26.6 C
București
marți, septembrie 1, 2026
More

    ONG: „Femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, adolescenţii, femeile aflate într-o situaţie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul organizaţiilor civile şi nu au altă cale de a accesa serviciile vitale de care au nevoie”

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    ONG: „Femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, adolescenţii, femeile aflate într-o situaţie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul organizaţiilor civile şi nu au altă cale de a accesa serviciile vitale de care au nevoie”

    Asociaţia Moaşelor Independente (AMI) – organizaţie care oferă servicii de sănătate pentru femei, gravide, mame şi nou-născuţi, servicii medicale şi navigare în sistemul medical pentru persoane vulnerabile şi refugiate – arată că, la doi ani de la începerea războiului din Ucraina, sistemul public medical din România încă nu este pregătit pentru integrarea refugiaţilor, iar persoanele vulnerabile în continuare nu au acces la servicii medicale vitale şi la servicii esenţiale pentru sănătatea reproducerii.

    Potrivit asociaţiei, femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, adolescenţii, femeile aflate într-o situaţie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul organizaţiilor civile şi nu au altă cale de a accesa serviciile vitale de care au nevoie.

    „În cei doi ani care au trecut de la invazia Ucrainei, societatea civilă din România s-a mobilizat exemplar şi a făcut eforturi uriaşe să ofere refugiaţilor serviciile de care au nevoie: traducători, informaţii despre sistemul medical, înscrieri la medicul de familie, suport psihologic, donaţii de produse de primă necesitate şi chiar sprijin financiar.

    La AMI avem o linie telefonică dedicată refugiaţilor, unde le răspundem la întrebările despre sistemul medical din România şi îi ajutăm să se înscrie la medicii de familie şi să acceseze serviciile bazate pe moaşe şi pe medici specialişti.

    Sunt multe persoane vulnerabile care în continuare nu se pot descurca fără ajutor. Femeile gravide, mamele singure, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vârstnice, adolescenţii, femeile aflate într-o situaţie de abuz, pacientele oncologice sunt în continuare dependente de sprijinul nostru şi nu au altă cale de a accesa serviciile medicale vitale de care au nevoie”, transmite Irina Mateescu, moaşă licenţiată, vicepreşedintă a Asociaţiei Moaşelor Independente.

    Serviciile specifice sănătăţii reproductive se obţin cu greu în spitalele şi clinicile din România: consultaţii ginecologice, contracepţie, servicii de întrerupere a sarcinii, screening HPV, vaccinare HPV, mamografii şi ecografii mamare, morfologii şi screening fetal, naşteri naturale, sprijinul unei moaşe, ajutor în alăptare şi în înţărcare, educaţie prenatală, educaţie şi consiliere cu privire la îngrijirea nou-născutului – precizează ONG-ul.

    „Costuri ridicate, lipsa specialiştilor, lipsa informaţiilor şi lipsa moaşelor din sistemul public de îngrijire pre şi post-natală şi de planificare familială sunt probleme cu care se confruntă toate femeile din România zi de zi.

    Pentru femeile refugiate, intervine şi bariera de limbă şi toate acestea au un impact şi mai grav. ştim că sistemul medical românesc este copleşit şi avem cazuri de medici a căror frustrare de a nu avea condiţii bune şi suficient personal medical se răsfrânge asupra refugiaţilor, care sunt trataţi cu ostilitate sau chiar refuzaţi.

    Sistemul medical din România încă nu este pregătit pentru integrarea refugiaţilor şi nu oferă nicio alternativă acestor persoane. Unele femei aleg să se întoarcă în Ucraina pentru a naşte, a face avort sau a beneficia de metode de contracepţie”, a subliniat Irina Mateescu.

    AMI: „Statul român trebuie să integreze urgent serviciile bazate pe moaşe în sistemul public de asigurări medicale”

    În perioada septembrie 2023 – februarie 2024, Asociaţia Moaşelor Independente a furnizat asistenţă medicală, servicii medicale cu moaşa, servicii de sănătate reproductivă, contracepţie, vaccinare, consiliere psihologică şi suport pentru peste 4.000 de persoane, în cadrul proiectului RefugeeHealthJourney, finanţat de CORE cu fonduri American Red Cross, pentru a facilita integrarea în sistemul de sănătate a persoanelor refugiate din Ucraina, în special femei şi persoane vulnerabile.

    În ultimii doi ani, asociaţia a furnizat pentru adolescenţi şi tineri servicii esenţiale oferite de moaşe, printre care educaţie pentru sănătatea reproductivă, educaţie pentru prevenirea abuzurilor şi a violenţei de gen, educaţie pre şi postnatală, monitorizarea sarcinilor, a lăuziei şi a nou-născuţilor, consultanţă în alăptare, planificare familială şi educaţie pentru vaccinare pediatrică şi anti-HPV.

    În total, de la începutul războiului din Ucraina, Asociaţia Moaşelor Independente a furnizat sprijin şi servicii pentru persoane refugiate şi vulnerabile în peste 150.000 de cazuri:

    „Toate aceste servicii trebuie să fie accesibile tuturor persoanelor din România, iar statul român trebuie să integreze urgent serviciile bazate pe moaşe în sistemul public de asigurări medicale, pentru ca moaşele să poată preveni complicaţii şi să contribuie la scăderea ratelor de mortalitate infantilă, maternă, cauzată de cancere feminine, scăderea sarcinilor şi abuzurilor la adolescente, scăderea ratei de prematuritate. Moaşele pot creşte nivelul de educaţie şi de alfabetizare în sănătate al adolescenţilor, femeilor şi întregii familii şi societăţi. Moaşele pot îngriji mama şi nou-născutul împreună, fără ca aceştia să fie separaţi inutil după naştere, în cazurile în care atât mama, cât şi nou-născutul sunt sănătoşi, pot creşte rata naşterilor naturale şi a alăptării, precum şi rata vaccinării pediatrice şi anti-HPV”, a mai susţinut Irina Mateescu.

