de închidere a Campaniei Ziua Internațională a Bolilor Rare 2023”, organizată de Alianța Națională pentru Boli Rare din România.
Chiar dacă România nu are un Registru Național al Bolilor Rare, în prezent, Institutul Național de Sănătate Publică, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și cu asociațiile pacienților cu boli rare, are în plan dezvoltarea unui astfel de demers, în acord cu recomandările Consiliului Uniunii Europene privind acțiunea în domeniul bolilor rare.