    CMSB: Matformina – o posibilă soluție în lupta împotriva bolilor parodontale și a problemelor sistemice asociate

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    CMSB: Matformina – o posibilă soluție în lupta împotriva bolilor parodontale și a problemelor sistemice asociate

    Cercetătorii au identificat o posibilă soluție în lupta împotriva bolilor parodontale și a problemelor sistemice asociate. Matformina, un medicament utilizat pentru diabet, ar putea deține cheia pentru gestionarea eficientă a acestor afecțiuni:

    „Studiul recent a evidențiat că matformina nu doar controlează inflamația și nivelurile de glucoză în gură și corp, dar poate preveni semnificativ pierderea osoasă în cazul bolii parodontale. Rezultatele clinice îmbunătățite indică un potențial major pentru prevenția și tratamentul bolilor orale și sistemice” – precizează Colegiul Medicilor Stomatologi din București, referitor la cercetarea intitulată „Repurposing matformina for periodontal disease management as a form of oral–systemic preventive medicine”, ce a fost publicată în Journal of Translational Medicine.

    Metabolismul glucozei este cunoscut pe scară largă că are un impact direct asupra progresiei bolii paradontale; cu toate acestea, se știe puțin despre modul în care metabolismul glucozei afectează boala parodontală la persoanele non-diabetice: „Folosind modele preclinice non-diabetice și pacienți parodontali, am descoperit că matformina (un agent farmaceutic capabil să moduleze metabolismul glucozei) a prevenit apariția și progresia bolii parodontale, a modulat metabolismul și inflamația în țesuturile parodontale, a controlat inflamația sistemică acută după tratamentul parodontal și a îmbunătățit parametrii parodontali clinici” – menționează autorii studiului.

    „Parodontita și gingivita diferă prin distrugerea țesuturilor parodontale de susținere, care este ireversibilă la îndepărtarea provocării microbiene. Cu toate acestea, declanșatorul progresiei de la o gingivita cronică stabilă la parodontoza distructivă rămâne neclar. Acumularea plăcii este un factor fiziologic tranzitoriu care afectează răspunsul inflamator al țesuturilor gingivale. În plus, glicemia este un alt factor fiziologic tranzitoriu, care s-a dovedit că afectează progresia bolilor cu factori de risc inflamatori suprapuneri ai bolii parodontale. Matformina nu este utilizată în mod obișnuit în stomatologie, cu toate acestea, am arătat in vivo că utilizarea sa sistemică a menținut un nivel stabil de glucoză și a modulat metabolismul energetic celular, precum și capacitatea de diferențiere a celulelor epiteliale și stromale din gingie. Acest lucru a dus la o capacitate de prevenire sporită împotriva apariției bolii parodontale, chiar și în prezența disbiozei.

    Din păcate, testarea aceleiași abordări in vivo a inflamației gingivale conduse de bacterii la pacienți (modelul gingivitei experimentale) nu ar fi etică, deoarece matformina sistemică nu a fost niciodată utilizată în gestionarea bolii paradontale. Prin urmare, am dezvoltat primul studiu de reutilizare a matforminei sistemice ca adjuvant la tratamentul bolii parodontale, ca prim pas pentru a investiga utilizarea potențială a acesteia în managementul afecțiunii. Am arătat că matformina ajută la controlul răspunsului inflamator sistemic și local după tratament, ceea ce duce la o îmbunătățire ușoară a parametrilor parodontali clinici(…) rezultatele au fost surprinzător de satisfăcătoare, dând semne de eficacitate a potențialelor beneficii ale utilizării matforminaei ca adjuvant al tratamentului parodontal. Un alt aspect important al studiului nostru este doza de matformina aleasă. Animalelor noastre li s-a administrat o doză raportată ca doză orală optimă pentru tratamentul diabeticului uman (1200 mg/60 kg/zi) care a dus la creșterea longevității, în timp ce pacienților noștri parodontali non-diabetici li s-a prescris o doză. echivalent cu 750 mg/60 kg/zi, ceea ce este de 1,6 ori mai mic decât tratamentul raportat pentru diabet. Având în vedere caracterul tranzitoriu al nivelurilor de placă și glucoză între tratament și reevaluare și doza mică utilizată, administrarea mai lungă de matformină ar putea duce la rezultate clinice parodontale semnificativ îmbunătățite” – mai precizează aceștia.

    Utilizarea pe termen lung a matforminei are potențialul de a preveni comorbiditățile parodontale și sistemice (diabet și creștere în greutate) care cresc în incidență odată cu vârsta

    Potrivit studiului, utilizarea pe termen lung a matforminei a fost asociată cu scăderea mortalității și a bolilor asociate vârstei:

    „Îmbătrânirea a fost clasificată recent ca o boală tratabilă de către OMS și s-a dovedit a fi la fel de viabilă din punct de vedere economic ca o politică guvernamentală de orizont. În plus, prevenirea apariției și progresiei bolii parodontale s-a dovedit a fi cea mai bună cale economică ca politică guvernamentală. Modelul nostru de îmbătrânire in vivo a indicat că utilizarea pe termen lung a matforminei are potențialul de a preveni comorbiditățile parodontale și sistemice (diabet și creștere în greutate) care cresc în incidență odată cu vârsta. Deși este necesară o înțelegere suplimentară a efectului ei asupra procentului de țesut adipos și asupra modificărilor compoziției corporale, este larg acceptat că diabetul și creșterea în greutate joacă un rol major în inflamație, o creștere continuă a stării inflamatorii generale a populației în vârstă. În schimb, această creștere a inflamației joacă un rol în creșterea inflamației parodontale și a severității bolii. Prin urmare, deoarece o proporție semnificativă a populației dezvoltă boala parodontală la o vârstă mai tânără (30 de ani) în comparație cu alte boli sistemice netransmisibile legate de vârstă, gestionarea afecțiunii de-a lungul vieții folosind strategii de modulare a metabolismului glucozei ar putea duce la îmbunătățirea geriatrică indirectă de sănătate și bunăstare generală. Mai mult, îi poate îndepărta pe stomatologi de a se baza în mod deschis pe antibiotice, un scenariu care a ridicat recent îngrijorări cu privire la contribuția la rezistența antimicrobiană” – argumentează autorii.

    În rezumat, administrarea sistemică a matforminei in vivo a oferit un efect preventiv eficient asupra patogenezei dezvoltării și progresiei bolii parodontale prin controlul metabolismului sistemic și parodontal, reacția la deteriorarea oxidativă și inflamația, subliniază specialiștii; mai mult, în limitele studiului pilot, matformina pare a fi o nouă opțiune terapeutică utilă adjuvantă pentru managementul tratamentului parodontal dar, cu toate acestea, sunt necesare teste suplimentare cu titrarea dozei în studii mai mari.

    Siguranța și rentabilitatea acestei abordări fac din matformină o abordare translațională ideală care ar putea fi adoptată la scară globală.

    Mai rezistente și comode: Noile uniforme ale ambulanțierilor așteaptă aprobarea

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Mai rezistente și comode: Noile uniforme ale ambulanțierilor așteaptă aprobarea

    Noi echipamente de protecție și uniforme de ceremonii pentru personalul de intervenție din serviciile de Ambulanță din țară după ce au fost înregistrate nemulțumiri din partea angajaților referitoare la actualele articole vestimentare:

    „Având în vedere atât faptul că la elaborarea Ordinului nr. 1418/2017 au fost avute în vedere anumite caracteristici tehnice ale materialelor/materiilor prime utilizate la confecționarea echipamentului individual de protecție de mare vizibilitate și a uniformei de ceremonii pentru personalul operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov;

    dar și faptul că echipamentul confecționat conform specificațiilor tehnice cuprinse în ordin au prezentat o serie de inconveniente precum inconfort la purtare, degradare prematură, etc;

    Se impune modificarea și completarea Ordinului nr. 1418/2017 privind echipamentul individual de protecție de mare vizibilitate și uniforma de ceremonii pentru personalul operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, modificări ce au rolul de a crește gradul de rezistență a materialelor la purtare, spălare, temperaturi extreme, etc. și care să reducă refuzul de a fi purtat de către angajați, întrucât compoziția materialelor folosite până în prezent, precum și structura/modul de confecționare al acestora nu au oferit confort la purtare, adaptat activității desfășurate de personalul operativ din serviciile publice de ambulanță. Se are în vedere totodată, posibilitatea sporirii nivelului de responsabilizare a autorității contractante privind calitatea materialelor echipamentelor contractate și mărimilor corespunzătoare fiecărui purtător, evitându-se neconcordanțele înregistrate până în prezent sub aceste aspecte.

    De asemenea:

    • pentru anumite produse/piese din uniformă, cum ar fi șapca de iarnă, se impun modificările propuse întrucât produsul din prezentul ordin (șapca de iarnă) nu corespunde unei utilizări facile, motivat de faptul că este incomodă la purtare din punct de vedere al construcției, al materialului și al construcției cozorocului de iarnă. S-au propus două variante pentru a da posibilitatea contactantului să aleagă una dintre ele, funcție de necesități și de condițiile meteo specifice zonei de acțiune a fiecărui serviciu public de ambulanță;
    • la secțiunea privind caracteristicile tricourilor din compunerea uniformei, se impune elaborarea unui text complex pentru a putea fi impusă o executare unitară a tricourilor, fără interpretări. Se propune ca materialul tricoului să fie o combinație de bumbac și poliester, întrucât în textul inițial este prevăzut doar poliester, fapt care a dus la refuzul de a fi purtat de către angajați, pe motivul că poliesterul nu oferă un confort la purtare corespunzător activității, iar introducerea suplimentară a gulerului și a terminațiilor mânecilor de culoare bleumarin oferă atât un design plăcut cât și confort sporit la purtare;
    • se impun modificări la vesta de vară prin înlocuirea benzilor reflectorizante, întrucât benzile prismatice, menționate în prevederile inițiale, devin casante, deteriorându-se prematur;
    • se impune introducerea unui nou articol în ordin sub denumirea Jacheta polar, în vederea asigurării protecției privind vizibilitatea și împotriva variațiilor de temperaturi;
    • modificări și completări se impun de asemenea la secțiunea Pantaloni de vară și de iarnă, care se referă la materialul cu densitate variată, folosirea materialului strech care să ofere mai multă mobilitate și confort în mișcări, precum și înlocuirea benzilor reflectorizante care se degradează rapid;
    • la secțiunea Jacheta cu benzi retroreflectante se impun modificări prin eliminarea fermoarelor mânecilor care să ducă la un confort mai bun la purtare și scăderea prețului de cost, înlocuirea benzilor reflectorizante casante, introducerea unui detaliu constând în glugă impermeabilă pentru intemperiile de sezon primăravă-vară și început de toamnă, înlocuirea materialului bleumarin din prevederile anterioare cu un material DARK 6 U care oferă o vizibilitate ridicată pe timp de noapte sub lumina farurilor, suplimentar față de benzile reflectorizante;
    • la secțiunea Haina exterioară impermeabilă cu benzi retroreflectante și haină interioară pentru sezonul rece microprismatice se impune modificarea și completarea prin introducerea unei haine interioare pentru sezonul rece, devenind un articol cu dublă utilizare de sezon, astfel ca se elimină pelerina pentru intemperii (ploaie), folosindu-se doar haina exterioară impermeabilă, iar în sezonul de iarnă cu intemperii (zăpadă, vânt) folosindu-se și haina interioară pentru sezonul rece;
    • se impune modificarea pentru încălțăminte de lucru și protecție (vară-iarnă) cu precizări clare și variante în funcție de sezon și sensibilitatea purtătorului, întrucât confortul încălțămintei este esențial în activitatea personalului din serviciile de ambulanță care desfășoară muncă în teren și program de tură minim 12 ore, dar și pentru a se elimina situațiile întâmpinate până în prezent, de refuz din partea personalului să folosească încălțămintea achiziționată din cauza calității inferioare a acesteia, care este similară încălțămintei de șaniter, rigidă, incomodă la purtare, atât în mișcare, cât și în conducerea ambulanței” se menționează atât în referatul de aprobare cât și în proiectul de modificare și completare a Ordinului  ministrului sănătății nr. 1418/2017 privind echipamentul individual de protecție de mare vizibilitate și uniforma de ceremonii pentru personalul operativ de intervenție din cadrul serviciilor de ambulanță județene și al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.

    Ministerul Sănătății: Concurs pentru ocuparea a 2226 posturi în unitățile sanitare din subordinea autorităților locale

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Ministerul Sănătății: Concurs pentru ocuparea a 2226 posturi în unitățile sanitare din subordinea autorităților locale
    Guvernul României, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerul Sănătății se preocupă de asigurarea resursei umane în special în spitalele din subordinea administrației locale – anunță Ministerul Sănătății.
    Guvernul României a aprobat prin Memorandum organizarea de concurs pentru ocuparea a 2226 de posturi în unitățile sanitare din subordinea autorităților locale:
    • 706 posturi de medici
    • 746 posturi de asistenți medicali
    • 470 posturi de personal medical auxiliar
    • 75 de posturi pentru TESA
    • 45 de posturi pentru personalul de specialitate medico-sanitar
    • alte posturi

    Intervenție chirurgicală laparoscopică de mare complexitate realizată de o echipă medicală multidisciplinară de la Spitalul Clinic Colentina

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Intervenție chirurgicală laparoscopică de mare complexitate realizată de o echipă medicală multidisciplinară de la Spitalul Clinic Colentina
    O echipă medicală multidisciplinară de la Spitalul Clinic Colentina, administrat de Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București(ASSMB), a efectuat cu succes o intervenție chirurgicală laparoscopică de mare complexitate, una dintre puținele de acest fel realizate până acum în România.
     Pacientul, în vârstă de 76 de ani, suferea de o afecțiune foarte gravă – ampulom vaterian, tumoră malignă, care poate avea o evoluție foarte agresivă.
     Carcinomul ampular este o tumoră malignă rară care se dezvoltă la nivelul ampulei Vateriene, ultimul centimetru al căii biliare comune, la unirea cu canalul pancreatic și la vărsarea ambelor în duoden.
     După investigații ample și minuțioase, esențiale pentru a determina tratamentul adecvat și prognosticul pacientului, echipa de medici a decis că singura opțiune de tratament posibilă este intervenția chirurgicală.

    Rezultatul intervenției laparoscopice a fost cel așteptat

     „A fost o asumare calculată – spune liderul echipei, Conf. Univ. Dr. Teodor Dan Potecă, șeful Clinicii Chirurgie I de la Spitalul Clinic Colentina – pentru că decizia de a efectua laparoscopic o duodenopancreatectomie cefalică unui pacient de vârstă înaintată, chiar și fără afecțiuni asociate grave, a fost o adevărată provocare, dar și o dovadă de asumare și profesionalism”.
     Alături de șeful Clinicii Chirurgie I, din echipa care a stat mai bine de opt ore în sala de operație au făcut parte Dr. Nicolae Marian Forminte Dr. Alexandru Emil Iacobescu, dr. Mariana Georgiana Sorică și Dr. Ioana Simion (ATI).
     „O reușită deplină, pacientul având o evoluție postoperatorie foarte bună, dovadă fiind și faptul că, după nici o săptămână, a fost capabil să se alimenteze normal” – transmite ASSMB.

    Medicină Legală: Echipamente de ultimă generație, în valoare de 26 milioane euro, pentru detectarea drogurilor

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Medicină Legală: Echipamente de ultimă generație, în valoare de 26 milioane euro, pentru detectarea drogurilor
    Ministerul Sănătății a acționat în regim de urgență pentru a rezolva criza analizelor toxicologice la Institutele Naționale de Medicină Legală.
    Astfel, printr-un proiect finanțat de Banca Mondială, 26 de milioane de euro vor fi investiți în echipamente de ultimă generație pentru detectarea substanțelor psihoactive. Totodată, aproape 650 de echipamente vor ajunge la institute și servicii de medicină legală din întreaga țară.

    Proiect de ordonanță privind asistența medicală operațională

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Proiect de ordonanță privind asistența medicală operațională

    Potrivit unui proiect de OUG care completează Legea 95/2005 privind reforma în domeniul Sănătăţii, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, asistenţa medicală operaţională se asigură de formaţiunile medicale de tratament şi de evacuare medicală specifice, înfiinţate şi organizate în acest scop de către Ministerul Apărării Naţionale; astfel, unităţile sanitare cu paturi din subordinea ministerelor şi instituţiilor din sistemul naţional de apărare alocă paturi destinate pentru situaţiile de boală şi accidente cauzate în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, prin ordin al conducătorilor ministerelor şi instituţiilor respective.

    „Domeniul asistenţei medicale operaţionale este reprezentat de serviciile de protecţie medicală a forţei armate, de serviciile de evaluare, tratament şi evacuare medicală, de asistenţă medicală de hemotransfuziologie furnizate de personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar militar din Ministerul Apărării Naţionale, în scopul prezervării stării de sănătate, protejării şi salvării vieţii personalului militar şi civil propriu, precum şi cel al forţelor participante din cadrul ţărilor partenere, care participă (…) la acţiuni militare pe timpul executării misiunilor, acţiunilor militare şi exerciţiilor naţionale/multinaţionale pe timp de pace, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu şi la declararea stării de război”, se menționează în document.

    Astfel, asistenţa medicală umanitară se referă la asigurarea serviciilor de asistenţă medicală operaţională şi de transport medical, ce se acordă de personalul Ministerului Apărării Naţionale în colaborare cu structurile Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, relatează Agerpres.

    Pe de altă parte, obiectivele asistenţei medicale operaţionale implică:

    • protecţia medicală a forţei armate;
    • triajul, salvarea şi evacuarea rapidă a bolnavilor şi răniţilor;
    • stabilirea diagnosticului şi efectuarea tratamentului pentru răniţi/bolnavi pe timpul acţiunilor militare;
    • reabilitarea medicală şi recuperarea militarilor şi a civililor răniţi, pe timpul acţiunilor militare.

    Personalul medico-sanitar militar este reprezentat de cadre militare active, soldaţi şi gradaţi profesionişti absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior sau postliceal, militar sau civil în domeniul medical şi farmaceutic acreditat, cu drept de liberă practică medicală, care deţine competenţe în asistenţa medicală operaţională; pentru dobândirea competenţelor specifice medicinei operaţionale, personalul medico-sanitar militar şi auxiliar sanitar este acreditat în cadrul programelor de formare profesională în instituţiile de învăţământ şi în centrele de formare specializate aflate în structura Ministerului Apărării Naţionale şi/sau în alte centre de formare autorizate şi acreditate aflate în structura instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, în concordanţă cu standardele NATO, prin ordin comun al ministrului Apărării Naţionale şi al ministrului Sănătăţii.

    Cursuri de oncologie medicală pentru studenții la medicină din anii 4 și 5 din orice țară

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    Cursuri de oncologie medicală pentru studenții la medicină din anii 4 și 5 din orice țară
    Societatea Europeană de Oncologie Medicală anunță organizarea cursurilor de oncologie medicală pentru studenții la medicină din anii 4 și 5 de studii, din întreaga lume.
    Cursurile vor avea o durată de patru zile și se vor desfășura anul acesta, în perioada 19-23 iulie, la Valencia, în Spania, respectiv în 2-6 septembrie, la Napoli, în Italia.
    Înscrierile online sunt deschise până la data de 15 aprilie: sunt disponibile 60 de locuri, iar studenții selectați vor beneficia de înscriere și cazare gratuite, precum și de o bursă de călătorie.
    „Aceste cursuri își propun, pe de o parte, să ofere o perspectivă asupra oncologiei medicale și să prezinte cazuri clinice cu o abordare multidisciplinară. Pe de altă parte, scopul acestora este să inițieze un dialog cu studenții, care să contribuie la educația și experiențele de învățare ale acestora” – se precizează pe pagina de Facebook a Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
    Pentru mai multe detalii și înscrieri, accesați ACEST link.

    România, pe podiumul UE… la numărul de mame minore

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    România, pe podiumul UE… la numărul de mame minore

    Potrivit unei recente informări a Institutului Național de Statistică, România avea, în anul 2021, cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024, din care 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani.

    La nivelul blocului comunitar, numărul mamelor minore era de 27.845, din care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani, Luxemburg fiind statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.

    Statistici șocante publicate și de Organizația Salvați Copiiii despre abuzurile și sărăcia micuților din România

    La jumătatea lunii ianuarie, Organizația Salvați Copiiii atenționa asupra situaţiei minorilor în România, în 10 puncte esenţiale care nu pot fi ignorate – ce cuprind statistici alarmante despre neparticipare școlară ridicată, acces discriminatoriu la servicii echitabile de sănătate, precaritate a bunăstării emoționale, abuz sexual, decalaj semnificativ urban/rural – și solicită Guvernului un plan de măsuri imediate:

    Potrivit datelor menționate care pot fi consultate AICI, deși trăiesc în Uniunea Europeană, copiii din România se confruntă cu situații comparabile cu cele din țările subdezvoltate:

    • Mulți copii români au probleme frecvente legate de somn;
    • Procentul neparticipării școlare crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani;
    • Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore;
    • Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate;
    • 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse .
    • Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe;
    • Conform OCDE , România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel.
    • Dintre sesizările cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore, mai puțin de 20% sunt finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor.

    România, 2o24: „Peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate”

    În trei decenii de activitate, Salvați Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluții concrete pentru protejarea și sprijinirea copiilor vulnerabili, și a militat, în același timp, pentru o colaborare viabilă cu autoritățile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.

    Potrivit analizei organizației, unu din cinci copii români nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%); anual, peste 7.000 de copii români se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere; peste jumătate de milion de copii au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate; în mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).

    Ținând seama de datele îngrijorătoare care reflectă situația copilului din România, Organizația Salvați Copiii atrage atenția Guvernului României că este nevoie de politici sociale integrate, care să restabilească imediat dreptul tuturor copiilor la sănătate și educație de calitate și în condiții de echitate.

    Salvați Copiii România prezintă analiza principalilor indicatori care reflectă situația copilului român:

    1. Sărăcie și excluziune socială

    Copiii României continua să fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflându-se în risc de sărăcie sau excluziune socială. În ceea ce privește diferențele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indică în continuare mari decalaje, indicatorul atingând (pentru toate grupele de vârstă) un nivel de 18,9% în marile orașe, 30,8% în orașele mici și 47,9% în mediul rural.

    Datele statistice ilustrează în mod clar efectul sărăciei și inflației asupra traiului zilnic, mai ales în cazul familiilor cu copii. Analizând din perspectiva imposibilității de a-și permite, măcar o dată la două zile, o masă cu pește, carne sau proteină vegetală echivalentă, observăm că tendința este una îngrijorătoare la nivelul întregii populații (procentul crescând de la 19,2 în 2021 la 22,1 în 2022), familiile cu copii fiind cele care au
    suportat în principal acest impact (cu o creștere de la 17,7% în 2021 la 22,9% în 2022 a proporției celor confruntate cu această imposibilitate), în timp ce situația familiilor fără copii s-a îmbunătățit ușor (de la 21,2% în 2021 la 20,9% în 2022).

    Cu toate acestea, situația a ajuns să fie de-a dreptul dramatică în rândul familiilor cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) dintre acestea neputându-și permite o hrană adecvată în 2022, față de 17,5% în 2019 și 23,6% în 2021.

    Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai mulți copiii nu își permit să mențină locuința adecvat încălzită.

    Analizând evoluția acestui indicator, în funcție de structura familiei, observăm că familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetică (cu o creștere de la 9,7% în 2021 la 17,2% în 2022), în comparație cu familiile fără copii (10,6% în 2021 și 12,6% în 2022), iar familiile cu 3 sau mai mulți copii înregistrează o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetică (de la 13,3% în 2021 la 27,4 în 2022).

    2. Participarea la educație

    Conform OCDE9, România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Variația de performanță explicată strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminând toți ceilalți factori) atinge, în România, nivelul de 25,8%, în comparație cu o medie OCDE de 15,5% și în creștere față de valoarea înregistrată de țara noastră la testarea anterioară (18%).

    Diferența de punctaj mediu, la matematică, între elevii cei mai avantajați și cei mai dezavantajați este de 132 de puncte în cazul României (față de o medie OCDE de 93 de puncte), în creștere cu 24 de puncte față de ediția anterioară a testării. De altfel, România este indicată și printre țările în care această diferență generată de statutul socioeconomic s-a adâncit semnificativ în ultimii 10 ani, ca excepție de la tendința generală la
    nivelul OECD (unde această diferență a suferit doar o creștere minoră).

    Cuprinderea în educația timpurie este extrem de scăzută pentru nivelul antepreșcolar, în condițiile în care studiile arată că o intervenție susținută de la cele mai mici vârste ar putea aduce o egalizare a șanselor, cu investiții reduse. În România, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educație timpurie (înjumătățit față de 1,6% în 2020 și comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1% în cazul celor care au împlinit 2 ani (în scădere drastică față de 21,1% în 2020 și față de 33,3% media UE).

    Probleme semnificative legate de participarea la educație apar încă de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii români care au vârsta corespunzătoare acestui nivel de educație, dar nu sunt cuprinși în școală, iar procentul crește odată cu vârsta, atingând 13,25% în cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % în cazul celor de 15 ani și 19,01% în cazul celor de 16 ani.

    Un copil din cinci nu ajunge să finalizeze școala la timp, România fiind statul membru al UE cu cel mai scăzut nivel de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu (81%).

    Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani au competențe scăzute la matematică (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare înregistrându-se și în cazul științelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).

    Pentru România, procentul elevilor cu performanțe de top în cel puțin o arie curriculară testată este de 5%, în timp ce o treime dintre elevi (33,2%) au obținut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este în creștere față de 29,8% în 2018).

    Nu doar rezultatele testării PISA ilustrează nevoia urgentă a unei serioase reforme curriculare, ci și opinia elevilor. Astfel, conform unui sondaj reprezentativ la nivel național, în zece ani (între 2013 și 2023), în România, s-a înjumătățit proporția elevilor care consideră că materia învățată la școală le va fi de folos în viitor (de la 66% la 33% – pe primele două niveluri de satisfacție), o tendință similară înregistrându-se și în ceea ce privește rolul școlii în dezvoltarea intereselor și pasiunilor personale (de la 62% la 34%).

    Un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES). În peste jumătate (54,7%) dintre școlile unde învață și elevi cu cerințe educaționale speciale, consilierul școlar vine doar săptămânal/ocazional, în vreme ce doar 44,3% beneficiază de serviciile unui consilier școlar permanent, arată o anchetă Salvați Copiii România. În anul școlar 2022-2023, au fost cuprinși în învățământul de masă 46.779 de copii și adolescenți cu cerințe educaționale speciale și 19.023 de copii și adolescenți în învățământul special, arată datele Ministerului Educației.

    Conform noii Legi a Învățământului Preuniversitar, orientarea școlară pentru acești elevi se va realiza în ciclurile primar, gimnazial și liceal, pe baza unui sistem complex de sprijin educațional organizat pe patru niveluri: bazal, suplimentar, intensiv și special. Pentru implementarea acestei abordări, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante. Din
    experiențele relatate de specialiști, reprezentanții școlilor ori de către părinți, nu doar în mediul rural, ci și în comunitățile urbane dezvoltate economic, programele școlare adaptate și ghidurile pentru părinți lipsesc, școlile nu dispun de spații speciale pentru derulare de activități specifice și este menționată absența serviciilor de sprijin psiho-educațional pentru a fi integrați și menținuți în învățământul de masă.

    3. Protecția copiilor cu părinți plecați la muncă în alte țări

    Peste jumătate de milion de copii (536.000) au avut recent cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate, iar consecințele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expuși copiii sunt semnificative:
    • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, în comparație cu ceilalți copii;
    • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate dublă, prin comparație cu ceilalți copii, de a fuma frecvent;
    • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de șase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalți copii;
    • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de peste șase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substanțe interzise, în comparație cu ceilalți copii;
    • Copiii cu cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate au o probabilitate de două ori mai mare decât în rândul celorlalți copii să aibă un comportament agresiv față de alți copii

    4. Violența împotriva copiilor

    Conform unui raport reprezentativ la nivel național, 46% dintre copii declară că părinții lor recurg la pedeapsa corporală, un procent mult mai mare decât cel al părinților care admit că folosesc astfel de pedepse. Unu din 10 copii mărturisește că este victimă a acestei forme de violență des sau foarte des, cu o incidență mai mare în cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decât atât, răspunsurile copiilor indică persistența unor forme severe de violență din partea adulților din familie, cum ar fi: obligarea de a sta în genunchi (5%), arsurile intenționate (1%) sau pedepsele fizice care necesită spitalizare (1%).

    În ceea ce privește abuzul sexual, același raport al Organizației Salvați Copiii arată că 3% dintre părinți cunosc faptul că unul dintre copiii lor a fost victimă a abuzului sexual în ultimul an, în 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoană străină. Răspunsurile copiilor indică o incidență a abuzului sexual care variază între 1% și 5%, în funcție de dimensiunea/forma de abuz măsurată, iar, indiferent de tipul de abuz, incidența crește
    odată cu vârsta copiilor.

    Pe lângă incidența îngrijorătoare, fenomenul abuzului sexual împotriva copiilor generează îngrijorare și în ceea ce privește cadrul instituțional și procedural de sancționare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvați Copiii pe baza consultărilor cu profesioniștii din domeniu:
    – În interacțiunea cu personalul judiciar și extra-judiciar implicat în procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiți să relateze evenimentele traumatice de cel puțin 6, ajungându-se însă și la 10 repetări în unele situații.
    – Faptul că nu toți profesioniștii implicați sunt formați în comunicarea cu victimele copii generează ”pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, în 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmărirea penală, 25% dintre plângeri sunt închise datorită insuficienței probelor, în 5% dintre dosare acuzatul este găsit nevinovat, 12% dintre dosare se încheie cu acorduri de recunoaștere a vinovăției și în doar 8% dintre dosare se ajunge la pronunțarea unei pedepse.

    5. Bullyingul

    Deși tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continuă să crească atât ca incidență, cât și ca gravitate, în lipsa unor măsuri adecvate de răspuns.

    Astfel, potrivit unei consultări20 realizate de Organizația Salvați Copiii cu aproape 4500 de elevi:
    • 99% dintre elevi sunt familiarizați cu termenul de bullying;
    • 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situațiilor de bullying în școala unde învață, 28% dintre respondenți afirmând că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la astfel de situații;
    • Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situații de bullying în clasă,
    21% afirmând că frecvența acestor situații a fost ridicată;
    • În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;
    • Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de
    bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des;
    • Aproape jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situații;

    • Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziția de autor al actelor de bullying, în schimb proporția celor care admit frecvențe ridicate ale acestui comportament este de doar 2%;
    • Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar
    22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar;
    • Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care
    intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.

    6. Accesul la servicii de sănătate

    Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Deși neajunse încă la vârsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia naștere.

    Deși semnificativ mai mică față de acum 20 ani, rata mortalității infantile înregistrată de țara noastră continuă să fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) și depășește media înregistrată la nivelul anului 2004 în cele 27 de state membre în configurația actuală a Uniunii.

    În mediul rural, rata mortalității infantile continuă să fie sensibil mai ridicată în comparație cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Analizând situația copiilor și familiilor din mediul urban și cel rural, observăm că persistă disparitățile severe în accesul la sănătate, în condițiile în care în mediul rural se află doar:
    – 10% din spitale
    – 0,2% din cabinetele stomatologice școlare
    – 13,5% din cabinetele medicale școlare
    – 40% din cabinetele de medicină de familie și 32,8% din medicii de familie
    – 33% din farmacii

    Discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: în mediul rural au revenit de 11,0 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de 5,3 ori mai mulți locuitori unui farmacist.

    Confruntate cu o dublă vulnerabilitate (mediul de locuire și statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezintă o categorie care necesită atenție și sprijin de urgență din perspectiva asigurării accesului la sănătate, atât pentru ele, cât și pentru viitorii lor copii:
    – una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie în timpul sarcinii;
    – 34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog în cazul sarcinii curente din cauza lipsei
    banilor sau din cauza distanței mari până la primul cabinet;
    – 50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog în timpul sarcinii menționează că
    analizele, ecografiile, consultațiile nu au fost gratuite;
    – 70% dintre gravide afirmă că nu au utilizat nici o metodă contraceptivă până în prezent

    7.Bunăstare emoțională și comportamentele de risc

    Nivelul bunăstării emoționale în cazul copiilor români (măsurat conform indexului Organizației Mondiale a Sănătății, pe o scală de la 0 la 100 scade semnificativ odată cu vârsta: în cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la vârsta de 11 ani, la 52 la vârsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar în cazul băieților de la 71,8 în cazul celor de 11 ani, la 65,4 în cazul celor de 13 ani și 61,7 în cazul celor de 15 ani.

    Același raport al OMS relevă o serie de probleme legate de bunăstarea emoțională a copiilor români: mulți dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidență care ajunge la peste 41% în cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervoși (cu o incidență de până la 57% tot în cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau în permanență (32% din fetele de 15 ani).

    Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii și adolescenți argumentează solid nevoia unor intervenții rapide, prin programe solide de prevenție și limitare a riscurilor la care sunt expuși cei mai tineri dintre cetățenii României:
    – Peste un sfert (27,3%) dintre adolescenții români fumează produse din tutun24;
    – Peste jumătate (50,1%) dintre adolescenții români consumă alcool25;
    – 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități.

    8.Copiii români vor să emigreze

    În ultimii 20 de ani, numărul copiilor din România a scăzut cu mai mult de un milion (de la aproape 4.800.000 la 3.740.30027). Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate. Printre principalele motive
    care i-ar determina să emigreze se numără oportunitățile legate de educație (26,3%), neîncrederea sau nemulțumirea față de condițiile de viață din România (21,9%).

    Deși în funcție de mediul de locuire, copiii României sunt egal distribuiți între orașe și sate, măsura în care le sunt asigurate drepturile continuă să fie marcată de semnificative disparități, în detrimentul celor din mediul rural.

    9. Protecția copiilor împotriva abuzului sexual

    Consiliul Europei a estimat în 18 noiembrie 2020 (Ziua europeană a protecției copiilor împotriva exploatării și abuzurilor sexuale) că, în Europa, „unul din cinci copii cade victimă unei forme a abuzului sexual”, și se constată faptul că majoritatea agresiunilor sexuale (între 70 și 85%) sunt inițiate de o persoană pe care copilul o cunoaște și care aparține cercului său social, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung în atenția poliției
    ori a instanțelor judecătorești. Dovadă sunt datele statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în 2022 fiind înregistrate la nivelul serviciilor de asistență socială 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri între 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), în cazul cărora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a inițiat urmărirea penală a agresorului (1.108 cazuri în 2022 și 622 în primele șase luni ale anului 2023).

    În România, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai puțin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea în judecată a agresorilor, iar pentru două treimi (12.636) au fost adoptate soluții de clasare. De asemenea, a fost evidențiat faptul că instanțele judecătorești și parchetele nu urmează o „practică stabilă și coerentă”, conform solicitării Consiliului Europei, încadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusă hazardului.

    În mediul online, conform analizei Salvați Copiii, 29% dintre copii afirmă ca au primit imagini sau video-uri cu conținut care înfățișează nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet și 20% dintre copii afirmă că li s-au cerut fotografii sau video-uri care să îi înfățișeze nud sau într-o ipostază sexuală. De altfel, în cadrul liniei de raportare organizate de Salvați Copiii, esc_ABUZ (www.oradenet.ro), ce vizează conținutul dăunător pentru
    copii și tineri în mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportări, din care 42,82% (1254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentând materiale generate chiar de către minori (CSAM). Din 2016 până la sfârșitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificări. Materialele identificate sunt trimise de către specialiștii Salvați Copiii către IGPR, unde acestea sunt investigate, urmărindu-se eliminarea conținutului de pe internet, identificarea și asistența oferită victimei, precum și anchetarea agresorilor.

    Salvați Copiii a solicitat Guvernului României, Președinției și Parlamentului demararea urgentă a unui proces de reconsiderare și reelaborare a dispozițiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvați Copiii își oferă disponibilitatea de a contribui la găsirea celor mai adecvate soluții juridice de combatere a abuzului sexual împotriva copiilor.

    10. Dreptul la participare a copiilor în luarea deciziilor care-i privesc

    În ceea ce privește implicarea copiilor în viața comunității, conform legislației actuale, nu există obligativitatea înființării unor structuri consultative ale copiilor. Autoritățile locale au făcut eforturi sporadice de înființare a unor structuri de consultare a tinerilor, omițând dreptul la participare a copiilor.

    Asociațiile și consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor în procesele decizionale, prin asigurarea participării lor în consiliile de administrație ale unităților de învățământ. Noua lege a educației (Legea 198/2023) nu a integrat solicitările elevilor și ale Salvați Copiii de a permite participarea reală a copiilor în deciziile școlilor. La fel ca în anii trecuți, din cota rezervată părinților, poate fi prezent în ședințele consiliilor de
    administrație ale școlilor un singur elev, cu condiția ca acesta să fi împlinit 18 ani, legislația nerespectând principiul fundamental al participării copiilor.

    În domeniul protecției mediului, copiii pot deveni cei mai importanți actori ai schimbărilor pozitive. Cei mai mulți dintre copiii români (67%) sunt îngrijorați de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispuși să facă schimbări în viața lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape două treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmația că politicienii români acționează pentru a preveni și reduce probleme climatice și de mediu.

    Adunarea Generală a Națiunilor Unite, la propunerea Save the Children International și a altor organizații neguvernamentale, a adoptat, în 9 februarie 2012, Protocolul al treilea la Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului pentru crearea unui mecanism de plângeri cu privire la încălcările drepturilor copilului. Noul protocol va permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva să examineze plângerile provenite de
    la copii si reprezentanții lor. După ratificarea de către 10 state (14 aprilie 2014), Protocolul a intrat în vigoare. Trebuie reținut că, potrivit procedurii, copiii din statele care nu au ratificat Protocolul (chiar dacă a fost semnat de reprezentantul Statului respectiv) nu pot trimite nicio plângere Comitetului. România nu a ratificat acest instrument internațional.

    Recomandări imediate ale Salvați Copiii:

    • Consolidarea serviciilor de asistență socială pentru identificarea precoce a situațiilor de risc pentru copii, printr-o bugetare constantă și în acord cu nevoile locale;
    • Întărirea cooperării inter-instituționale dintre serviciile de asistență socială și școli pentru asigurarea de servicii de suport pentru copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate;
    •  Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie, în special în mediul rural;
    • Creșterea investițiilor economice în comunitățile rurale;
    • Extinderea programului național „Masă sănătoasă în școli”, începând cu anul școlar 2025-2026, pentru fiecare copil în creșele, grădinițele și școlile din comunitățile vulnerabile economic (în special în unitățile de învățământ din mediul rural și urban mic);
    • Reglementări pentru asigurarea de către autoritățile locale, în fiecare comună, a unei echipe mixte de informare și intervenție integrată formate din: asistent medical comunitar, asistent medical și asistent social;
    • Acoperirea, din surse bugetare centrale sau locale, a costurilor de transport spre orașe la medicul specialist pentru gravidele vulnerabile din comunitățile dezavantajate;
    •  Educație pentru sănătate începând cu perioada preșcolară și pentru sănătatea sexuală și a reproducerii cât mai timpuriu (după modelul de intervenție dezvoltat de Salvați Copiii);
    • Îmbunătățirea calității și echității în educație prin atragerea și reținerea în mediile dezavantajate socioeconomic a cadrelor didactice pregătite și motivate profesional;
    •  Asigurarea predictibilității în alocarea resurselor financiare în educație și respectarea obligației legale de alocare bugetară a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație;
    •  Sprijinirea școlilor în procesul de creare a grupurilor de acțiune anti-bullying din școli;
    •  Asigurarea numărului optim de medici și asistente de neonatologie şi moaşe, pentru a combate mortalitatea infantilă;
    • Dezvoltarea serviciilor sociale și a instituțiilor implicate în protecția copiilor împotriva abuzului sexual și pregătirea specialiștilor (asistenți sociali, psihologi, polițiști, procurori, judecători) în acest sens;
    •  Extinderea la nivel național a programului Barnahus dezvoltat de Salvați Copiii și DGASPC Sector 6, singurul în măsură să asigure audierea și protecția copiilor victime ale abuzului sexual;
    • Adoptarea de către Parlamentul României a celui de-al 3-lea Protocolul facultativ privind Procedura comunicării la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.
    • Crearea de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuți, consilieri școlari, psihologi școlari, analiști comportamentali, asistenți sociali și cadre didactice de sprijin și itinerante, pentru elevii cu CES

    UMFST: Două locuri la Medicină pentru viitorii angajați ai SRI

    Codruț BURDUJAN
    -
    0
    UMFST: Două locuri la Medicină pentru viitorii angajați ai SRI

    Ca urmare a acordului de colaborare semnat cu Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, începând cu anul universitar 2024/2025, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș își va extinde oferta de școlarizare la programul de Medicină cu două locuri, destinate viitorilor angajați ai Serviciului Român de Informații, se arată într-o postare pe Facebook.

    Aceste locuri se adaugă celor 45 de locuri alocate deja Ministerului Apărării Naționale pentru programul de studii de Medicină militară.

    Candidații interesați se pot înscrie în procesul de selecție, prin transmiterea unui CV (model Europass) la adresa de e-mail: hr.tehnic@sri.ro până la data de 31.03.2024.

    Informații privind condițiile de înscriere se pot obține AICI.

    1...274275276...3.306Pagina 275 din 3.306

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.